Opinii/Comentarii

Premierul Pavel Filip l-a îndemnat pe președintele Igor Dodon să nu-și mai ponegrească propria țară, după ce șeful pro-rus al statului a deplâns ceea ce a consideră a fi lipsa de rezultate a summitului Parteneriatului Estic...

Republica Moldova și Ucraina fac front comun în încercarea de a se apropia de Uniunea Europeană, chiar dacă președintele socialist de la Chișinău, Igor Dodon, nu este agreat de Kiev. În același timp, pierderea...

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, a anunțat miercuri, 5 iulie, într-un mod triumfalist că a semnat o declarație – pe care și-ar fi pus semnătura și spicherii din Ucraina și Georgia – prin care îndeamnă Legislativul European...

La sfîrșit de săptămînă cu EL, Valentina Ursu și interlocutorii ei: locuitorii din Abaclia, primarul Victor Niculiță, și Victor Chirilă, președintele APE. Moldovenii au mari aşteptări de la clasa politică care în ultimii ani s-a...

Autoritățile Republicii Moldova nu au o strategie de comunicare a vectorului european şi de aici pornește problema perceperii acestui proces

Republica Moldova trebuie să-şi îmbunătăţească comunicarea despre integrarea europeană, iar autorităţile să informeze cetăţenii despre beneficiile apropierii de spaţiul vestic. Concluzia aparţine mai multor experţi, care au reiterat că încrederea oamenilor în Uniunea Europeană a scăzut în ultima perioadă.

Deşi vectorul de asociere europeană a Republicii Moldova reprezintă unul din vectorii de politică externă de bază, sondajele de opinie arată că popularitatea ideii integrării europene în rândul populației descrește.

În procesul de asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova, Georgia şi Ucraina au mai multe asemănări şi diferenţe la capitolul comunicării vectorului european. Acestea au fost analizate de experți la un club de presă organizat la IPN de către Asociația pentru Politică Externă.

Uniunea Europeană (UE) pierde din popularitate în rândul cetăţenilor din Republica Moldova. Acest lucru se întâmplă din cauza unei comunicări defectuoase între autorităţi şi cetăţeni, iar pentru a ameliora situaţia este necesară o strategie de comunicare mult mai calitativă.

Problemele interne ale Uniunii Europene, declanșarea procesului de ieșire a Marii Britanii din UE, victoria lui Donald Trump și schimbarea politicii externe a SUA, dar și dorința de expansiune și a extinderii sferelor de...

Actualul context internațional și regional este unul în defavoarea Republicii Moldova, constată experții pe problematica politcii externe. În condițiile în care Uniunea Europeană și NATO și-au epuizat capacitatea de extindere, Statele Unite ale Americii își...

În contextul complicațiilor regionale, Republica Moldova se confruntă cu mari provocări externe neconștientizate de clasa politică de la Chișinău. Este concluzia experților în domeniul politicii externe, întruniți la o „masă rotundă” organizată marți de...

La întrevederea cu premierul moldovean, președintele Petro Poroșenko a menţionat că Ucraina susține eforturile Republicii Moldova de a soluționa conflictul transnistrean pe cale pașnică și în interesul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Prim-ministrul...

Alegerea lui Donald Trump în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii va însemna schimbarea retoricii relațiilor dinte SUA și partenerii euro-asiatici, ținând cont de mesajele transmise în timpul campaniei electorale. De această părere este directoarea de programe a Asociației pentru Politică Externă, Victoria Bucătaru.

Candidatura Maiei Sandu îi încurcă pe cei care nu vor schimbarea în Republica Moldova. O spune la RFI Victor Chirilă, directorul Asociației pentru Politică Externă de la Chișinău, după ce liderul Partidul Acțiune și Solidaritate a rămas candidatul unic al partidelor de opoziție pro-europene în alegerile prezidențiale din Republica Moldova.

Unul dintre subiectele ce au ținut cu sufletul la gură opinia publică internațională în această vară a fost alegerea pe care urma să o facă Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în privința statutului de membru al Uniunii Europene. Unul dintre cele mai influente state membre ale UE, care în 1973 a aderat prin intermediul consimțământului popular, 43 de ani mai târziu, la fel prin referendum, decide să părăsească Uniunea suportând toate consecințele.Unul dintre subiectele ce au ținut cu sufletul la gură opinia publică internațională în această vară a fost alegerea pe care urma să o facă Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în privința statutului de membru al Uniunii Europene. Unul dintre cele mai influente state membre ale UE, care în 1973 a aderat prin intermediul consimțământului popular, 43 de ani mai târziu, la fel prin referendum, decide să părăsească Uniunea suportând toate consecințele.

Reluarea discuțiilor în formatul 5+2 pentru reglementare transnistreană este necesară, dar nu trebuie acceptate condiționalitățile înaintate de Federația Rusă și de partea transnistreană. De această părere este Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă (APE), care s-a expus la Clubul de Presă APE, desfășurat la IPN, despre „Liniile roșii ale soluționării conflictului transnistrean”, în contextul anunțatei relansări a negocierilor în formatul 5+2.

Federația Rusă vrea să aibă un cuvânt de spus în aplicarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător în regiunea transnistreană. Aceasta în contextul în care administrația de la Tiraspol va fi nevoită să accepte mai multe angajamente pe care Republica Moldova și le-a asumat în cadrul Zonei de Liber Schimb cu UE. Declarația a fost făcută de directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă (APE), Victor Chirilă în cadrul unui Club de presă la IPN.

Republica Moldova trebuie să insiste pe conceptul de „spațiu economic comun” în ceea ce privește regiunea transnistreană. Astfel, autoritățile de la Chișinău trebuie să insiste pe ideea că regimul comercial care există sau va exista pe malul stâng al Nistrului va fi parte nemijlocită a Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Aceasta este una dintre recomandările expertului independent, Corneliu Ciurea, care a analizat situația ce s-a creat ca urmare a deciziei Consiliului de Asociere de a extinde aplicarea Acordului de Asociere în stânga Nistrului, transmite IPN.

De la 1 ianuarie 2016, prevederile Acordului de Asociere cu UE, care include și Acordul de Liber schimb, urma să cuprindă și regiunea transnistreană. Într-o analiză prezentată luni 11 aprilie, Asociația pentru Politică Externă constată însă că administrația de la Tiraspol continuă să respingă acest aranjament, susținând că ar fi obținut o prelungire a regimului preferențial de care se bucura și până acum, adică exporturi fără taxe sau cu taxe foarte mici pe piața europeană, dar cu importuri taxabile. Un mod indirect de a sublinia din nou că nu se supune acordurilor negociate de Chișinău. Întrebarea este: cât poate dura acest „război al trufiei”, și mai ales cât pot rezista oamenii de afaceri de pe malul stâng al Nistrului?