Vasile Botnaru: Buna vecinatate a Republicii Moldova cu Uniunea Europeana incepe la borna pe care scrie Sculeni”, localitatea de pe malul sting al Prutului. Romania iese in cale ori de cite ori Chisinaul isi face streasina cu mina ca sa scurteze distanta pina la Bruxelles. Astea sunt datele problemei, care pot fi transformate intr-un avantaj, spun o multime de experti, uitindu-se la lucrurile care leaga cele doua tari, mult mai multe decit cele care se aseaza de-a curmezisul. Ei, bine, dupa recenta vizita la Chisinau a ministrului roman de externe e si firesc sa ne intrebam, daca nu cumva relatiile moldo-romane ar putea reveni la o minima normalitate, dupa o lunga perioada de inghet, cum spun politicienii. In realitate fiind vorba de o ostilitate latenta, din alea descrise in povestile cu soacre si nurori sau cu balauri si Ilene Cosinzene. Pina atunci cind doamna premier Zinaida Grecianii si-a facut aparitia in fata presei, exact dupa vizita lui Lazar Comanescu, jurnalistii i-au cerut sa comenteze bombanelile presei nemultumite de rezultatele cam subtiri”, la parerea mai multor editorialisti de la Chisinau si de la Bucuresti, ale vizitei ministrului Comanescu in capitala celui de-al doilea stat roman”, asa cum l-au definit si continua sa-l defineasca mai multi colegi de garnitura politica ai sefului diplomatiei romane. Iata care a fost comentariul Zinaidei Grecianii:
Zinaida Grecianii: Da, eu cunosc ceea ce s-a comentat in presa despre relatiile noastre cu vecinul nostru, fiindca, datorita faptului ca Romania a devenit stat membru al UE, si noi am devenit vecini ai Uniunii Europene, altfel n-ar fi fost. Si noi, cu toti vecinii, trebuie sa avem niste relatii foarte bune, cu atit mai mult ca eu am discutat singura cu domnul Ministru. Am zis ca vecinii nostri tot timpul au fost transparenti in acordarea la tot suportul ce tine de procesul de integrare europeana. Si chiar am discutat cu domnul Ministru cum putem sa impulsionam acest process, si cu alti ministri din cadrul Guvernului roman am discutat acest lucru si trebuie sa beneficiam de acest lucru. Pas cu pas trebuie sa mergem la restabilirea tuturor relatiilor si cred ca, daca aceasta a fost o prima vizita a domnului Comanescu la noi in tara, vor urma si alte vizite. Noi putem de comun sa gasim solutii la toate problemele. Cu atit mai mult activitatea comisiei, daca impulsionam activitatea acestei Comisii moldo-romane, atunci sigur ca si succesul vine. Va dati seama, oamenii cind nu se vad ochi in ochi, atunci ochii care nu se vad, se uita”. De aceea, nu avem decit sa impulsionam toate activitatile noastre si sa mergem inainte. Noi vrem din prima vizita, gata, toate problemele sa fie solutionate!?
Asadar, premierul de la Chisinau ne indeamna sa pornim de la proverbul romantios Ochii care nu se vad, se uita”. Ce cred insa doi experti in materie de politica externa despre sansele de incalzire a temperaturii relatiilor moldo-romane? Asadar, in studioul de la Chisinau al Europei Libere se afla directorul Asociatiei pentru Politica Externa, Andrei Popov, si deputatul si conferentiarul universitar, Oleg Serebrian, cu care discutam despre sansele de imbunatatire a relatiilor moldo-romane dupa recenta vizita la Chisinau a ministrului roman de externe, Lazar Comanescu. Domnul Andrei Popov, ce credeti, este posibil dezghetul?
Andrei Popov: Pentru mine aceasta vizita reprezinta in primul rand un semnal ca relatiile nu mai merg pe fagasul escaladarii. Cit priveste dezghetul si normalizarea relatiilor sint mai rezervat in aceasta privinta. Nu vad premise pentru o schimbare revolutionara de situatie si normalizarea deplina a relatiilor dintre Bucuresti si Chisinau, pina in alegerile parlamentare din 2009.
