Întrebare: Cum vedeți situația la capitolul reglementare transnistreană în lumina ultimelor evenimente din Osetia de Sud? Există vre-o tangență în acest sens?
Răspuns: Direct, nu există nici o tangență pentru că esența conflictelor este diferită. Strategia de reglementare a conflictului transnistrean diferă substanțial de cea de soluționare a celor două conflicte din Georgia. Din cîte știu eu, Republica Moldova niciodată nu a avut un plan militar referitor la regiunea transnistreană. Totodată, este clar că, după evenimentele din Osetia de Sud, am intrat într-o nouă fază a relațiilor internaționale, în special între Rusia și SUA, Rusia-UE si conflictul transnistrean va intrain discutiile intre marii actori. Iaracum mai există și riscul ca Rusia, înaripată de succesul pe termen scurt obținut în Osetia de Sud, să aibă o atitudine mai brutala față de conflictele înghețate din spațiul ex-sovietic.
Întrebare: Există opinia că Moldova trebuie să tragă învățămintele de rigoare de pe urma evenimentelor din Osetia de Sud și să acționeze corespunzător. Se vehiculează chiar și ideea că Moldova trebuie să părăsească CSI și să urgenteze aderarea la NATO. Pe cît de oportune vi se pare astfel de schimbări?
Răspuns: Orice acțiune rapidă acum este inoportună si poate fi si contraproductiva. E vorba și de încercarea de a obține o soluție rapidă acum pentru conflictul transnistrean, și de ieșirea din CSI. Datorita conflictului din Georgia,situația internațională și așa e tensionată, iar conflictul transnistrean nu este pe prima pagină a agendei internaționale. Ne vom expune unui risc destul de mare dacă vom încerca să întreprindem acțiuni bruște. Este necesar un timp de gîndire si de coeziune a intregii societati acum. In acelasi timp trebuie de initiat discutii cu partenerii noștri occidentali și ucrainenipentru a putea reevalua situația în care ne aflăm și abia după aceea să facem anumite mișcări. Daca vorbim de iesirea din CSI, cred ca daca o vom face acum fara o pregatire prealabila si fara a evalua riscurile , fara a intari relatiile bilaterale cu tarile vecine si tarile din spatiul CSI, fara a efectua reformele necesare ca sa ne apropie de UE, ca sa beneficiem de privilegiile oferite de ATP, inclusiv pentru agentii economici din regiunea transnistreana, atunci iesirea din aceastaorganizatie ne va afecta din punct de vedere politic. Si aici ma refer la reactia duraRusiei si a Tiraspolului care va avea un motiv in plus sa blocheze negocierile cu Chisinau. In perspectiva insa, daca vom reusi sa ne integram in UE si cu respectarea conditiilor expuse mai sus, iesirea din CSI va fi inevitabila, or statutul de membru a UE si CSI este incompatibila.
Întrebare: Acest relativ succes obținut de Rusia în Georgia ar putea determina Moscova să aibă pretenții și cerințe mai mari la capitolul reglementării transnistrene? Pînă nu demult se vorbea de un plan de reglementare transnistreană pe care îl discutau Moscova și Chișinăul și care urma să fie semnat în viitorul apropiat. E posibil acum ca Rusia să refuze la acel plan și să înainteze noi pretenții?
Răspuns: Acum Rusia are într-adevăr motive de a cere mult mai mult. În general, cred că, vizavi de reglementarea transnistreană, Rusia dorește fie să obțină un fel de Memorandum Kozak-2 (un document prost pentru Moldova), fie să mențină un status-quo, care, de asemenea este bun pentru Moscova. O altă variantă pentru Rusia nu este interesantă acum. Rusia se simte foarte bine în situația creată acum și nu văd care-i rostul pentru ea să schimbe ceva. Dar, totodată, nu exclud că Rusia ar putea chiar să fie interesată într-o reglementare a problemei transnistrene pentru a demonstra comunității internaționale capacitatea sa de mediator, folosind Moldova ca o contrabalanta Georgiei. Personal, nu cred că un plan de reglementare a problemei transnistrene poate fi viabil pentru Moldova daca el va veni doar din partea Rusiei si nu se vor respecta interesele Republicii Moldova și a partenerilor ei occidentali. Important pentru Moldova este să intensifice colaborarea cu partenerii săi externi, dar nu să încerce să negocieze direct cu Rusia, care este mult mai experimentată din punct de vedere diplomatic, dar și al potențialului pe care-l are.
Întrebare: Nu este un secret că autoritățile Republicii Moldova, pînă la evenimentele din Osetia de Sud, erau destul de optimiste la capitolul reglementare transnistreană. Acum, mai este îndreptățit acest optimism?
Răspuns: Cu toate că ne dorim cu toții o reglementare transnistreană viabilă si am vrea ca aceasta sa se intimple cit mai curind, nu vad acum premize ca aceasta sa aiba loc pina la sfirsitul acestui an. Aceasta pentru că din partea Moscovei și a Tiraspolului nu am primit nici un semnal în acest sens. Mai mult ca atît, Rusia acum nu este gata să facă cedări. Mai ales după evenimentele din Osetia de Sud cînd opinia publică și electoratul rusesc pare să se fi deprins cu victoriile. Or, în mass-media rusă evenimentele din Georgia au fost catalogate drept o victorie. Dacă Rusia și va propune un careva plan de reglementare transnistreană, cred că, în condițiile actuale, nu va fi viabil pentru Moldova.
