La 23 aprilie 2009, Ministerul combustibilului și energiei din Ucraina a difuzat un comunicat de presă, potrivit căruia, la 25 aprilie, începe prima etapă de umplere a rezervorului superior de apă al centralei hidroelectrice de acumulare prin pompare Dnestrovsk, iar la 15 mai va fi pusă în funcțiune și prima instalație de generare în regim de pompă. În același timp, anul trecut, s-a raportat că pentru funcționarea nodului energetic integrat Dnestrovsk, Ucraina a solicitat Moldovei de a aloca 13 hectare de teren inundabil pentru rezervorul centralei. A fost sau nu semnat un acord bilateral cu privire la funcționarea nodului energetic integrat Dnestrovsk și alocarea celor 13 de hectare? Dacă nu, cum a fost soluționată această problemă?
În 1983, pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene a fost inițiată construcția Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompare Dnestrovsk (CHEAP). Centrala este cel de-al treilea obiectiv al nodului hidroenergetic complex Dnestrovsk, în componența căruia mai intră Centrala Hidroelectrică Dnestrovsk-1 (750 MW) și Centrala Hidroelectrică Dnestrovsk-2 (40 MW).
În conformitate cu Legea Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene â„– 142-XII, din data de 3 august 1990, CHEAP Dnestrovsk a fost declarată proprietate a poporului Ucrainei, precum și în conformitate cu Hotărârea Radei Supreme a RSS Ucrainene â„– 376-XII din 15 octombrie 1990, ea a fost transferată în gestiunea și la balanța Consiliului de Miniștri al RSS Ucrainene.
Astfel, toate obiectivele nodului hidroenergetic complex Dnestrovsk sunt proprietatea Ucrainei.
În același timp, în urma delimitării frontierei de stat moldo-ucrainene, proces ce a fost finalizat în 1999, linia de delimitare a frontierei a fost trasată pe mijlocul barajului de apă al nodului hidroenergetic al Centralei Hidroelectrice Dnestrovsk -2, fapt care a fost confirmat de către partea ucraineană în cadrul comisiei mixte moldo-ucrainene de demarcare a frontierei.
O lungă perioadă de timp, Ucraina și Republica Moldova sunt în proces de negociere cu privire la confirmarea de către Republica Moldova a dreptului de proprietate a Ucrainei asupra porțiunii barajului de apă al nodului hidroenergetic al Centralei Hidroelectrice Dnestrovsk -2, care este amplasat pe malul drept al râului Nistru.
Ca rezultat al negocierilor dintre Ucraina și Republica Moldova a fost coordonat Protocolul privind modificările și completările la Acordul dintre Guvernul Ucrainei și Guvernul Republicii Moldova cu privire la recunoașterea reciprocă a drepturilor și reglementarea relațiilor de proprietate din 11 august 1994. Ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor și completărilor la acord, părțile vor putea să semneze un document de recunoaștere a dreptului de proprietate asupra porțiunii barajului de apă al nodului hidroenergetic Dnestrovsk -2. Astfel, se va putea vorbi de rezolvarea cu succes la nivel interguvernamental a aspectelor problematice legate de nodul hidroenergetic complex Dnestrovsk, care va permite darea în funcțiune completă a CHEAP Dnestrovsk.
Anul trecut s-a anunțat că Guvernul Republicii Moldova a solicitat Ucrainei să i se ofere o cotă la CHEAP Dnestrovsk. Ce a oferit Moldovei, Ucraina, în schimbul retragerii de pe ordinea de zi a problemei transferului cotei sau această chestiune așa și nu a fost reglementată până la sfârșit?
Din august 1990, acest complex energetic a trecut în subordinea Ucrainei, care pe deplin gestionează și finanțează construcția și funcționarea lui. Republica Moldova, inclusiv și în timpul fostei URSS, nu a finanțat și nu a participat la construcția centralei.