Oleg Serebrian: Sunt de acord cu faptul ca este mai curind o virgula” in relatiile moldo-romane. Nu stiu daca s-a pus chiar capat definitiv tentatiilor partidului de guvernamint de a specula pe seama relatiilor moldo-romane, de a inventa tot felul de lucruri legate de pretentiile Bucurestiului vizavi de Republica Moldova. S-ar putea ca in campania electorala, din lipsa de alte subiecte, Partidul Comunistilor sa revina la unele din aceste acuzatii. Oricum, pentru moment a fost o raza mai senina. Nu cred ca putem vorbi despre o schimare radicala, aceste schimbari s-ar putea produce abia dupa 2009, indiferent, de-altminteri, de faptul, care va fi conjunctura politica la Chisinau, care vor fi fortele politice care vor ajunge si vor crea o majoritate in viitorul parlament. Oricare formatiune politica, care n-ar avea majoritatea, chiar sa fie PCRM-ul plus inca cineva sau PCRM-ul singur, vor fi nevoiti sa-si reevalueze dupa 2009 relatiile cu Romania…
A.P.: Dar si Bucurestiul cred ca va face acelasi lucru.
O.S.: …dar si Bucurestiul cred ca va face acelasi lucru. Eu sper foarte mult ca alegerile din 2008, noiembrie, decembrie 2008 sa aduca o anumita schimbare si la Bucuresti. Sigur, relatiile moldo-romane au avut de suferit foarte mult de pe urma pozitiei Chisinaului, de pe urma speculatiilor la care au facut apel foarte frecvent liderii PCRM-ului, dar trebuie sa spunem ca nici Bucurestiul, nu intotdeauna, a avut cele mai fericite reactii la conduita si comportamentul Chisinaului si ca actuala guvernare de la Bucuresti n-a fost intotdeauna pe masura asteptarilor in ceea ce priveste…
V.B.: Adica a muscat nada?
O.S.: …a muscat nada, au fost uneori reactii care mai curind au fost in deserviciul imaginii Romaniei in plan extern. Multi lideri politici de la Bucuresti au deplins aceste reactii ale unor figuri importante de la Bucuresti. Romania nu a avut de cistigat de pe urma faptului ca s-a mers prea departe in acest ping-pong verbal cu Chisinaul. Pina la urma pozitia luata de presedintele Basescu de a ignora anumite remarci facute de Chisinau a avut un efect pozitiv. S-a vazut ca de unul singur, Chisinaul nu poate sa se lanseze in acest joc.
V.B.: Atunci, la ce bun sau de ce aceasta mimare” a imbunataririi relatiilor, daca tot dupa alegerile parlamentare din Moldova va fi clar daca se dezgheata sau nu relatiile?
O.S.: Eu cred ca oricum era nevoie de o clarificare a situatiei, pina la alegeri mai sint sase, opt luni. Si alegerile din Romania si alegerile din Republica Moldova sint insa probleme care sint de actualitate pe agenda relatiilor dintre cele doua tari, care nu mai pot astepta sase, opt luni. Problema Tratatului bilateral, problema Acordului de frontiera, Conventia privind micul traffic la frontiera, cele doua consulate.
V.B.: Chisinaul vrea sa acrediteze idea ca mingea este in terenul Romaniei, iar romanii pretind ca de mult sint disponibili sa semneze tratatele pe care le doreste Chisinaul. Unde este adevarul?
A.P.: Adevarul e la mijloc, Chisinaul si Bucurestiul au viziuni aproape diametral opuse cu privire la filosofia acestor doua documente. Pentru Chisinau, Tratatul de baza, de prietenie si cooperare este vazut ca un document esential, fundamental, de care Chisinaul official, puterea actuala, are nevoie ca de o confirmare a faptului ca Romania nu ar avea pretentii teritoriale si ca a recunoscut caracterul permanent si nu unul temporal a statalitatii Republicii Moldova. Pentru Bucuresi, importanta unui document juridic, declarativ, e mai putin relevanta. Bucurestiul spune ca are nevoie sa priveasca in viitor. In primul rind, sa codifice in acest document instrumentele si mecanismele de cooperare moldo-romana, care ar valorifica potentialul de avocat al Romaniei in sustinerea cauzei Moldovei in apropierea de Uniunea Europeana, iar in al doilea, neaparat, ar reflecta caracterul privilegial si cu totul special al raporturilor dinte cele doua state.
