Vizita Președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Luis Maria de Puig, efectuată la Chișinău săptămâna trecută, precede încheierea sesiunii de vară a legislativului moldovenesc și urmează după încheierea sesiunii de varâ a APCE.
În cadrul sesiunii de vară a APCE, la 25 iunie, a fost adoptată Rezoluția nr. 1619 pivind funcționarea instituțiilor democratice în Europa, care face referințe exprese și la starea de lucruri din Moldova. Acest act evaluează situația din Moldova de la ultima rezoluție din octombrie 2007, însă a fost trecut cu vederea atât de legislativul R. Moldova cât și de media națională. Documentul, însă, este foarte important și interesant: pe cât de favorabil este unor forțe politice, pe atât de critic poate fi tot la adresa acestora. În fond, am putea considera această rezoluție și aprecierile Președintelui APCE ca o evaluare intermediară a randamentului forului legislativ de la Chișinău.
Venirea în Moldova a Președintelui APCE a fost o bună ocazie de a transmite direct conducerii de la Chișinau, partidelor de opoziție și societății în ansamblu, mesajul privind starea de spirit în Consiliul Europei referitoare la respectarea angajamentelor și progresele realizate din noiembrie/octombrie 2007 încoace. Întâlnirile cu liderii partidelor politice, conducerea municipalităților și cu unii reprezentanți ai societății civile au furnizat subiecte și informații noi pentru APCE referitoare la situația din R. Moldova.
Poziția Adunării Parlamentare a fost reiterată public în discursul pe care Luis Maria de Puig l-a ținut în fața legislativului moldovensc, de unde putem desprinde câteva puncte.
În primul rând, Președintele APCE a ținut să sublinieze că reformele promise la momentul aderarii trebuiesc accelerate, pentru că monitorizarea respectării angajamentelor de aderare a Moldovei durează 13 ani! Consiliul Europei, în specil APCE, recunoaste, desigur, progresele realizate prin adoptarea unor acte legislative, dar este nevoit să spună că esența lucrurilor nu s-a schimbat spre o stabilitate democratică. Adică, R. Moldova este încă departe de îndeplinirea angajamentelor asumate. De rând cu micile progrese, sunt constatate nereguli, în special sub formă de:
stagnări în adoptarea legislației, cea mai strigătoare fiind reforma procuraturii care nu progresează;
regrese, inclusiv în legislația electorală, încetarea transmisiunilor directe a ședintelor legislativului, etc.
Domeniile criticate constituie pachetul standard moldovenesc”: justiția, libertatea de exprimare, combaterea corupției, reforma administrativă și condițiile de activitate a municipalităților, aspectele electorale, reforma procuraturii. Altfel zis, Strasbourgul așteaptă soluții definitive și nu doar o dinamică pozitivă.
Apoi, alegerile parlamentare din 2009 vor fi o condiție nouă de observare a progreselor. Pregătirea către alegeri va fi urmărită pe parcursul anului și nu numai în ziua alegerilor. În acest sens, cu referire expresă la R. Moldova, Rezoluția 1619, la p. 5.3 prevede că reformele și procesele electorale trebuie să fie angajate având ca obiectiv minimal:
micșorarea pragului electoral (APCE regreta recentă decizie a legislativului moldovenesc care ridică pragul electoral la 6% pentru listele de partid”);
crearea unei proceduri eficiente de plângeri și apel legate de alegeri;
crearea de condiții egale pentru toate partidele în cursă, inclusiv în ceea ce privește acoperirea mediatică a campaniei, care trebuie să fie justă și nepărtinitoare;
De asemenea, constatarea micilor progrese înregistrate vin întru susținerea generală și încurajarea procesului de integrare europeană și a integrității teritoriale a R. Moldova.
Președintele APCE a subliniat o nouă condiție specificată în Rezoluția 1619, referitoare la observarea pregătirii și desfășurarii alegerilor parlamentare din 2009. Această condiție vine după ultimele inițiative și modificări legislative cu un asemenea impact, dupa succesul” mediatizat al Rezoluției din octombrie 2007. In consecință, indiferent de viteza și calitatea reformelor pe care le va promova legislativul în 2008, R. Moldova nu mai are șanse să încheie procedura de monitorizare a angajamentelor de bază în anul curent. Iar pe plan intern, putem intelege că ultimele evoluții” legislative referitoare la alegeri (codul electoral, transparența dezbaterilor publice, calitatea campaniei electorale, accesul egal la mass-media s.a.) nu au aduăgat stabilitate în functionarea instituțiilor democratice. Ba din contra, căci monitorizarea se va extinde și pentru cel de al 14-lea an!
Credibilitatea scăzută a autorităților naționale în fața cetățenilor săi face să crească importanța (imaginii) Consiliului Europei în Moldova, ceea ce întăreste valoarea mesajelor transmise de Luis Maria de Puig liderilor de la Chișinău. Discursul său în fața forului legislativ moldovenesc a asigurat că acelaș mesaj să fie comunicat fără distorisuni Parlamentului în ansamblu și societății. Deoarece, anume legislativului în ansamblu și nu doar unei formațiuni politice, îi revine sarcina de adoptare și control al implementării efective și uniforme a reformelor.http://info-prim.md/?x=22&y=16259
