Fostul președinte comunist al Parlamentului de la Chișinău, Marian Lupu, devenit lider al Partidului Democrat, spune că este interesat de o schimbare profundă a societății și de aceea respinge o alianță cu Partidul Comuniștilor, părându-i-se plauzibil scenariul organizării de noi alegeri în 2010.
Formațiunea condusă de Marian Lupu a produs surpriză la alegerile legislative anticipate de miercuri, reușind să intre în Parlament cu un scor care îi asigură 13 mandate din cele 101 ale legislativului, în condițiile în care comuniștii au 48 de mandate, iar opoziția liberală 40, astfel încât PD se găsește în postura de arbitru al raportului de forțe din noul Parlament.
Președintele PD, Marian Lupu, a declarat joi într-un interviu acordat NewsIn că o eventuală coalizare a formațiunii sale cu Partidul Comuniștilor ar face imposibilă schimbarea de care are nevoie R.Moldova și ar conserva situația în favoarea asigurării intereselor unui grup foarte îngust de persoane apropiate comuniștilor. Potrivit fostului președinte al Parlamentului, "scenariul cel mai nefericit", dar plauzibil, este posibilitatea ca actualul Parlament să fie dizolvat în toamnă ajungându-se din nou la alegeri parlamentare anticipate, care nu vor putea avea însă loc decât anul viitor. Lupu spune că aceste crize, repetate din cauză că Parlamentul este incapabil să aleagă un șef de stat, au demonstrat necesitatea modificării procedurii de alegere a președintelui, astfel încât acesta să fie ales în mod direct de către toată societatea.
În planul politicii externe, Lupu consideră că este timpul să se renunțe atât la fobiile antirusești, cât și la cele antiromânești. Pledează pentru eliminarea necondiționată a regimului de vize cu România, conștient că o asemenea măsură ar îmbunătăți relația cu Bruxelles-ul. Și-ar dori pentru R. Moldova un Acord de Asociere cu UE. În plus, semnarea Convenției de mic trafic la frontieră ar fi în mod în interesul Republicii Moldova și al cetățenilor care stau în zona de 50 km de la frontieră, spune liderul PD. Pe de altă parte, Lupu vede necesară continuarea dialogului în privința negocierii și semnării unui acord cu privire la regimul de frontieră cu România și a unui aranjament politic de genul Tratatului de bază. " ‘Pachetul’ pare fi similar cu cel pe care îl promovează Partidul Comuniștilor, însă există o mare diferență de calitate, nu există condiționalități", subliniază Lupu. Ca element al revenirii la normalitate ar fi și acordarea de către autoritățile moldovene a agrementului pentru numirea unui nou ambasador român la Chișinău.
NewsIn: Scorul bun obținut de Partidul Democrat în alegerile anticipate (12,6% din voturi, adică 13 mandate), după ce în aprilie a avut sub 3%, pare să vi se datoreze personal într-o mare măsură și pare să constituie surpriza acestor alegeri. Ce însemnă acest lucru, mai ales ca semnal venit din partea societății?
Marian Lupu: A fost într-adevăr o performanță înregistrată pe o perioadă foarte scurtă de timp – patru săptămâni. Factorii care au determinat acest rezultat cred că au fost, pe de o parte, echipa reînnoită a PD-ului – atât cea veche, cât și oamenii noi care au venit -, dar și faptul în sine al apariției unui element puternic de centru-stânga de orientare social-democrată, care lipsea anterior. Și PD, în formula sa reînnoită, a ocupat aceasta nișă care era lipsă, dar era solicitată de societate.
Cred că la succesul nostru, pe lângă mobilizarea puternică, ne-a ajutat și faptul că la PD au venit și mai multe organizații teritoriale de la mai multe partide, inclusiv și de la comuniști, dar și de la Partidul Social Democrat, Uniunea Centristă, dar și din alte formațiuni.
Un partid puternic de centru-stânga era o necesitate pentru o bună parte a societății care, de pe o parte, nu acceptă extrema-stângă, dar nici nu votează cu extrema-dreptă și care ar fi avut nevoie de o alternativă.
Evenimentele din 7 aprilie au catalizat această situație. Și aici putem să ne referin la aspectul pozitiv – adică faptul că oamenii și-au dorit totuși o schimbare -, dar și la aspectul negativ – la faptul că societatea a fost puternic polarizată și dezbinată.
NewsIn: Ați fost, de la bun început, din momentul plecării de la Partidul Comuniștilor și lansarea în campania electorală în fruntea Partidului Democrat, acuzat de partidele parlamentare de opoziție să sunteți un proiect comunist menit să fure voturi de la opoziție. De unde ați "furat", totuși, voturile care au adus PD-ului 10% în plus în mai puțin de patru luni?
