Cercetătorul și analistul politic, Nicu Popescu de la Centrul european pentru relații externe de la Londra afirmă că acțiunile poliției îndreptate împotriva manifestanților pașnici vor afecta grav relația Moldovei cu Uniunea Europeană și ar putea arunca R. Moldova într-un regim autoritar de genul celui din Bealarus.
Nu cred că reacția Occidentului a fost chiar atît de anemică pe cît se crede la Chișinău. Javier Solana i-a telefonat președintelui Voronin și a făcut o declarație separată. In ambele cazuri aceste intervenții au fost publice. Comisarul European pentru Relații Externe, Benita Ferrero-Waldner a făcut trei declarații dintre care cea mai recentă s-a referit explicit la necesitatea de a respecta drepturile omului din Republica Moldova, dar și la necesitatea renumărării voturilor și verificarea listelor electorale. Mai mulți lideri occidentali, inclusiv președintele Lituaniei, ministrul de externe al Poloniei i-au telefonat președintelui Voronin pentru a-și exprima îngrijorarea. Ministrul de externe al Franței, Bernard Kuchner, a făcut o declarație separată despre Republica Moldova, președinția cehă a Uniunii europene a făcut și ea o declarație separată pentru Republica moldova și un trio al președinției UE, inclusiv Franța, Cehia și Suedia, au făcut o declarație pe tema situației din R. Moldova.
Întrebare: Dar toate astea pot fi considerate niște reacții tardive, avînd în vedere tocmai aprecierea pe care observatorii occidentali și cei din partea OSCE, din partea UE au dat-o scrutinului și de unde a pornit tot. Un scrutin corect. A fost sau nu un scrutin corect?
Cred că problema cu reacția Occidentului nu constă în faptul că Occidentul nu ar fi atras suficientă atenție R. Moldova, ci că a făcut-o cu 2-3 zile mai tîrziu decît ar fi trebuit să o facă. Reacția Occidentului a fost destul de vizibilă, dar a întîrziat, pentru că Occidentul a subestimat, în mare parte, posibila gravitate a acestei situații. Și acest lucru se explică parțial și prin faptul că foarte puțini își dădeau seama de ce se întîmplă. Însă în momentul în care Occidentul a încercat să se implice mai vizibil și mai univoc, cred că situația scăpase deja de sub control, mai ales în reacția instituțiilor de stat, în special a poliției, prin care s-a încercat suprimarea dreptului pașnic de a protesta printr-o serie de metode care nu se înscriu în cadrul drepturilor legale și constituționale ale cetățenilor Moldovei, în contextul în care Constituția garantează dreptul pașnic la protest, libera circulație în Republica Moldova, accesul liber la informație și protecția cetățenilor R. Moldova de orice abuzuri fizice de către poliție.
Întrebare: Tocmai avînd în vedere că toate aceste drepturi despre care ați vorbit dvs sunt astăzi sfidate, mai poate în prezent Occidentul cumva influența sau repara situația?
Cred că degenerarea masivă la acte de violență în ultima săptămînă a deschis o cutie a Pandorei pe care va dura foarte și foarte mulți ani să o închidem. Dacă ne referim la relațiile cu UE cred că aceste relații vor fi grav afectate. Eforturile pe care mai multe instituții de stat le-au făcut în ultimul timp pentru a apropia Moldova de UE au fost anulate în mare parte de comportamentul unui minister. Întrebarea dacă Occidentul are pîrghii de influență asupra R. Moldova este una legitimă. Bineînțeles, Occidentul nu poate soluționa problemele existente din R. Moldova, însă prețul pe care Moldova îl va plăti în cazul continuării abuzurilor împotriva propriei Constituții, nu poate fi destul de mare.
În condițiile în care în R. Moldova nu se respectă drepturile constituționale ale cetățenilor, cred că atît Guvernul, cît și Opoziția trebuie să încerce să revină la masa de negocieri, să încerce să revină la metode nonviolente de soluționare a acestei crize printr-un dialog și prin ajungerea la un nou consens politic, pare utopică, dar este singura cale care ar permite R. Moldova o nouă revenire cît de cît pe făgașul stabilizării politice în baza drepturilor democratice și contituționale.Fără acest lucru, există pericolul că situația din Republica Moldova va degenera într-o situație care ar putea fi mai proastă decît în Ucraina pe timpurile lui Kucima sau chiar apropiindu-se de situația din Belarus.
Radio Europa Liberă, 13.04.2009
