Analytical Bulletin by the Committee for Freedom of the Press. email: office@imedia.mdwww.imedia.md phone / fax: + 3732221 41 55
Președintele Vladimir Voronin a declarat că opțiunea proeuropeană a Republicii Moldova și participarea ei concomitent la „proiectele integraționiste” din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) este logică și consecventă”. El a făcut această declarație, pe 29 ianuarie, în cadrul recepției oferite corpului diplomatic și participanților la reuniunea informală a șefilor ministerelor de externe din țările participante la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP).
„Suntem de multe ori criticați pentru faptul că am fi, chipurile, niște „omnivori” în domeniul politicii externe, pentru faptul că noi înaintăm spre Uniunea Europeană (UE), fără a întoarce spatele partenerilor noștri din Est. Am în vedere activismul nostru destul de interesat în proiectele integraționiste din cadrul CSI, atașamentul nostru afișat față de parteneriatul strategic cu Federația Rusă. Noi, însă, la rândul nostru, considerăm că poziția noastră este destul de logică și destul de consecventă”, a afirmat șeful statului.
Voronin a precizat că Republica Moldova nu percepe integrarea europeană ca pe o prietenie contra cuiva, ca pe o încercare caricaturală de a se izola de Rusia și de țările CSI cu o nouă cortina de fier artificială”. „Noi percepem opțiunea europeană ca pe o formă de realizare a valorilor deschiderii și universalității, ca pe o capacitate de a găsi domenii pentru stabilirea unor parteneriate durabile și viabile”, a spus șeful statului.
În același timp, președintele Voronin a recunoscut că alte precedente ale unui asemenea parteneriat nu există și a lăsat să se înțeleagă că țările din spațiul CSI încă nu au depășit egoismele statale înguste”. Potrivit lui Vladimir Voronin, în perioada exercitării președinției în cadrul CSI, Republica Moldova va reuși să elaboreze o agendă, „deloc formală”, actuală „atât pentru UE, cât și pentru CSI”.
Comentarii:
Nicu Popescu: Trebuie făcută distincția între integrare și cooperare
Analistul politic Nicu Popescu, cercetător la Consiliul European pentru Relatii Externe (ECFR), biroul de la Londra, spune că trebuie făcută distincția între integrare și cooperare. „Integrarea în UE este absolut compatibilă cu niște relații foarte bune cu Rusia, Ucraina sau Armenia, dar nu este compatibilă cu integrarea în CSI. Integrarea europeană presupune adoptarea valorilor europene și a legislației europene, or, în acest sens, CSI diferă foarte mult de UE.Standardele din Rusia, bunăoară, atât democratice, cât și economice sunt altele decât în UE și în acest caz Republica Moldova nu se poate integra simultan și într-o direcție și în alta”, afirmă analistul.În opinia sa, printre avantajele CSI se numără faptul că această organizație „a avut rolul unei centuri de siguranță în procesul de dezintegrare a URSS, dar acum nu mai joacă acel rol istoric și nu are cum să joace un rol pozitiv în viitorul Republicii Moldova ca stat independent care dorește să se europenizeze”.
În ceea ce ține de instrumentele pe care le areCSI, pe de o parte, și UE, pe de altă parte, pentru a combate criza economică globală, Nicu Popescu spune că „CSI nu poate fi comparată cu UE, întrucât nu este decât un club de state și nu deține, în linii mari, nici un instrument pentru a combate criza”. „UE este însă un actor total diferit, ea are un buget substanțial prin care ajută statele membre să construiască drumuri, să plătescă subvenții în agricultură, să dezvolte infrastructura energetică și anume prin aceste instrumente și prin capacitățile pe care le are ajută deja statele membre lovite de criză”, spune expertul. El susține că, în cazul în care Republica Moldova ar ieși din CSI nu ar avea de pierdut prea mult, întrucât „ adevărata colaborare a Chișinăului cu spațiul estic nu se întâmplă prin intermediul CSI, ci, în plan bilateral, cu Rusia, Ucraina, Belarus etc., iar CSI nu are decât o valoare simbolică”.
Valentin Krîlov: Aderarea la UE nu contravine statutului CSI, dar există o problemă legată de securitate
Secretarul executiv al Partidului Socialiștilor „Patria-Rodina” din Republica Moldova, Valentin Krîlov, îi dă dreptate Președintelui Voronin atunci când acesta vorbește de o colaborare concomitentă cu UE și CSI. „Aderarea la UE nu contravine statutului CSI. Există însă o problemă de securitate, întrucât majoritatea țărilor din UE sunt membre ale NATO și normele europene de securitate sunt, de fapt, norme ale Alianței Nord-Atlantice”, consideră Valentin Krîlov. În opinia sa, colaborarea în cadrul CSI ar aduce Republicii Moldova mai multe avantaje social-economice, în timp ce colaborarea cu UE i-ar oferi avantaje în domeniul „democrației reale”.