Partea ucraineană nu știe nimic despre existența presupuselor „cerințe ale Guvernului Republicii Moldova de acordare a unei cote din CHEAP Dnestrovsk”.
Există o serie de grave probleme și riscuri tehnice, economice, energetice și de mediu asociate cu proiectul de construcție a CHEAP Dnestrovsk. Aceste riscuri – geologice, hidrologice și seismice, cu efecte negative, în partea inferioară a Nistrului, care în conformitate cu Convenția de la Ramsar (Convenție asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar la 2 februarie 1971) este recunoscut ca teritoriu, ce reprezentă patrimoniu natural mondial. Printre alte probleme grave trebuie de menționat și neconcordanța proiectului cu cerințele „Convenției de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier”, și potențialul impact transfrontalier de pe teritoriul Republicii Moldova. Centrul Național de Ecologie din Ucraina (http://russian.bankwatch.org/project.shtml?apc=–1972478—1&x=1979332&d=n) și alte organizații de mediu din Ucraina și Moldova reclamă și multe alte încălcări. Ce măsuri a luat Ucraina pentru a se asigura că aceste probleme au fost rezolvate sau pentru a reduce impactul negativ asupra florei și faunei din râul Nistru ca urmare a construcției CHEAP Dnestrovsk?
Este de remarcat faptul că proiectul respectiv de construcție a CHEAP Dnestrovsk a fost coordonat atât cu conducerea RSS Ucraineană (1984), cât și cu conducerea RSS Moldovenească (1985). Dar Convenția Espoo a fost semnată în 1991. Documentele de proiect de atunci nu au fost modificate. În plus, Convenția de la Espoo nu se referă la proiectul de construcție al CHEAP Dnestrovsk, reieșind din următoarele motive:
– Decizia cu privire la activitatea de planificare a fost luată în perioada 1977-1988, adică până la ratificarea de către Ucraina a acestei Convenții;
– Pe perioada de construcție, nu au fost operate modificări semnificative în activitățile planificate;
– Digul și rezervorul al CHEAP Dnestrovsk și centrala hidroelectrică-tampon, potrivit clasificării internaționale, nu intră în categoria baraje și rezervoare mari, adică nu sunt incluse în lista de activități care pot avea un impact transfrontalier semnificativ (Anexa 1 la Convenția Espoo).
Toate obiectivele CHEAP Dnestrovsk sunt situate la o distanță de 5 km de la frontiera de stat cu Republica Moldova, fapt care oferă, de asemenea, motive de a afirma că nu există nici un impact negativ asupra ecologiei statului vecin cu Ucraina.
Monitorizarea debitului râului Nistrul se efectuează încă din 1985. Pe întreaga perioadă de observație s-a stabilit natura ciclică a debitului, în timp ce media fluctuațiilor anuale este destul de mare – de la 97,5 metri cub/sec la 460 metri cub/sec (date înregistrate la stația meteo Mogilev-Podolsk), iar media-multianuală – 279 metri cub/sec. Media anuală minimă a debitului de la lansarea primului agregat hidroenergetic (1981 – 2006) constituie 162 metri cub/sec – 1987. Media multianuală a debitului de la lansarea nodului hidraulic complex Dnestrovsk (anii 1981 – 2008) se ridică la 274 metri cub/sec. În plus, fluctuațiile debitului râului Nistru sunt similare cu cele ale râurilor Prut, Bugul de Sud, Tisa, bazinele cărora se află în apropiere.
În plus, vreau să atrag atenția asupra faptului că nodul hidraulic complex Dnestrovsk, datorită regimului de reglementare a apei din râul Nistru, oferă o oportunitate de a preveni sau de a diminua inundațiile naturale și expunerea la apă a așezărilor umane, atât din Ucraina, cât și din Republica Moldova. În timpul inundațiilor masive în vara anului 2008, reglementarea debitului râului Nistru în regiunea nodului hidroenergetic a permis diminuarea cu 30% a consecințelor negative pentru Republica Moldova.
