Pe data de 23 aprilie, în cadrul Parlamentului European au avut loc dezbateri asupra situației din Republica Moldova. Acestea au durat circa 42 minute. În sală au fost prezenți și liderii celor trei partide de opoziție care au intrat în Parlamentul Republicii Moldova în urma alegerilor din 5 aprilie. Votul pe urma unor eventuale proiecte de rezoluție în subiectul situației din Republica Moldova ar urma să aibă loc la sesiunea următoare a Parlamentului European.
Citate din discursurile europarlamentarilor referitoare la situația din Republica Moldova:
Petr NeÄŒas: „Cu toții am asistat la o criză politică foarte gravă în vecinătatea noastră imediată, care reprezintă o adevărată provocare pentru politica Uniunii Europene față de Moldova șui față de această regiune. E o situație foarte gravă pentru că Uniunea Europeană este tocmai pe punctul de a lansa Parteneriatul Estic. În interesul nostru comun, trebuie să ne asigurăm că situația din Republica Moldova nu va avea un impact negativ asupra punerii în aplicare și lansării Parteneriatului Estic. Trebuie să facem diferența între declarațiile președintelui Voronin și acțiunile sale politice pe de o parte și interesele cetățenilor moldoveni și ale Uniunii Europene pe de altă parte.”
„Președintele Voronin a vorbit despre lansarea unei anchete transparente a evenimentelor. Această anchetă trebuie să fie derulată în cooperare cu instituțiile internaționale relevante. (…) Implicarea internațională este necesară pentru a ne asigura că ancheta este fiabilă și este de încredere. Doar un proces transparent ne-ar permite să depășim această lipsă de încredere în autoritățile moldovenești din ultimele săptămâni.”
Olli Rehn: „Pe noi ne preocupă în mod special încălcarea drepturilor omului în cadrul demonstrațiilor care au avut loc după alegeri. După demonstrațiile din 7 aprilie, Comisia a condamnat recurgerea la forță a administrației. Noi cerem ca violențele să înceteze și insistăm asupra faptului că drepturile omului constituie o condiție-cheie pentru dezvoltarea viitoare a relațiilor noastre cu Republica Moldova. Este crucial ca aceste informații legate de încălcarea drepturilor omului să fie analizate cu toată seriozitatea. Autoritățile trebuie să acționeze ca responsabilii pentru abuzurile efectuate să fie aduși în fața instanței.”
„Astăzi situația din Republica Moldova este fragilă. Țara și-a exprimat constant dorința de a intensifica relațiile cu Uniunea Europeană, iar criza actuală este un test pentru modul în care Moldova dorește să acționeze în acest sens.”
„Cu puțin timp înainte de lansarea Parteneriatului Estic, noi trebuie să demonstrăm că suntem dispuși să asistăm Republica Moldova pentru a putea să depășească dificultățile actuale, să promovăm dialogul și să strângem relațiile dintre noi.”
Marian-Jean Marinescu: „Republica Moldova are angajamente și obligații internaționale prin care și-a asumat responsabilitatea de a respecta democrația, statul de drept și drepturile omului. Evenimentele recente, însă, ne-au demonstrat o abatere gravă de la toate aceste angajamente.”
„Asistența europeană planificată pentru 2007-2010 în vederea sprijinului pentru dezvoltarea democratică și buna guvernare în Moldova este de peste 50 milioane euro. Sper că banii nu au fost utilizați la instruirea poliției pentru a utiliza violența împotriva populației. Cer Comisiei să prezinte Parlamentului European un raport privind utilizarea tuturor fondurilor europene în Republica Moldova.”
Marianne Mikko: „Întotdeauna am sprijinit cu fermitate Moldova, însă criza actuală mă îngrijorează foarte mult. Moldova este o țară mică și are mare nevoie de ajutor. Nu putem să trecem cu vederea încălcarea principiilor democratice și a statului de drept. Relațiile între UE și Moldova vor fi întotdeauna importante. În același timp, nu ar trebui să credem că Uniunea Europeană este naivă și că înghite tot ce prezintă autoritățile moldovenești ca fiind adevărul.”
„Rezultatul misiunii ad-hoc a Uniunii Europene în Moldova este foarte important. Nici un subiect nu va rămâne tabu. Vrem să știm cum s-au purtat polițiștii cu cetățenii după alegeri. Pentru cetățenii și deputații europeni este foarte important ca drepturile omului să nu fie doar vorbe ci fapte.”
Graham Watson: „Situația din Republica Moldova ne aduce aminte de trecutul nefericit al altor state europene pentru că protestatarii au fost bătuți, violentați, opoziția este hărțuită. Dacă ar fi adevărat că România a avut o implicare, atunci ar trebui să se aducă dovezi.”
