Întrebare: Dle Gentvilas, cum vi s-a părut starea de spirit a aleșilor locali din RM?
Răspuns: Oamenii sunt foarte optimiști în legătură cu o posibilă euro-integrare și destul de pesimiști în ceea ce privește evoluția politicii interne. Ne aducem aminte de vremurile când știam foarte puțin despre UE și înțelegem că la acest nivel se află acum RM. Experții noștri au prezentat o fărâmă din ceea ce s-ar putea face și aici, în special, în Administrația Publică Locală (APL), pentru ca RM să se integreze mai repede în Europa. Înainte pe noi ne învățau nemții, francezii, englezii, suedezii, acum e timpul ca și noi să facem ceva.
Întrebare: Ce probleme și subiecte ați abordat la aceste seminare?
Răspuns: Diferite. Și unele care au ca temă integrarea europeană, și altele mai generale, cum sunt autogestiunea și colaborarea dintre APL și puterea centrală. O atenție mai mare am acordat subiectului – ce poate face APL în contextul integrării europene. Unii consideră că această integrare depinde doar de puterea centrală, ceea ce nu e corect. Dacă o să stați cu mâinile încrucișate și o să așteptați să se întâmple ceva, nu se va întâmpla nimic.
Întrebare: La modul concret, ce pot face aleșii locali pentru a ne apropia de UE?
Răspuns: Am fost primar mai mulți ani la Klaipeda și vorbesc în baza experienței mele. În primul rând, trebuie să desfășoare o activitate mai intensă cu orașele înfrățite. Pe vremea mea Klaipeda era înfrățită cu trei orașe non-UE și cu 11 din țările Uniunii. Anume de la ei am învățat ce și cum trebuie să facem. Chiar dacă înfrățirea orașelor, de cele mai multe ori, înseamnă vizite cu diferite colective artistice, profitați de ele. Noi am mers mai departe însă. Am căutat posibilități comune de a ajunge la fondurile europene și am obținut bani pentru diferite activități – și pentru cultură, dar și pentru infrastructură. Pe urmă, specialiștii noștri au început individual să pregătească aceste proiecte, să caute singuri fonduri europene. În 1998, Klaipeda primea din fondurile europene tot atâția bani, cât primeau celelalte 59 de administrații locale din Lituania. În final, acest lucru s-a reflectat în rezultatele referendumului de aderare la UE. Orășenii noștri erau mai europeni decât cetățenii altor orașe. De asemenea, dacă veți dezvolta relații cu localitățile din statele UE, când va veni vremea primirii sau neprimirii în Uniune, acestea vor face lobby pentru Moldova. Pe urmă, e mult mai eficientă promovarea UE prin intermediul primăriilor, decât prin intermediul deputaților și a miniștrilor.
Întrebare: În ce relație se află puterea locală și cea centrală din Lituania? La noi, după ultimele alegeri, cele două puteri au relații mai mult decât antagoniste.
Răspuns: Și la noi e la fel. Puterea e destul de centralizată, deși APL trebuie să fie autonomă. Din punct de vedere financiar, puterea centrală influențează APL, nu așa ca aici însă. Desigur că social-democrații de la putere acordă o atenție mai mare localităților unde primarii sunt social-democrați, dar aceste exemple sunt foarte rare. În tot cazul, există o separare clară între cele două puteri.
Întrebare: Ce rol are colaborarea între localitățile din zona de frontieră? Aici UE a alocat bani pentru colaborarea transfrontalieră, dar aceasta se mișcă tare greu.
Răspuns: Asta e problema dvs. Banii au fost alocați, luați-i! Când am devenit primar, am trimis specialiștii tineri în Germania să învețe cum se lucrează cu astfel de proiecte. Și voi trebuie să pregătiți specialiști care să poată lucra cu proiecte de acest gen. Din păcate, UE este o instituție destul de birocratică, n-avem alte soluții decât să învățăm să câștigăm din aceste fonduri. Dacă nu le luați voi, le ia altcineva. Noi, când am înțeles asta, am devenit mai activi.
Întrebare: Ce domenii sunt predilecte pentru a câștiga finanțare europeană?
Răspuns: Am avut diferite proiecte. Unul dintre primele a fost de informare, la radio, despre UE pentru comunitățile ruse – un proiect trilateral Klaipeda, Liepae (Letonia) și Kaliningrad. Dar am avut și proiecte cu rețele de gaze și șosea pentru un cartier al Klaipedei.
Întrebare: În calitate de eurodeputat, dacă Parlamentul European ar trebui să decidă vizavi de integrarea RM, dvs. cum ați vota?
Răspuns: Astăzi aș vota „împotrivă”, pentru că există anumiți pași pe care trebuie să-i faceți dacă doriți să fiți admiși în „clubul european”. În acest moment, RM nu doar că nu este gata, dar nici măcar nu a început să îndeplinească multe proceduri formale. Dacă s-ar pune problema începerii negocierilor de aderare, însă, sigur că aș vota pentru”. De aceea, trebuie să începeți cât mai repede aceste proceduri, și asta depinde foarte mult și de inițiativele conducerii centrale a RM.
Întrebare: Un politician român a declarat că România a propus RM să meargă împreună în UE. Cum credeți, ar fi fost posibil un asemenea scenariu?
Răspuns: Trebuie să le spunem oamenilor că este o iluzie. Asta nu putea să se întâmple deoarece, conform dreptului internațional, RM este un subiect aparte. Pe urmă, RM ar fi îngreunat drumul României pe calea integrării, problemele RM – inclusiv cea a reîntregirii teritoriale – devenind problemele României. Unirea celor două țări trebuia să se producă până la începerea negocierilor, nu după încheierea lor.
Întrebare: Ce imagine are RM în Lituania?
Răspuns: Aproape niciuna, deși avem și vin, și brandy moldovenesc în magazinele noastre. Informații despre RM în presa lituaniană aproape că nu există. Doar acum, în contextul conflictului din Georgia, a apărut câte ceva și despre RM și Transnistria. Trebuie să refacem legăturile directe.
Întrebare: Ce trebuie să facă țara noastră pentru ca, într-o bună zi, dvs. să votați „pentru” Moldova?
Răspuns: Înainte de toate, să demonstreze voință politică și disponibilitate de eurointegrare, și să-și îndeplinească obligațiunile. Atunci, sunt convins că UE vă va întinde mâna. Trebuie doar ca vecinul nostru sau viitorul membru al Uniunii Europene să fie unul cinstit. Dacă RM se va comporta altfel și nu-și va îndeplini obligațiile, nu va respecta drepturile omului etc., noi nu vom dori ca ea să facă parte din familia noastră. Nu e o chestiune economică, ține de voința voastră politică.