Întrebare: Credeți că reacția Tiraspolului, care a cerut Moldovei drept condiție pentru continuarea dialogului condamnarea Georgiei pentru evenimentele din Osetia de Sud, a fost una coordonată cu Moscova sau făcută pe cont propriu?
Răspuns: Cred că această declarație a fost una pe cont propriu. În opinia mea, Tiraspolul se teme de anumite lucruri. Dacă vă amintiți, în cadrul audierilor din 13 martie anul curent din Duma de Stat, Transnistria a fost abordată aparte de celelalte două republici nerecunoscute din Georgia. Acum, din nou eforturile Rusiei sînt canalizate spre cele două republici separatiste din Georgia, iar Tiraspolul rămîne puțin în umbră. Cu atît mai mult că, în ultimul timp, s-a vorbit mult și despre un acord de reglementare transnistreană, discutat de Moldova și Rusia. Cred că aceste lucruri îngrijorează administrația transnistreană. În acest sens, cred că acțiunea Tiraspolului a fost mai mult una mediatică, făcută pe cont propriu, cu scopul de a rămînea în vizorul Rusiei. In acelasi timp, decalratia mai are scopul de a provoca Chisinaul si a mai tergiversa negocierile cu RM.
Întrebare: Se aud tot mai multe voci care declară că evenimentele din Osetia de Sud au compromis statutul de mediator și pacificator al Rusiei. Credeți că va urma o reevaluare în plan regional și internațional a acestui statut al Rusiei? E posibil ca Rusia în continuare să fie tratată ca parte în conflictele din spațiul post-sovietic, inclusiv în cel transnistrean?
Răspuns: E clar că în cazul Osetiei de Sud Rusia s-a manifestat disproporționat și fără mandat, cu încălcarea multor prevederi. Nu exclud că vor urma discuții privind reevaluarea rolului Rusiei in Georgia.Totuși, chiar dacă asemenea discuții vor avea loc, e greu să credem că in actualele conditii în cazul Moldovei se va reuși înlocuirea forțelor militare rusești cu altele.
Întrebare: Georgia a atribuit oficial trupelor ruse statut de forțe de ocupație…
Răspuns: Da, dar iarăși e vorba de diferite strategii. Saakașvili a adoptatuna transanta fata de Moscova și a mers pînă la capăt cu ea. Ramine de discutat daca aceasta a fost buna sau nu.A avut loc un conflict militar, în baza căruia s-au luat anumite decizii, cum ar fi, spre exemplu, ieșirea Georgiei din CSI și denunțarea Tratatului din 1994 privind statutul forțelor de pacificare. Moldova are o altă strategie în cazul conflictului transnistrean. Chișinău are cel puțin o colaborare formala cu Rusia în vederea soluționării conflictului transnistrean, de aceea nu cred că vor fi decizii de genul celor adoptate de Georgia.
Întrebare: În 2005, 2006 și chiar o parte din 2007, guvernarea de la Chișinău a avut o atitudine dură față de Rusia, chiar sfidătoare pe alocuri. Credeți că, după ce a văzut ce poate face Rusia, guvernarea de la Chișinău va deveni mai atentă în declarații și acțiuni?
Răspuns: O confruntare directă cu Rusia, în momentul în care Moldova e dependentă de piața rusească, nu este membra UE, fiind si destul de departe de acest statut nu este bună pentru noi și ar duce la pierderi pentru Moldova.In acelasi timp trebuie sa ne continuam calea noastra europeana, sa avansam in implimentarea reformelor pentru ca sa devenim atractivi si credibili pentru partenerii nostri.
Întrebare: Există la Chișinău și forțe politice solidare cu Rusia, care condamnă Georgia și care propun acum ca Moldova să părăsească GUAM, deoarece nu poate fi în aceeași organizație cu un stat „ce a agresat poporul osetin”. Care este părerea Dvs.?
Răspuns: Și mai înainte au existat mai multe voci care cereau ieșirea din CSI, alte voci care cereau ieșirea din GUAM. Cum am mai spus, important ca acum RM să nu facă mișcări la cald, neevaluate. Acum, după experiența georgiană, trebuie să înțelegem că avem nevoie de o coeziune a întregii societăți, trebuie să continuăm calea noastră europeană, să lucrăm la implementarea reformelor , în același timp trebuie să lucrăm activ și cu populația de pe malul stâng al Nistrului și să cooperăm cât mai strâns cu partenerii și vecinii noștri. În acest sens GUAM este o platformă importantă și prezența noastră în această organizație este benefică.
Întrebare: Care sînt lecțiile pe care Moldova ar trebui să le învețe din conflictul din Osetia de Sud?
Răspuns: In termen scurt, important este sa nu ne lasam provocati de declaratii sau actiuni care au fost facute si probabil vor mai fidin partea administratiei de la Tiraspol. În al doilea rînd, trebuie să înțelegem că factorul militar niciodată nu va fi unul bun pentru soluționarea conflictului transnistrean. Or, avem mai, mult mai multe posibilități alternative în acest sens. Important estesa lucram cu populatia din stînga Nistruluisi să cîștigăm mintea și inima oamenilor de acolo .
In acelasi timptrebuie să continuăm dezvoltarea cursului nostru de integrare europeană, nu doar declarativ, ci și la modul practic. O dezvoltare economică a Moldovei, o dezvoltare a relațiilor cu UE ar putea să ne ajute la încălzirea relațiilor cu regiunea transnistreană. UE a pătruns mult în spațiul mediatic transnistrean și, spre deosebire de NATO, nu mai este considerată un dușman. De aceea, integrarea europeană a Moldovei ar fi o șansă pentru reglementarea transnistreană.