„În ce privește expulzarea ambasadorului României și introducerea de vize, mi se pare că sunt niște pași inacceptabili.”
„În cadrul Parteneriatului Estic ar trebui să ne bazăm pe drepturile omului, iar președintele Voronin și ai săi trebuie să se angajeze în acest sens. Uniunea Europeană trebuie să le ceară ferm acest lucru.”
Bastiaan Belder: „Cer să se facă anchete, să se explice lucrurile și cer bineînțeles ca autoritățile moldave să furnizeze explicații. În ceea ce privește drepturile românilor care trăiesc în Republica Moldova și aici cred că ar trebui să se efectueze o anchetă.”
Adrian Severin: „Evenimentele din Republica Moldova nu au fost o revoluție, ci o revoltă care a avut loc într-o atmosferă revoluționară într-o societate dezbinată. Aceste acte violente au putut fi provocate și folosite ca parte a unei strategii de a schimba granițele între UE și Rusia. Problema pe care trebuie să o abordăm este o problemă europeană. Nu este nici o problemă internă sau nu este o problemă doar a unui stat membru.”
„Trebuie să angajăm contacte cu autoritățile, cu societatea civilă, dar și cu Rusia care este foarte prezentă în această regiune. Trebuie să evităm ca aceste evenimente să fie văzute ca o scuză pentru o soluție unilaterală cu privire la Transnistria.”
Victor Boștinaru: „Ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova era previzibil de mult timp. Cel puțin în anul 2008, dialogul UE-Republica Moldova s-a referit la trei mari teme: accesul liber al opoziției la mass-media publică, refuzat sistematic și instituționalizat de regimul Voronin; nemodificarea legii alegerilor parlamentare cerută de Comisia de la Veneția, refuzat brutal de regimul de la Chișinău și de colaboratorii acestuia și subiectul implicării opoziției în deciziile majore privind politica țării mai ales cea de integrare europeană și lucru sistematic refuzat.”
Maria Petre: „Cu privire la Republica Moldova avem trei categorii de probleme grave toate și de aici putem contura trei direcții de acțiune. Prima categorie și drepturile omului. Avem sute de tineri reținuți, abuzați, uneori chiar torturați. Libertatea presei. Avem ziariști intimidați, răpiți de pe stradă în plină zi. Și apoi, modul de desfășurare a alegerilor și avem aici un volum imens de date concrete privind fraudarea. Va trebui să decidem și noi, la fel de concret, în legătură cu acest aspect.”
„Cetățenii Republicii Moldova se uită încă cu mare speranță spre deciziile noastre, spre răspunsurile noastre. Este singura lor ieșire din situația dramatică, aproape fără precedent în Europa, prin care au fost obligați să treacă.”
Alexandru Nazare: „Cu mult timp Partidul Comunist și-a obținut și solidificat controlul absolut al tuturor canalelor mass-media. Aceste măsuri au golit de conținut procesul democratic și au foprțat un sfert din populația țării să emigreze. Alegerile nu aveau cum să se desfășoare în afara oricărui dubiu. Represiunea de la Chișinău a devenit astăzi un mijloc al autorităților de dialog cu populația. Așadar, de acum încolo, Uniunea Europeană nu își poate permite o atitudine indulgentă față de regimul de la Chișinău. De acum încolo tăcerea noastră sau aceste declarații ambivalente înseamnă aprobare și complicitate la disprețuirea libertăților fundamentale și a ordinii legale democratice, la violențe, la represiune.”
Petr NeÄŒas: „UE a urmărit cu atenție ceea ce s-a întâmplat acolo și Moldova ar trebui să fie conștientă că instituțiile internaționale doresc lansarea unor anchete astfel încât să se găsească cei care s-au făcut vinovați de aceste grave încălcări ale drepturilor omului.”
Olli Rehn: „Ne uluiește decizia Moldovei de a impune vize pentru cetățenii români. Este o situație inacceptabilă și analizăm legalitatea acestei mișcări, iar pe 30 aprilie, în ajunul Zilei Muncii, ne vom întâlni cu autoritățile moldovenești pentru a discuta acest subiect.”
„Noi vedem lucrurile foarte realist. Este foarte important pentru Moldova să se ridice la înălțimea aspirațiilor sale europene și în acest sens, afirmațiile legate de încălcarea drepturilor omului să fie verificate, anchetate cu participarea tuturor forțelor politice sub control internațional. Persoanele suspectate că au săvârșit astfel de fapte penale, inclusiv încălcarea drepturilor omului, trebuie să fie trase la răspundere. Dacă se constată că sunt vinovate, trebuie să fie judecate în consecință.”
„Ne așteptăm ca toate părțile implicate din Moldova să se pună de acord și să înregistreze progrese în soluționarea crizei actuale, care să aducă mai multă și nu mai puțină democrație și libertate pentru moldoveni.”
