La 6 iunie a.c., Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene (MAEIE) a dat publicității un Comunicat de Presă prin care a adus la cunoștința opiniei publice din țara noastră că, la 5 iunie, la Luxembourg, cu ocazia reuniunii Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne, dl Valentin Mejinschi, Ministrul Afacerilor Interne al RM, a semnat Declarația Comună privind Parteneriatul de Mobilitate RM și UE. Din partea UE, Declarația a fost semnată, de asemenea, de dl Jacques Barrot, Vice-președintele Comisiei Europene și, în același timp, Comisar pentru Justiție și Afaceri Interne, de către dna Benita Ferrero-Waldner, Comisarul pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate, precum și de dl Dragutin Mate, Ministrul Afacerilor Intene al Sloveniei, Președintele în exercițiu al Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne.
Comunicatul în cauză a trecut practic neobservat de către mass-media locală și aceasta în ciuda importanței pe care acest eveniment o are, în parte, datorita beneficiilor concrete pe care le-ar putea aduce Parteneriatul de Mobilitate dintre RM și UE cetățenilor moldoveni, care doresc să muncească legal în statele membre ale UE, precum și datorită potențialului impact pe care angajamentele luate de țara noastră în respectiva Declaratie ar putea sa-l aibă asupra dezvoltării și armonizării legislației, politicilor și instituțiilor moldovenești din domeniul controlului și reglementării migrației ilegale în conformitate cu normele și practicile UE. Cu regret, din nou, dezinteresul mass-mediei naționale față de Parteneriatul de Mobilitate RM-UE, lansat la 5 iunie, la Luxembourg, este cauzat de aceeași lipsă de informații și transparență de care autoritățile de la Chișinău dau dovadă, aproape în permanență, când este vorba de negocierea unor documente de interes național. Au trecut mai mult de 2 saptamâni de la lansarea Parteneriatului de Mobilitate, iar opinia publică din țara noastră nu cunoaște nici până în prezent ce exact conține documentul semnat de dl Mejinschi la Luxembourg.
Comunicatul de Presa al MAEIE mentionează că „Parteneriatul Pilot de Mobilitate are drept scop consolidarea, cu sprijinul Comisiei Europene, a coperării dintre Republica Moldova și statele membre ale UE în domeniul reglementării migrației”, că „Proiectele care vor fi lansate în baza Parteneriatului de Mobilitate vor contribui la aprofundarea coopeării RM-UE în domeniul migrației și dezvoltării” sau că, în viziunea, Vice-președintelui Comisiei Europene, dl Jacques Barrot, „lansarea Parteneriatului Pilot de Mobilitate cu țara noastră reprezintă un progres în relațiile Uniunii Europene cu Republica Moldova”. Toate aceste fraze generale ca forma și seci ca substanță sunt departe de a trezi interesul cetățeanului de rănd, care, în fond, ar trebui sa fie obiectul, subiectul și, mai cu seamă, beneficiarul nemijlocit al Parteneriatului de Mobilitate negociat cu UE.
Ce ar trebui să știm, însă, despre Parteneriatul de Mobilitate RM-UE?
În primul rând, acest Parteneriat de Mobilitate este o intitiativă a UE chemată să facă față la două provocări majore ce riscă să amenințe în următoarele decenii creșterea economică și stabilitatea socială a statelor membre ale UE, și anume: tendințele demografice negative și migrația ilegală. Confrom prognozelor realizate de Comisia Europeană, din cauza ratei scăzute a fertilității din majoritatea statelor membre ale UE, precum și a îmbătrânirii populației, către mijlocul acestui secol UE ar putea să se confrunte cu un deficit acut de forță de muncă. De exemplu, începând cu sfârșitul acestui deceniu și până la mijlocul secolului, populația aptă de muncă din UE va scădea cu 30 de milioane de oameni. Acest lucru va dezechilibra sensibil rata de dependență – muncitori versus pensionar din statele membre ale UE. Prin urmare, dacă actualmente în UE 4 muncitori susțin un pensionar, în anul 2050 această rată de dependență ar putea să constitue 2 muncitori la un pensionar. La rândul lor, aceste tendințe demografice amenință să se răsfrângă negativ și asupra creșterei anuale a Produsului Intern Brut (PIB) al UE. Astfel, experții prognozează că rata medie de creștere a PIB, ar putea să descrească de la 2.4% pentru perioada 2004-2010, la numai 1.2% între 2030-2050.
