Analiști și politicieni din Republica Moldova și Federația Rusă privesc în mod diferit perspectivele de soluționare în scurt timp a diferendului transnsitrean ca urmare a ultimelor evenimente din Caucaz și recunoașterea de către Moscova a independenței Osetiei de Sud și Abhaziei.
Politologi ruși și din Republica Moldova au participat vineri, 29 august la o videoconferință Chișinău-Moscova în cadrul căreia au fost discutate posibilele repercusiuni ale recunoașterii cele două enclave, asupra Republicii Moldova și, în special, a soluționării conflictului transnistrean.
Analistul Andrei Popov a declarat că situația creată nu inspiră optimism că în viitorul apropiat se va ajunge la reglementarea conflictului transnsitrean. Ca urmare a ultimelor evenimente din Caucaz, Rusia va avea mai multe cerințe și, probabil, că va transmite semnalul: ori acceptați planul Kozak, ori vă asumați consecințele având în vedere situația din Caucaz.
Potrivit lui, reglementarea transnsitreană trebuie să răspundă la trei criterii: 1. În rezultatul ajungerii la un compromis trebuie să apară un stat funcțional, ceea ce Memorandumul Kozak nu presupunea, respectiv, acesta nu poate fi pus la baza unei asemenea decizii: 2. Trebuie să fie susținută de majoritatea populației și clasei politice de pe ambele maluri ale Nistrului, însă pozițiile ambelor părți s-u diferențiat foarte mult în special după 2003; 3. O a treia condiție este ca acest compromis să fie rezultatul unei poziții acceptate și de către negociatorii internaționali, or, la moment, pozițiile acestora nu corespund.
Politologul din regiunea de Est a Republicii Moldova, Andrei Safonov, susține că soluția pentru conflictul transnistreană ar trebui să fie funcțională și să fie acceptată de toți. Aceasta ar însemna ca Tiraspolul să renunțe la independență, iar Chișinăul la statul unitar. Pornind de la acestea, urmează să aibă loc negocieri, dar procesul nu va fi unul ușor, a menționat el.
O altă poziție a fost expusă de politologul Serghei Nazaria, care a declarat că nu este corect să comparăm conflictul transnistrean cu cele din Caucaz sau Kosovo, or, aici nu există divergențe religioase sau alt gen cu implicarea populației de pe cele două maluri ale Nistrului, ci doar un conflict dintre elitele politice.
Și analistul rus, Alexei Vlasov consideră că Chișinăul și Tiraspolul, cu medierea Moscovei va putea ajunge la un acord care ar conveni și Tiraspolului și Chișinăului. Potrivit lui, și Rusia, și Transnitria, și Republica Moldova au nevoie de un compromis care să satisfacă toate părțile. Rusia are nevoie de un asemenea compromis pentru a demonstra că poate rezolva problemele și altfel, a mai spus Vlasov, care s-a declarat optimist în privința perspectivelor de identificare a unor soluții în problema transnistreană.
În conflictul transnsitrean, însă, trebuie să dispară atmosfera de neîncredere, pentru că în caz contrar nici un plan nu va putea conduce la reglementarea diferendului, a mai declarat el.
Deputatul rus, Vladimir Medinskii, a menționat că Chișinăul trebuie să propună soluții atractive pentru a convinge Tiraspolul că este mai bine să trăiască în același stat cu Republica Moldova. Una din acestea ar fi, potrivit lui, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Rusia-Belarusi. Ulterior, la această Uniune ar putea adera și Osetia de Sud și Abhazia, a concluzionat deputatul rus.