Cit priveste Tratatul de frontiera – pentru Chisinau este important ca acesta sa fie un document eminamente politic, ca Romania, negru pe alb, sa recunoasca ca granita dintre cele doua state merge pe Prut si, de aceea, pentru Chisinau incarcatura politica, simbolica primeaza. Bucurestiul spune, domnilor, v-am recunoscut independenta, ce mai vreti? Nu mai repetam de 20 de ori. Sinteti succesori de jure ai Uniunii Sovietice in conformitate cu Tratatul de frontiera intre URSS si Romania din 1961 si, ne intereseaza, daca facem un Tratat de regim de frontiera, sa ne axam pe problemele practice, cum ar fi gestionarea bazinului riului Prut, cooperarea trans-frontaliera, migratie, trafic, astfel de chestiuni. Si nu e cazul sa bagam in chestiuni politice.” Principalul punct de discordie” in Tratatul de frontiera tine chiar de denumirea lui. Chisinaul insista asupra formulei Tratatul cu privire la frontiera de stat”, Romania pledeaza pentru Tratat cu privire la regimul de frontiera”. Chisinaul doreste un document politic, pentru Bucuresti ar fi nevoie (daca e nevoie?), de un document practic, tehnic.
O.S.: Sigur ca Chisinaul vrea mai curind niste documente politice, nu stiu care este strategia, daca exista ca atare o strategie la Ministerul moldovean de Externe. Insa, Romania, intr-adevar, daca este sa vorbim in termeni juridici, nu poate sa apara problema frontierei, ca atare, dintre Republica Moldova si Romania, pentru ca Romania nu a anuntat ca are anumite pretentii teritoriale fata de tarile vecine. Singurul litigiu deschis este cel legat de insula Serpilor, in legatura cu un controversat transfer al teritoriului respectiv in 1948.
V.B.: …cu Ucraina, litigiu?
O.S.: Cu Ucraina. Hotarele Romaniei sint stabilite de Conferinta de Pace de la Paris din 1947 si Romania este recunoscuta in plan international in aceste hotare. Da, int-adevar, avem nevoie, si din punctul meu de vedere, de un document mai curind tehnic in relatiile dintre Chisinau si Bucuresti, in ceea ce priveste frontiera. Dar, evident, daca Chisinaul doreste foarte mult ca acest document tehnic sa contina si o trimitere expresa la frontiera dintre cele doua tari: ca trece pe Prut, ca trece prin mijlocul Prutului, dupa cum este si clar. Prutul nu este un riu navigabil, nu are un talveg care sa se fi modificat si sa schimbe frontiera pe riul Prut. Si incapatinarea unor diplomati de la Bucuresti, care refuza aceasta abordare, nu este clara nici pentru unii de la Chisinau si nici mai ales pentru partenerii nostri de la Bruxelles…
A.P.: … si mai este si generatoare de noi suspiciuni.
O.S.: …si generatoare de noi suspiciuni, care nu-si au deloc temeiul pentru ca, intr-adevar, Romania nu are nici un fel de pretentii si nu le poate fundamenta juridic la ora actuala și au recunoscut independenta, exista un Tratat sovieto-roman de frontiera – Republica Moldova succesoare de drept a URSS, exista Conferinta de la Paris. Deci, toate aceste lucruri, unul peste altul, fac, intr-adevar, invalide oricare pretentii juridice.
V.B.: I-am auzit pe niste diplomati, spunind ca, de fapt, disputa se reduce la, iarasi, o incercare de a baga o sopirla politica in acest document. Moldovenii vor, si in acest document, sa spuna foarte clar, ca e vorba de o frontiera intre doua state, care niciodata nu se vor uni, iar romanii ar vrea cumva sa lase o portita deschisa, spunind ca e vorba doar de un regim de trecere a frontierei, in eventualitatea posibilei uniri. E adevarat asta?:
O.S.: Domnul Botnaru, doua state care au frontiera de stat, recunoscuta de ambele tari prin orice acord nu le impiedica, pina la urma, sa ajunga sa se uneasca Aceasta este problema vointei poporului. Poporul este purtatorul suveranitatii nationale in oricare tara…
V.B.: atunci degeaba se cramponeaza.
