Recenta vizita la Chisinau (7 iulie 2008) a ministrului roman de Externe, Lazar Comanescu, a readus in atentia publica relatia moldo-romana si perspectivele de dezvoltare a unui parteneriat intre Bucuresti si Chisinau. Deoarece numeroase studii si analize succesive ale expertilor in domeniul relatiilor internationale atesta faptul ca guvernarea comunista de la Chisinau a ridicat romanofobia in rang de politica de stat, vom evita contabilizarea iesirilor dusmanoase ale acesteea, concentrandu-ne asupra modului in care am putea vedea evolutia relatiilor bilaterale dupa alegerile parlamentare din 2009.
Instincte corecte
Romania, in conformitate cu rezultatele sondajului publicat de Barometrul de opinie publica din aprilie 2008, este privita de cei mai multi dintre cetatenii de la noi drept statul care poate ajuta cel mai mult R. Moldova in procesul de aderare la UE (44,2%, in comparatie cu Rusia — 27,9%, Ucraina — 4,4%, Bulgaria — 3,2%). Aceasta atitudine prevaleaza in contextul unei politici de stat anti-romanesti virulente si in conditiile de dominatie informationala a institutiilor mass-media din Federatia Rusa, nu tocmai prietenoase unei apropieri intre Romania si R. Moldova. In pofida acestor lucruri, cetatenii dau dovada cel putin de o intelepciune seculara care spune: «Cand e drumul batut, pot trece toate carutele». Sfidand pretinsa sofisticare a expertilor in domeniul de manipulare a opiniei publice, angajati de puterea comunista, oamenii mentin bunul simt si increderea ca Romania, fiind deja in UE, va da o mana de ajutor R. Moldova, sustinand aderarea acesteea, fapt care si-l doresc 71,7% din cetateni, in conformitate cu sondajul mentionat mai sus.
Un Acord de Parteneriat si Integrare Europeana
In locul unui Tratat de baza asupra caruia insista puterea actuala este necesara elaborarea unui Acord de Parteneriat si Integrare Europeana, care sa contribuie la europenizarea rapida a R. Moldova, prin intermediul transferului acquis-ului comunitar, deschiderii oportunitatii de utilizare a fondurilor structurale, participarii la training-urile si cursurile de perfectionare etc. Reforma administrativa si economica poate fi lansata, utilizand aceasta ocazie remarcabila de a avea Romania alaturi, intr-o situatie mai avansata si disponila sa ne impartaseasca experienta acumulata.
O relatie speciala si practica in egala masura
Este discutabila utilizarea frecventa a unor expresii de fatada, in documentele bilaterale, fara ca acestea din urma sa reglementeze chestiuni practice de colaborare. Relatia speciala intre cele doua state, in baza unui trecut istoric si in baza limbii romane, trebuie sa reflecte tendintele actuale europene de constructie a unei entitati federale in limitele UE. Implicarea practica tot mai adanca a R. Moldova in acest set de relatii interdependente, prin intermediul proiectelor comune si in urma participarii, alaturi de Romania, la programele europene, ar fi in masura sa conduca la integrarea de facto a celor doua state.
Reforma clasei politice la Bucuresti si la Chisinau
Clasa politica la Bucuresti si Chisinau, dincolo de diferentele existente in ce priveste apartenenta la organismele europene si euro-atlantice, manifesta unele trasaturi comune, deoarece reprezinta o populatie care, esentialmente, impartaseste aceleasi valori, pe ambele maluri ale Prutului traind indivizi cu o mentalitate asemanatoare, daca nu chiar similara. Bineinteles, daca in R. Moldova independenta judiciarului este practic totalmente subminata de interferenta brutala a politicului, in Romania se mentine procedura de monitorizare, fara activarea clauzei de salvgardare pe Justitie. Daca la Chisinau CCA favorizeaza televiziunile afiliate puterii, la Bucuresti se «decreteaza» obligativitatea distribuirii egale a stirilor pozitive si negative. Faptul ca R. Moldova este un restantier evident in ce priveste democratizarea, respectarea drepturilor omului, a dreptului la asociere si la libera exprimare nu eludeaza asemanarile evidente la nivel de mentalitate a politicienilor ambelor state. Aceasta pune in evidenta necesitatea reformarii clasei politice atat la Chisinau, cat si la Bucuresti. Daca cetatenii moldoveni au de recuperat un handicap de lunga durata, survenit in urma revansismului comunist, noua clasa politica in devenire la Bucuresti trebuie sa devina mai credibila in ochii cetatenilor proprii si in cadrul institutiilor europene, finalizand in mod concludent reforma in justitie. O asemenea Romanie va fi mai atractiva si pentru cetatenii R. Moldova.
Aici si acum
Functionarea unui parteneriat moldo-roman in domeniul integrarii europene nu trebuie amanata pana in momentul reformarii clasei politice, aceasta poate fi chiar una dintre trasaturile constitutive ale noilor elite pan-romanesti. De exemplu, deputatii europeni din partea Romaniei (popularii, socialistii si ALDE), intr-o maniera ne-partizana, au sustinut recent ideea unei motiuni de rezolutie in problema R. Moldova, promovata de PLDM si care, eventual, va fi aprobata de catre Parlamentul European. O multitudine de alte probleme, cum ar fi procesul de urgentare a semnarii Conventiei privind micul trafic la frontiera, initiat de liberal-democrati, simplificarea procedurii de redobindire a cetateniei, elaborarea si promovarea proiectelor bilaterale si regionale in domeniul economic, investitional si de infrastructura ar putea servi drept fundament al cooperarii intre fortele democratice din Romania si R. Moldova.
Pana la urma, e o iluzie faptul ca un rau cum este Prutul ar putea semnifica o linie de demarcatie civilizationala, iar existenta trasaturilor similare, deopotriva frumoase si urate, ale cetatenilor nostri ne ofera observatia stimulatoare ca, in pofida diferitor aranjamente institutionale, suntem la fel si putem realiza mai multe daca vom conjuga fortele. Vom fi cu adevarat in UE la nivel de mentalitate, nu doar formal, cand vom realiza cat de firesc este sa respecti libertatile fundamentale si cat de captivant este sa asiguri o competivitate economica serioasa. Cine sa spuna atunci ca Europa federala a fost un vis naiv in aceasta parte a continentului?
— Iulian Fruntasu, analist politic, vicepresedinte PLDM
www.garda.com.md/187/editoriale/