În acest context, trebuie de remarcat că pericole mult mai reale pentru mediu poartă construcția și funcționarea terminalelor moldovenești de petrol, mărfuri și pasageri din apropierea localității Giurgiulești pe malul Dunării.
Ucraina, făcând un pas de bună voință în reglementarea problemelor de frontieră, nu s-a așteptat ca partea moldovenească va construi, în apropierea imediată de teritoriul Ucrainei, un obiectiv periculos pentru mediu.
Greu de imaginat ce consecințe ar avea o eventuală deversare de petrol pentru Pridunavya ucraineană. Produsele petroliere figurează printre cei mai răspândiți și persistenți poluanți și reprezintă un mare pericol pentru ecosistemele acvatice, precum și pentru utilizarea și consumul apei. Ca rezultat al exploatării terminalului: transbordarea, spălarea tancurilor și a cisternelor petroliere, deversarea apei de balast etc., o parte a produselor petroliere deja nimeresc direct în Dunăre.
Creșterea numărului de treceri a navelor și manevrarea lor în imediata apropiere a portului ucrainean Reni, de asemenea, crește riscul potențial de dezastre ecologice, ca urmare a eventualelor naufragii a vaselor. Ca să nu mai menționăm faptul că aceste activități trebuie să corespundă cu prevederile Convenției de la Espoo.
Adeseori s-a vorbit că problema privind proprietatea și alocarea a 13 hectare de teritoriu inundabil pentru CHEAP Dnestrovsk este condiționată de construcția liniei electrice de înaltă tensiune 330 kV Novodnestrovsk-Bălți. Ucraina deja de 2-3 ani, refuză să semneze un acord tripartit cu Republica Moldova și Banca Mondiala cu privire la construcția liniei de 330 kV Novodnestrovsk-Bălți. Care ar fi cauzele unui astfel de refuz și pe cât acesta are legătură cu construcția CHEAP Dnestrovsk?
După cum știți, în prezent, Republica Moldova a renunțat la importul de energie electrică ucraineană. În acest context apare întrebarea cu privire la oportunitatea și necesitatea de construire a noi linii de înaltă tensiune, inclusiv și construcția liniei de 330 kV Novodnestrovsk (Ucraina) – Bălți (Moldova).
A fost sau nu invitată Moldova să participe la construcția CHEAP Dnestrovsk și în ce condiții?
Așa cum am mai remarcat, încă din anul 1990, respectivul complex energetic se află în subordinea Ucrainei, care îl gestionează, îi finanțează construcția și asigură funcționarea lui. În același timp, Republica Moldova nu a luat parte niciodată la construcția centralei.
Dacă CHEAP Dnestrovsk va fi construită, Moldova ar putea beneficia de o parte din energia electrică produsă aici?
CHEAP Dnestrovsk a fost proiectată să funcționeze în regim ciclic, consumând energia electrică ieftină și în exces a centralelor atomice și termice produsă pe timp de noapte și să asigure puterea de vârf în timpul zilei, ceea ce în mod semnificativ va spori stabilitatea funcționării și securitatea rețelelor energetice.
După finalizarea procedurilor tehnice de aderare a Ucrainei și a Republicii Moldova la Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE), CHEAP Dnestrovsk va reprezenta o contribuție semnificativă a Ucrainei la securitatea energetică a Europei.
La rândul său Ucraina nu a refuzat niciodată Moldovei furnizarea de energie electrică. Astăzi situația este astfel încât nu se știe din care motive Republica Moldova a renunțat la furnizarea de energie electrică ucraineană, care a reprezentat de fapt, 70% din volumele consumate de țara dumneavoastră. Și livrările erau efectuate la prețuri semnificativ mai joase decât cele din Ucraina.
În cazul în care Guvernul RM va adopta o hotărâre de reluare a achizițiilor de energie electrică ucraineană, Ucraina este pregătită să examineze propunerile moldovenești.
Vă mulțumesc foarte mult!
A consemnat Ion PREAȘCA