O.S.: …intre RDG si RFG exista o frontiera, stabilita foarte clar; intre cele doua Yemenuri, Republica Araba si Republica Populara Democrata pina in 1990 era o frontiera de stat, stabilita foarte demult si asta nu le-a impiedicat. Pot exista regimuri foarte permisive, pot sa lipseasca in generat Acorduri de frontiera, cum lipseste intre China si Taiwan. Nu exista vointa politica, nu exista vointa poporului – asta invalideaza orice documente juridice.
V.B.: Iata spre Taiwan a zburat un prim avion, dar la Chisinau se opun unei convertiri a Tratatului de baza intr-un tratat de parteneriat european, tocmai in conditiile in care exista usoare incertitudini in privinta extinderii, in conditiile in care Ucraina si-a gasit un foarte bun avocat in persoana Poloniei sau invers, Polonia a remorcat foarte bine sau incerca sa remorcheze Ucraina. De ce Chisinaul nu se agata de aceasta oportunitate, nu foloseste aceasta oportunitate de a avea un avocat sigur?
A.P.: In actuala conjunctura Chisinaul are nevoie de cit mai multi avocati si, in mod obiectiv, Romania poate fi un avocat extrem de eficient si valoros pentru Moldova. Avocat, in focalizarea atentiei cancelarilor europeni asupra Republicii Moldova, in promovarea perspectivei europene pentru Republica Moldova, cit si in transferul elementar de expertiza si experienta europeana acumulata de Romania in procesul de integrare europeana. Insa, pentru ca aceste premise si acest potential enorm si extrem de important pentru Republica Moldova sa fie valorificat, este esential sa existe, in primul rind, o relatie de incredere intre Bucuresti si Chisinau. Or, aceasta relatie lipseste. Chisinaul este aproape paranoic, conducerea actuala este extrem de suspicioasa si reactioneaza foarte vehement si transant la oricare aluzii si ambiguitati. Si ele sunt destul de ambundente in discursul politic de la Bucuresti si cred ca sunt de prisos. Nu e nevoie sa faci declaratii interpretabile si parca sa creezi impresia ca scormonesti intentionat niste lucruri. Sunt convins ca nu asta este intentia Bucurestiului, dar, cel putin, la Chisinau, actualii conducatori asa trateaza si cu atit mai mult vor dovezi din partea Bucurestiului ca nu exista nici un fel de asemenea atitudini si aspiratii iredentiste”.
Inteleg pe deplin argumentele pentru care Bucurestiul considera ca nu e nevoie sa semnam un Tratat simplu, cum a semnat Romania cu Rusia in 2003, cu Ucraina in 1997, cu Ungaria in 1996 si Bulgaria in 1992. Dar, pe de alta parte, Romania este un stat consacrat, puternic si ferm ancorat in structurile euro-atlantice si nu este bintuit de asemenea pericole si riscuri externe si interne cum este Republica Moldova. Si in aceasta relatie as vedea loc pentru mai multa si generozitate, si intelepciune, si intelegere din partea Bucurestiului. Trebuie inchis odata acest subiect al Tratatulor care ne consuma aiuriea atata energie. In schimb trebuie sa focalizam atentia pe alte teme mult mai importante. Dar, cum am spus si la inceput, sint convins ca nu este posibil de semnat un Tratat de baza dintre Republica Moldova si Romania pina la alegerile parlamentare din Moldova, din primavara 2009, din varii considerente și in primul rind, imaginea presedintelui Voronin si conducerii moldovenesti la Bucuresti, in mass-media, in rindul establishmentului, politica romaneasca este atit de proasta incit orice pas in intimpinarea doleantelor Chisinaului ar putea aduce mai riscuri politice pentru oricare il initiaza la Bucuresti. Si in al doilea rind mi se creaza impresia ca Bucurestiul deja mizeaza nu pe actuala conducere, ci si-ar dori schimbarea acesteia in perspectiva alegerilor parlamentare din Moldova si atunci o intrebare: de ce sa te grabesti, de ce sa dai argumente, care cu siguranta vor fi instrumentalizate electoral, actualei conduceri, cind poti astepta inca sase, opt, noua luni si discuta cu alti oameni mult mai rezonabili, mult mai putin complexati si paranoici la subiectul…
