Domnule Președinte,
Stimați colegi,
Doamnelor și Domnilor,
Este o plăcere de a Vă întâlni din nou în acest oraș frumos cu semnificații simbolice deosebite pentru Organizația noastră și să mulțumesc autoritățile finlandeze pentru excelenta organizare a acestui Consiliu Ministerial. Îmi exprim speranța că aici, la Helsinki, vom reuși să răspundem unor preocupări majore privind securitatea pe continentul european care ne frământă de mai mult timp.
Domnule Președinte,
În cei 33 ani de activitate OSCE are, fără doar și poate, merite incontestabile înpromovarea unui climat de securitate și cooperare pe scară largă. Totodată, trebuie să recunoaștem că în ultimii ani Organizația noastră se confruntă cu probleme serioase generate, în particular, de persistența amenințărilor și riscurilor sporite la adresa securității emanate de conflictele separatiste nesoluționate și de regimul contestat al armelor convenționale în Europa. Cu regret, preocupările noastre vizavi de aceste sfidări, asupra cărora am atenționat în repetate rânduri comunitatea internațională, au fost amplificate în august curent de evenimentele din Caucaz.
Acum suntem într-un moment crucial când OSCE trebuie să-și demonstreze viabilitatea, contribuind efectiv la soluționarea pașnică a conflictelor cu respectarea suveranității, integrității teritoriale și a frontierelor internațional recunoscute ale statelor. Aplicarea consecventă a acestor principii statuate în Carta Națiunilor Unite și în Actul Final de la Helsinki este cheia pentru a ajunge la o reglementare viabilă a conflictelor și, implicit, pentru a asigura securitatea pe continent. Viabilitatea Organizației noastre depinde în mod direct de capacitatea ei de a asigura respectarea in bona fide de către toate statele membre a angajamentelor asumate în acest cadru. Alimentarea artificială a conflictelor regionale și tergiversarea proceselor de soluționare a acestora, inclusiv a conflictului transnistrean, sânt reprobabile și contraproductive.
Domnule Președinte,
Potrivit unei opinii larg răspândite la nivel internațional, conflictul transnistrean, spre deosebire de alte conflicte din spațiul ex-sovietic, este unul mai puțin complex, din care motiv acesta ar putea fi soluționat mult mai ușor. Drept temei pentru această aserțiune îl constituie faptul că conflictul transnistrean nu are la origini contradicții de natură etnică sau religioasă, care ar implica o complexitate particulară procesului de reglementare. Cu toate acestea, suntem nevoiți să constatăm cu regret că, în pofida eforturilor depuse pe parcursul ultimilor 17 ani, cu o puternică implicare a actorilor internaționali importanți, până în prezent problema transnistreană rămâne a fi una nesoluționată. Credem că eșecul eforturilor noastre poate fi explicat, în primul rând, prin lipsa voinței politice adecvate din partea unor actori implicați, precum și prin caracterul eminamente geopolitic al problemei transnistrene.
Pe parcursul ultimilor doi ani am promovat în mod consecvent o abordare complexă „în pachet” a tuturor problemelor legate de conflict și politice, economice, sociale și umanitare, cu luarea în considerare a intereselor tuturor părților interesate. Strategia propusă include elaborarea și adoptarea în cadrul formatului de negocieri „5+2” a statutului juridic special al regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova; consolidarea statutului de neutralitate și retragerea trupelor străine de pe teritoriul țării; recunoașterea drepturilor de proprietate și oferirea unor garanții sigure pentru populația din regiune.
În viziunea noastră, contingentele militare introduse în zona de conflict în conformitate cu prevederile Acordului moldo-rus privind încetarea focului din 1992 demult și-au îndeplinit sarcinile puse în fața lor. În acest context, ași dori să reiterez propunerea noastră vizând necesitatea înlocuirii actualei operațiuni din regiunea transnistreană cu o misiune multinațională civilă cu mandat internațional. Dorința Republicii Moldova de a se demilitariza va avea, fără îndoială, un efect benefic asupra întăririi încrederii și securității în regiune și, implicit, asupra procesului de reglementare.
Domnule Președinte,
Autoritățile moldovenești apreciază înalt implicarea directă a Uniunii Europene în depășirea sfidărilor la adresa securității în regiunea noastră. În acest sens, aș dori să menționez în special activitatea Misiunii UE de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina care își aduce o contribuție valoroasă la securizarea frontierei de stat moldo-ucrainene, îndeosebi pe segmentul transnistrean al acesteia. Ași dori să reiterez disponibilitatea Guvernului moldovean de a sprijini în continuare populația și agenții economici din regiunea transnistreană, inclusiv prin programele de asistență și facilitare a comerțului exterior oferite de către UE.
Împărtășim pe deplin îngrijorările exprimate de colegii noștri în legătură cu situația critică a Tratatului FACE Adaptat, pe care noi toți îl considerăm ca fiind o piatră unghiulară a securității europene. Retragerea trupelor militare și a munițiilor ruse din Moldova, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Summit-urilor OSCE, trebuie să se producă în mod necondiționat, complet și transparent. Apreciem înalt angajamentul continuu al statelor-membre ale OSCE care au contribuit la Fondul Voluntar pentru Moldova în vederea sprijinirii procesului de retragere.
Doamnelor și domnilor,
Rămînîd fidelă angajamentelor asumate în cadrul OSCE și a Consiliului Europei, Republica Moldova va continua să promoveze consecvent reformele democratice în vederea asigurării supremației legii, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Folosesc acest prilej pentru a vă adresa invitația de a trimite observatori la viitoarele alegeri în Parlamentul Republicii Moldova.
În încheiere, aș vrea să urez succes viitorului Președinte-în-Exercițiu al OSCE, colegei noastre elene dnei Ministru Dora Bakoyannis, asigurând-o de sprijinul nostru deplin în exercitarea mandatului său.
Vă mulțumesc pentru atenție.
