Europarlamentarele au avut un impact minor asupra R. Moldova și cetățenilor ei, fiind un eveniment, practic, nemediatizat. Solicitat de Info-Prim Neo, Eugen Revenco, director de programe la Asociația pentru Politică Externă (APE), consideră că, în special, lipsa politicienilor din România în spațiul despre care se spune că este comunitatea cea mai mare de români de peste hotare țării, arată cât de mic este subiectul R. Moldova pe agenda europeană, inclusiv a României.
Astfel, putem face concluzii și despre locul țării noastre pe agenda globală a Parlamentului European (PE), dar și cât de departe este Bruxelles de locuitorii din R. Moldova. Sentimentul European în R. Moldova este atât de puternic în sondajele de opinie, dar la alegeri au mers mai puțin de o mie și jumătate de persoane”, a spus Revenco.
PE nu este un organ legislativ clasic, ci mai mult o expresie a sentimentelor și forțelor consultative. Formarea Comisiei Europene, aprobarea bugetului UE și rolul său special în adoptarea deciziilor și fac din Parlamentul European un actor tot mai puternic. Însă, efectele intervenției sale în viața politică, economică și socială a statelor membre, dar și a celor care au aspirații europene, nu sunt imediate, remarcă expertul de la APE.
Revenco susține că valoarea reală pe care o atribuie guvernarea actuală de la Chișinău Parlamentului European s-a văzut clar după evenimentele post-electorale: refuzul direct al liderului PCRM de a se întâlni cu delegația PE condusă de Marianne Mikko; reacția sfidătoare și obraznică a actualului vicepreședinte a Parlamentului, Grigore Petrenco, care a refuzat să participe la discutarea Rezoluției PE din 7 mai. Mai grav e că aceasta este atitudinea instituționalizată a guvernării. Se va schimba oare această abordare disprețuitoare peste noapte?”, se întreabă analistul.
UE a consumat mult efort pentru dosarul R. Moldova. Atât Consiliul, Comisia, cât și Parlamentul European au reacționat promt după alegerile din 5 aprilie pentru a readuce stabilitatea la frontiera de est a UE. O stabilitate de orice culoare și de orice tip.
Parlamentul European a încercat să reabiliteze moral aceste abordări strategice prin adoptatarea Rezoluției din 7 mai privind situația post-electorală din R. Moldova, unde a indicat instituțiilor europene poziția sa privind desfășurarea ulterioară a evenimentelor, spune Revenco.
Instituțional, cooperarea dintre legislativul moldovenesc și PE se desfășoară în cadrul Comitetului de Cooperare parlamentară, instituit în baza Acordului de Parteneriat și Cooperare, care a intrat în vigoare în 1998. Acordul de asociere” cu R. Moldova nu există nici în proiect. Comisia Europeană nu are, cel puțin, nici mandate de negocieri. În această situație delegația PE în acest comitet interparlamentar de cooperare se va conduce de documentele deja adoptate, și, în primul rând, de Rezoluția din 7 mai privind evenimentele de după alegerile din aprilie. Guvernarea de la Chișinău a învățat bine cum să arate o dinamică pozitivă, fără a produce schimbările promise. Atitudinea PCRM față de Rezoluția PE a fost clar exprimată prin comportamentele și declarațiile liderilor acestei formațiuni și, de aceea ,va fi ocolită sau scoasă din context de aceștia, este de părere directorul de programe la APE.
Eugen Revenco consideră că orice misiune și dialog cu guvernarea de la Chișinău ar trebui să se axeze pe rezultate, sesizabile imediat și direct, cum ar fi solicitarea de acces în direct la televiziunea publică pentru eurodeputați și opoziție; încetarea imediată a propagandei, implementarea imediată a recomandărilor Consiliului Europei privind pluralismul media etc.
1409 persoane cu cetățenie română și-au dat votul duminică, 7 iunie, la Chișinău pentru europarlamentare. Valide au fost declarate 1396 buletine de vot. 56,95% dintre alegătorii de la Chișinău au votat cu PDL, 10,74% și pentru PNL, Alianța PSD + PC a obținut 3,94%, iar PRM și 3,51%. Pentru Elena Băsescu au votat 23,57% din alegători. Celelalte partide au acumulat mai puțin de un procent.
PSD a obținut 31,07% din voturi la euroalegeri, fiind urmat de PDL cu 29, 71%, PNL cu 14,52% din voturi, UDMR – 8,92%, PRM – 8,65%, iar Elena Băsescu a fost creditată cu 4,22% , potrivit rezultatelor anunțate luni de Biroul Electoral Central al României după centralizarea proceselor verbale din toată țara.