O.S.: Romania, fara indoiala, poate si este, altminteri, un avocat a Republicii Moldova. Chiar si ministrul Stratan, nu cred ca doar din considerente de eticheta si protocol, a recunoscut, in timpul vizitei omologului sau roman la Chisinau, faptul ca Romania este un sustinator fidel al apropierii Republicii Moldova de structurile europene. Am dori, fireste, ca acest lucru sa nu se rezume doar la anumite declaratii, ci sa fie o implicare mai hotarita a Romaniei. E adevarat ca aceasta implicare este imposibila fara un raspuns pozitiv, fara o deschidere din partea Chisinaului, pentru ca nu poate Romania sa fie avocat fara ca sa existe o cerere din partea noastra, o deschidere din partea noastra. Presedintele Voronin a preferat alti avocati, cred ca miza intr-o anumita perioada a fost Budapesta. Nu stiu daca Budapesta poate fi, intr-adevar, un avocat pentru Republica Moldova. Cred ca noi putem conta mai curind pe Bucuresti, pe tarile Baltice, de ce nu pe Polonia, care este o tara cu multa deschidere si cu politica foarte rezonabila rasariteana. Una dintre putinele tari europene care stapineste foarte bine situatia din spatial ex-sovietic: Ucraina, Belorusia, Republica Moldova…
V.B.: si a dovedit-o ministrul polonez.
O.S.: …si a dovedit-o si ministrul polonez, si in cazul Ucrainei, si nu doar in cazul Ucrainei. De asemenea, cred ca noi avem nevoie de o politica mult mai insistenta, mult mai hotarita in marele capitale europene si in primul rind la Berlin, unde exista un anumit interes fata de aceasta zona. Am vazut recent si in declaratia Bundestagului acest lucru. Berlinul, spre deosebire de Paris, cam cu toata francofonia noastra, este o capitala mult mai ancorata in realitatile Europei Centrale si de Est si Germania joaca un rol mult mai important in ceea ce piveste extinderea sau blocarea extinderii spre Est. Deci, Republica Moldova ar trebui, intr-adevar, sa incerce sa valorifice acest interes, poate minor deocamdata pentru noi, dar care poate fi un interes potential extraordinar. Asta inseamna, intr-adevar, ceea ce spunea adineaori si domnul Popov, ca noi avem nevoie de mai multi avocati si orice mina intinsa Republicii Moldova dinspre Uniunea Europeana, chiar din partea unor tari foarte mici. Fiecare din aceste tari are un vot, are un cuvint de spus, nu trebuie respins.
A.P.: Dar cum vorbim despre relatiile dintre Romania si Republica Moldova si deschiderea de a fi avocatul Moldovei, manifestata de Bucuresti, trebuie de spus ca nu e vorba doar de fidelitatea sau de hotarirea cu care spui ca vreai sa fii avocat, este vorba si de eficienta demersului tau. Si, intr-adevar, o relatiei de incredere intre cel pe care vrei sa-l ajuti si tine este esentiala si aceasta relatie nu exista aici. O a doua preconditie esentiala ca sa fii un avocat, nu doar fidel, dar si eficient, tine de cunoasterea dosarului. Din pacate, la Bucuresti nu se cunoaste bine dosarul Republicii Moldova.
V.B.: Dar Romania ar fi gata ca sa conditioneze, la fel ca Polonia, sa spuna – noi nu facem anumite concesi sau nu votam, daca nu acceptati pentru Ucraina niste facilitati?
A.P.: Eu cred ca in viitor asa si se va intimpla.
V.B.: Romania va face acest gest?
