Politicieni și experți de la Chișinău se arată sceptici față de scoaterea R. Moldova de sub monitorizarea Consiliului Europei (CoE) în viitorul apropiat. Motivele monitorizării, restanțele și realizările R. Moldova au constituit subiectul ședinței Clubului Jurnaliștilor de Investigație, organizat vineri, 5 septembrie, de către Centrul de Investigații Jurnalistice.
Directorul Biroului de Informare al Consiliului Europei (CoE) în Moldova, Lilia Snegureac, a declarat că monitorizarea va dura atâta timp cât R. Moldova va mima reformele. „Trebuie să realizăm reformele pe care ni le cere imperativ CoE în primul rând pentru noi, pentru că ele vin să îmbunătățească viața noastră”, a menționat Lilia Snegureac. În opinia ei, monitorizarea este „foarte sănătoasă” pentru că ea duce la îmbunătățirea cadrului legislativ al statului, chiar dacă pentru unii o monitorizare atât de lungă înseamnă un lucru rușinos.
Deputatul din partea Alianței Moldova Noastră, membru al delegației R. Moldova la Adunarea Parlamentară a Comisiei Europene (APCE),Valeriu Cosarciuc, a menționat că Moldova rămâne sub monitorizare pentru că nu-și onorează obligațiile asumate. În cele patru rezoluții ale APCE cu privire la R. Moldova din 2002-2007, în principiu, sunt menționate aceleași angajamente neîndeplinite. În rezoluțiile din 2005 și din 2007 sunt menționate carențe la capitolul procesul electoral. De asemenea, la ședințele din aprilie și din iulie 2008, APCE și-a manifestat îngrijorarea față de ultimele modificări ale legislației electorale și majorarea pragului electoral, interdicția de a forma blocuri electorale și interdicția posesorilor de dublă cetățenie de a accede în funcții publice. Deputatul nu crede, însă, că actuala guvernare va reveni la aceste legi decât doar simbolic, sub presiunea externă.
Vicepreședintele Partidului Democrat din Moldova, deputatul Igor Klipii, a declarat că R. Moldova va fi sub monitorizare atâta timp cât va exista statul R. Moldova. Potrivit deputatului, faptul că R. Moldova se află de 12 ani sub monitorizarea este hârtia de turnesol a Moldovei. „Demonstrăm că nu suntem în stare să ne organizăm de o manieră efectivă și coerentă ca și stat. Lucrul cel mai grav este că însăși societatea moldovenească este pusă sub semnul întrebării pentru că un stat apare acolo unde există o societate capabilă să se organizeze”. Igor Klipii consideră că, în cazul în care R. Moldova va fi lipsită de suport extern, ea va dispărea ca stat.
Președintele organizației „Juriștii pentru drepturile omului”, Vitalie Nagacevschi, consideră că Moldova nu va fi scoasă de sub monitorizare atâta timp cât vor fi comuniștii la guvernare. Monitorizarea continuă este, pe de o parte, un lucru negativ pentru că demonstrează că în R. Moldova procesele democratice nu merg bine. Pe de altă parte, monitorizarea este benef ică deoarece este „o influență din afară pentru a împiedica un derapaj total spre o tiranie similară regimului Hussein”, menționează juristul.
Tatiana Pârvu, șef de direcție la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a declarat că Moldova nu are prea multe restanțe, acestea fiind pe cale de a fi soluționate. Tatiana Pârvu a fost de acord că monitorizarea scade prestigiul țării. Totodată, ea a menționat că la moment 11 țări sunt sub monitorizarea CoE, iar trei țări sunt în perioada post-monitorizare, printre care și un membru al UE și Bulgaria. „Ne-am propus pe parcursul ultimilor ani să trecem la perioada de post-monitorizare. După cum au menționat raportorii și experții CoE, examenul cel mai serios ne așteaptă în perioada electorală, care va demonstra dacă putem sau nu trece la post-monitorizare”, a spus Tatiana Pârvu.