„Dar dacă e să vorbim de actuala criză economică, CSI e mai atractiv pentru Republica Moldova, deoarece și Rusia, și Kazahstanul, și Belarus, de exemplu, sunt țări puternice din punct de vedere economic. E nevoie doar ca Guvernele acestor țări (din CSI și n.a.) să-și coordoneze acțiunile și să colaboreze mai activ și, astfel, criza va fi depășită mai ușor. În Occident însă situația e cu mult mai gravă. Vedem ce manifestații de protest au loc în Franța, în Germania, crește șomajul, dar în CSI există volum de lucru pentru toți. Iar dacă vom ieși din CSI, unde vor munci foarte mulți dintre cetățenii noștri care lucrează astăzi în Rusia sau Ucraina?”, se întreabă Valentin Krîlov.
Valeriu Muravschi: CSI a fost creat ca Rusia să domine spațiul ex-sovietic
Fostul prim-ministru, Valeriu Muravschi, declarase anterior într-un interviu pentru „Europa Liberă” (www.europalibera.org) că, pentru Republica Moldova, aflarea în CSI nu a avut vreun efect de-a lungul anilor sau vreun rezultat pozitiv. „Această structură a fost creată doar cu scopul ca Rusia să domine acest spațiu. Dacă la începutdominația ei avea un scop mai mult geopolitic, observăm în ultimii ani și o dominație economică”, a precizat fostul premier.
Dosar:
Republica Moldova a aderat la CSI în 1994. Ea și-a declarat de la început neapartenența la blocurile militare din cadrul Comunității. Datele statistice arată că din 1995 pînă în 2002 ponderea exporturilor moldovenești spre CSI în totalul exporturilor s-a diminuat continuu, în mediu cu 1,1% pe an, iar în cazul Rusiei – chiar cu 1,5% . În aceeași perioadă, exporturile spre UE au crescut în medie cu 1,66%anual. În 1997, 70% din totalul exporturilor din Republica Moldova erau îndreptate spre CSI, în 2003- 52,9%, iar în octombrie 2008 și 39,3%. În același timp, exporturile spre UE reprezentau, în octombrie 2008, 51,4% din totalul exporturilor Republicii Moldova.
Profil:
Nicu Popescu este cercetător la Consiliul European pentru Relatii Externe (ECFR), biroul de la Londra. Domeniile de specializare: politici europene de vecinătate, conflictele în spațiul post-sovietic, relațiile dintre Uniunea Europeană și Rusia, Republica Moldova și Caucazul de Sud. Nicu Popescu își face doctoratul în științe politice la Universitatea Central Europeană din Budapesta, Ungaria. Vorbește fluent engleza, franceza, rusa și româna
Valeriu Muravschi a fost prim ministru al Republici Moldovaîntre 28 mai 1991 și 1 iulie 1992. Timp de mai mulți ani a fost activ în politică.În prezent este om de afaceri. Valeriu Muravschi s-a născut pe 31 iulie 1949 în satul Sirato (Orhei).A absolvit Facultatea de Economie a Institutul Politehnic „Serghei Lazo" din Chișinău (1971).După absolvirea facultății, a lucrat ca economistpână în 1990 când devine ministru al Finanțelor în cabinetul condus de Mircea Druc (1990-1991). Principala problemă cu care s-aconfruntat în calitate de prim-ministru a fost conflictul din Transnistria (martie-iulie 1992). La 1 iulie 1992, președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, îl înlocuiește cuAndrei Sangheli. Potrivit unor speculații de la acea vreme, desemnarea lui Andrei Sangheli ca prim-ministru a fost una dintre condițiile Convenției Elțin-Snegur (1992), care prevedea formarea unui guvern de conciliere” în Republica Moldova. În anul 1993, fondează Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNȚCD), al cărui președinte a fost până la dispariția acestei formațiuni în anul 2002. În anul 1998 a fost ales deputat în Parlament pe listele Blocului Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” condus de Dumitru Diacov și a activat în această funcție până în 2001.
Valentin Krîlov este Secretarul executiv al Partidului Socialiștilor „Patria-Rodina” din Republica Moldova. S-a născut la 12 ianuarie 1953 în Chișinău. A absolvit Școala Superioară de Marină din Leningrad (acum Sankt-Petersburg), cu specialitatea inginer-electronist, a activat în cadrul Flotei militare a URSS (până în 1992).A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990-1998), pe listele Blocului „Unitatea Socialistă”. Din 1998 și până în prezent – secretar executiv al PSM Patria-Rodina”.
© 2009 Committee for Freedom of the Press