A.P.: Eu cred ca in viitor vom avea nevoie de tari, si Romania cred ca va fi prima care sa puna piciorul in prag si sa spuna fara Moldova nu ne miscam inainte.” Dar, ca Romania sa poata face acest lucru e nevoie ca si demersul romanesc sa se bucure de credibilitate in Uniunea Europeana. Or, la ora actuala, din varii motive, dar inclusiv din cele pe care le-am spus – lipsa de expertiza si o relatie tensionata cu Chisinaul – orice initiative lansate de Bucuresti vis a vis de Moldova deseori sunt primite cu reticenta si neincredere, chiar in interiorul Uniunii Europene, si initiativele Lituaniei, Suediei, Poloniei, sau Ungariei sunt primite cu mai mare incredere si sint sustinute mai mult. De aceea, vizita ministrului roman de externe, faptul ca acesta s-a intilnit cu intreaga conducere a Republicii Moldova, nu doar cu omologul sau de la Ministerul de Externe, in contrast total cu ceea ce s-a intimplat, ne aducem aminte in decembrie 2007, cind pe atunci ministrul Cioroianu a venit la Chisinau si nu s-a intilnit nici macar cu un portar de la Ministerul de Externe, cu nici un oficial moldovean nu a reusit sa se intilneasca… Acum, iata, prin aceasta vizita facem un pas important spre institutionalizarea relatiilor moldo-romanesti. Nu intelegem cit de mult pierdem din cauza faptului ca relatia noastra este ostatica unor interese conjuncturale politice si a unor relatii personale dintre cei doi presedinti – cind relatiile dintre ei se imbunatatesc, cum a fost in 2005 si relatia se relanseaza, cind unul se supara pe altul, relatia se raceste…
V.B.: Ingheata Prutul.
A.P.: Avem nevoie sa cream cit mai multe legaturi institutionale si sa solutionam si problemele care pot fi solutionate in acest parcurs electoral. Si cred ca sunt citeva domenii in care se intrevede o lumina.
V.B.: Va dau eu unul, pentru ca vorbim de avocati, eu trebuie sa fiu avocatul cetatenilor. Pentru mine hirtia de turnesol a relatiilor moldo-romane este situatia de la consulat. Si daca toti politicienii, de pe un mal al Prutului si de pe celalalt, repeta papagaliceste ca orice fac se gindesc la cetateni, eu vad ca in realitate asta nu se intimpla. Acum iarasi promisiunea ca se vor deschide in regim de paritate doua consulate pentru inceput, nu stim cind, oamenii intre timp o sa stea in lunile de vara sub gardurile consulatului.
O.S.: Ceea ce este foarte interesant in legatura cu subiectul pe care il invocati dumneavoastra, cu consulatul, cozile la consulatul roman, voluntar sau involuntar, voit sau nevoit, cumva, culpabila de aceasta situatie e facuta Romania, desi, de fapt, vina este a Republicii Moldova. Blocarea foarte multa vreme a deschiderii acestui sediu al consulatului roman, dupa care lucrurile parca s-au mai ameliorat putin, nu cu mult, a venit din partea autoritatilor moldovene, ca si deschiderea oficiilor consulare la Balti si Cahul. Eu vreau sa va spun ca mie acest principiu al paritatii imi pare absurd, e bizar – ce inseamna consulat moldovenesc la Iasi si Constanta? Noi avem nevoie de consulat moldovenesc la Iasi si Constanta? Noi avem consulat la Frankfurt, in momentul de fata, si Ambasada la Berlin, asta inseamna ca nemtii trebuie sa ceara neaparat consulat la Comrat? Ei, nu functioneaza intotdeauna pe acest principiu al paritatii. Noi avem tari in care avem ambasada si nu avem replica in cazul Republicii Moldova. E foarte clar ca cetatenii nostri au nevoie de consulate ale Romaniei la Balti si la Cahul, deci, vina pentru ceea ce se intimpla o poarta exclusive Republica Moldova.
V.B.: Si asta dupa ce, daca ne amintim, in anul trecut, cind s-a facut bilantul, romanii si moldovenii au recunoscut aceasta cifra, s-a vorbit despre un milion de intrari. Dupa care ministrul Stratan a spus ca capacitatile consulare deschise la Chisinau ar fi suficiente. Or, era clar din start ca nu va fi suficienta doar aceasta capacitate si era nevoie de acele doua promise. In plus, acum, cind se propune, sa se intre pe o cale lunga de deschidere a consulatelor moldovenesti, am impresia ca se taraganeaza intentionat.