Imigrarea forței de muncă constituie una din oportunitățile pe care UE dorește să le exploateze pentru a amortiza într-o anumită masură efectele negative ale actualelor evoluții demografice din statele membre ale UE. În prezent, în UE sunt înregistrați peste 1.8 milioane de imigranți, iar în următoarele decenii UE va continua să rămână o destinație populară pentru potențialii imigranți. De exemplu, conform calculelor Comisiei Europene aproximativ 40 milioane de imigranți vor veni în UE până în 2050. Evident, lăsat la voia întâmplării, acest aflux mare de imigranți constituie un potențial pericol la adresa securității și stabilității statelor membre ale UE. În acest context, Parteneriatul de Mobilitate oferit țării noastre în calitate de proiect-pilot, este conceput să răspundă de o manieră pragmatică la provocările ce amenință prosperitatea UE. Astfel, dorind să exploateze beneficiile economice pe care le comportă imigrarea, UE deschide ușile sale pentru imigrarea circulara (temporara) a forței de muncă din statele terțe, însă, intr-un mod controlat, reglimentat și monitorizat. O astfel de imigrare ar urma, în viziunea UE, să aducă beneficii economice inclusiv și statelor terțe, fie prin remitențele trimise de imigranți, fie asistând țările respective să eficientizeze controlul la frontiere sausă-și îmbunătățească condițiile economice și sociale.
Desigur, beneficiul major pe care ar putea sa-l ofere Parteneriatul de Mobilitate cetățenilor din Republica Moldova, este oportunitatea de a munci legal, pentru perioade limitate în timp, în spațiul UE. Dar, respectiva oportunitate este strict condiționată de îndeplinirea unui șir întreg de angajamente, de către autoritățile de la Chișinău. Deoarece, aceste angajamente întârzie să fie făcute publice de către Guvernul RM, putem doar să le anticipăm făcând uz de Memoriul Comisiei Europene nr. 07/197 din 16 mai 2007 unde sunt stipulate angajamentele pe care ar trebui sa le ia statele terțe în cadrul Parteneriatelor de Mobilitate cu UE, și anume:
1.Să readmită cetățenii săi imigrați ilegal în UE și să coopereze cu instituțiile comunitare în vederea identificării lor (angajament asumat deja de RM prin Acordul privind readmisia semnat cu UE in 2007);
2.Să readmită cetățenii străini sau persoanele fără țară de reședință care au imigrat ilegal în UE prin teritoriul RM (angajament asumat deja de RM prin Acordul privind readmisia semnat cu UE in 2007);
3.Să organizeze campanii de informare pentru a descuraja imigrarea ilegală;
4.Să întreprindă acțiuni destinate îmbunătățirii controlului la frontieră, cooperând cu statele membre ale UE sau FRONTEX (Agenție specializata a UE);
5.Să îmbunătățească securitatea documentelor de călătorie, mai ales, prin folosirea datelor biometrice;
6.Să coopereze și să facă schimb permanent de informații cu autoritățile relevante din statele membre vale UE în vederea reducerii riscurilor de securitate legate de călătoriile internaționale ale persoanelor;
7.Să inițieze măsuri și inițiative specifice destinate combaterii traficului de ființe umane și contrabanda;
8.Să contribuie prin acțiuni concrete la îmbunătățirea condițiilor economice și sociale din țară, deminuând, astfel, stimulentele pentru imigrarea ilegala în UE;
9.Să promoveze angajarea forței de muncă în sfera de producție și să creeze condiții decente de muncă.
Nu excludem că lista angajamentelor luate de țara noastră ar putea fi mai lungă, pentru a le afla nu ne rămâne decât să asteptăm când autoritățile noastre vor decide să ne informeze. Cert este că implementarea angajamentelor luate, inclusiv în contextul larg al integrării europene a țării noastre, va depinde în mare masură de cât de bine va reusi Guvernul să aduca respectivele angajamente mai aproape de omul simplu.
În concluzie, Partenriatul de Mobilitate este, mai întâi de toate, un instrument al UE conceput și modelat pentru a-și satisface propriile interese. Totuși, același Parteneriat de Mobilitate oferă statelor terțe posibilități substanțiale in vederea realizării propriilor obiective economice și sociale în sinergie cu UE. Ce a reușit Republica Moldova să obțină de la UE în urma negocierilor privind Parteneriatul de Mobilitate rămâne, deocamdată, un mister pentru cetățenii săi.