O.S.: Absolut, se taraganeaza ca si Conventia privind traficul la frontiera, care ar usura aceasta situatie, pentru ca foarte multa lume cade sub incidenta prevederilor acestei conventii – 800, 900 de mii de cetateni care locuiesc in zona frontaliera. Deci, excludem din start. Al doilea moment ar fi deschiderea celor dua consulate, asta ar usura sarcina oficiului consular al Romaniei aici la Chisinau. Ma rog, este deja un pas facut in legatura cu vizele Schengen – posesorii de pasapoarte, care au vize Schengen deschise, pot tranzita teritoriul Romaniei. Romania, insa, din pacate, este si in prizonieratul prevederilor Uniunii Europene, este tara membra a Uniunii – nu poate face un joc independent sau face foarte multe concesii.
V.B.: Dovada este oprirea acordarii cetateniilor.
O.S.: Nu stiu daca este chiar oprirea, cel putin blocarea, pentru moment, a oferirii, dar aici a fost si o cerere expresa a Chisinaului, pentru ca Chisinaul a speculat foarte mult la Bruxelles aceasta tema a oferirii cetateniei. Chisinaul nu vedea, si Bruxelul, din pacate, in miopia lui, nu vedea problema in Republica Moldova – de ce fug cetatenii din Republica Moldova? Pentru ca de fapt asta este problema in realitate – de ce cetatenii Republicii Moldova fug din Republica Moldova si de Republica Moldova, nu ca vor sa mearga in Romania. Este interesant faptul ca nu vad o reactie de asta in cazul Macedoniei, sint si ministri in Macedonia, care au acum cetatenia bulgara, dar se tace, la tema respectiva prea multe discutii nu sunt.
V.B.: Doamna prim-ministru, Zinaida Grecianii, a spus despre eventuala reluare a sedintelor comisiilor interministeriale sau comitetelor interministeriale. Ce credeti ca ar putea sa apara pe agenda acestor sedinte, in afara de faptul ca sa faca cunostinta unii cu altii?
O.S.: Sa-si spuna la revedere”, pentru ca si un Guvern si altul va pleca, e foarte clar, ce sa faca cunostinta asa.
A.P.: Unii vor pleca pentru a se intoarce, cum cred ei. In situatia in care nu sint premise pentru deblocarea marelui dosar Tratatul de baza”, ar fi utopic si contraproductiv ca la Chisinau sa se cramponeze de acest document ca o conditie obligatorie pentru relansarea altor dosare. Trebuie sa avem intelepciunea si viziunea sa valorificam ceea ce se poate valorifica si sa scoatem problemele de pe masa de negocieri existente. Totusi, cit de importanta si presanta nu ar parea si problema vizelor, si problema cetateniilor, si problema micului trafic la frontiera, mizele sint mai mari, mizele tin de viitorul european al Republicii Moldova. Cum sa transformam potentialul in fapte, in demersuri efeciente, aceasta trebuie sa ne preocupe. Sintem deschisi si expusi catre o filiera de europenizare, inclusiv prin Romania, gratie accesului pe care il avem in spatial cultural si informational romanesc, de altfel, acesta este un lucru cateodata mult subestimat de cei care sunt preocupati de europenizarea si modernizarea mentalitatilor din Republica Moldova. Dar, pentru a putea valorifica, trebuie sa scoatem tensiunea si suspiciunile de aici de la Chisinau.
V.B.: si sa nu ne uitam cu alt ochi la slanina, cind ne uitam la faina, nu?
A.P.: …si daca dupa aceasta vizita s-ar impune un moratoriu la Bucuresti si la Chisinau asupra subiectelor istorico-lingvistice-identitare si, intr-adevar, in fapte si in politici, s-ar pune accentual pe identificarea puntilor de cooperare si valorificare a unor proiecte concrete, este maximum ce se poate face pina in primavara 2009. In acest sens, ma bucur ca s-a decis reluarea la inceputul lunii septembrie a activitatii comitetului interguvernamental de coopeare dintre Repubilca Moldova si Romania.
V.B.: Iata domnul Stepaniuc parca anunta acest moratoriu, spune ca nu mai insista asupra manualelor de limba moldoveneasca.
O.S.: Sa speram ca asa va fi.
Transcriere de Asociatia pentru Politica Externa (APE)