Marian Lupu: Este un exercițiu de matematică foarte simplu. Un exercițiu care astăzi demonstrează că acest mesaj a fost unul greșit și chiar premedidat. Am tot temeiul să spun acest lucru, pentru că, de exemplu, în ultimile zile ale acestui scrutin unul dintre partidele liberale a distribuit o foaie volantă falsă în care se spunea că aș fi semnat deja o alianță cu președintele Voronin…
Însă rezultatele anticipatelor, comparate cu cele ale scrutinului din aprilie, îmi permit să spun că dacă după 5 aprilie Partidul Comuniștilor avea 60 de mandate, astăzi are 47-48. Deci minus 12-13, tocmai cât a luat PD-ul. Celelalte partide liberale, cu excepția AMN-ului, care a pierdut trei mandate, nu au avut de suferit, din contra, PLDM a crescut chiar cu două mandate. Acest exercițiu ne demonstrează foarte clar de unde a luat PD voturile – pentru noi au votat cei care anterior votaseră Partidul Comuniștilor din lipsă de alternativă. De aici și concluzia – teza a fost una artificială, învinuirile au fost artificiale și premeditate și au fost vădit incorecte, tendențioase și conjuncturale.
NewsIn: O altă speculație care se poate face în acest moment este că "Lupu a adus comuniștilor votul care le lipsea și de care nu au putut face rost pentru alegerea președintelui". 48 de mandate ale comuniștilor cu cele 13 ale PD fac exact 61, câte sunt necesare pentru alegerea șefului statului. Deci, veți face sau nu alianță cu comuniștii?
Marian Lupu: Poziția noastră nu se schimbă – am declarat-o de multe ori. Trebuie să fim oameni inteligenți pentru a învăța din greșelile altora și a nu le repeta. Mă refer aici la experiența anului 2005, când partidele care au făcut alianță cu comuniștii au căzut într-o capcană care le-a făcut să dispară din politica activă.
Și nu este vorba de supărări personale sau emoții din partea mea sau de caracterul relațiilor – tensionate – pe care le-am avut cu conducerea PCRM după plecarea din acest partid. Este vorba de o abordare foarte rațională, care se bazează întâi de toate pe imposibilitatea aducerii unor schimbări de care are nevoie această țară, în cazul în care vom accepta să facem o alianță cu comuniștii și astfel PCRM se va menține la guvernare.
Știu foarte bine care este mentalitatea și cât de mare este lipsa nivelului de cultură politică a Partidului Comuniștilor, astfel încât îl cred incapabil să dezvolte un parteneriat politic în interesele naționale, fiind interesat doar de a conserva situația în Republica Moldova pe dimensiunile politică, democratică și economică.
Iar noi nu suntem veniți în Parlament pentru conservarea acestei situații și asigurarea în continuare a intereselor unui grup foarte îngust de persoane apropiate PCRM – mă refer aici și la interese economice, și la interese politice și financiare.
Noi am venit în Parlament pentru a promova o poziție foarte constructivă, deschisă, flexibilă. Suntem în proces de elaborare a unei platforme asupra priorităților pe care ni le propunem și pe baza acestei platforme să discutăm crearea unei alianțe cu partidele democratice intrate în Parlament.
Am menționat înainte de alegeri că singura șansă și soluție pentru depășirea acestei crize politice este o coaliție largă, un dialog politic cât mai larg posibil. Altfel, această criză nu va putea fi depășită.
Toate partidele de orientare democratică au împreună 53-54 de voturi. Acestea sunt suficiente pentru alegerea conducerii Parlamentului și formării comisiilor. În aparență este suficient și pentru numirea guvernului. Însă aici este o problemă, întrucât candidatura primului-ministru trebuie să fie înaintată de către șeful statului, liderul comuniștilor, Vladimir Voronin. Acest număr de mandate ale partidelor necomuniste este însă insuficient pentru alegerea noului șef de stat. De aici trebuie să plecăm în acest dialog. Aici se va cere un grad maxim de flexibilitate, să fie lăsate la o parte ambiție nesănătoase, pozarea în eroi naționali și încercările de a stabili cine este mai important dintre liderii de opoziție. Dialogul trebuie să fie responsabil din punct de vedere politic și foarte profesionist din punct de vedere tehnic.
Și atunci unicul scenariu care ar duce la ieșirea din criza politică – dar care mi se pare cel mai puțin probabil – este că PCRM ajunge să conștientizeze această situație și intră în dialog cu partidele democratice – lucru de altfel mai greu de presupus.
O altă variantă de evoluții este scenariul cel mai nefericit, că din nou ajungem la alegeri parlamentare anticipate.
Între timp vom avea un președinte de țară interimar, vom avea un guvern la fel interimar, în actuala componență. Și în această situație va fi foarte și foarte greu, în special pentru depășirea crizei economice din țară.
Va trebui să constatăm ca va fi deja a treia criză politică de acest gen, a treia oară când Parlamentul nu este în stare să aleagă șeful statului. Prima oară a fost în 2000, criză după care la putere a și venit Partidul Comuniștilor, apoi a fost aprilie-mai 2009 și cea care ar putea vă urmeze, în toamna 2009. Acest lucru demonstrează un nivel redus al culturii și responsabilității clasei politice moldovene.
O singură cale pentru a garanta faptul că pe viitor nu se va mai întâmpla așa ceva ar fi să punem în discuție la modul cel mai serios modificarea procedurii de alegere a șefului statului, pentru ca acesta să nu mai fie ales de către Parlament, ci în mod direct de toată societatea. Și doar în aceste condiții țara nu se va mai confrunta cu asemenea crize politice.
NewsIn: Această modificare ar fi una dintre prioritățile pe care le vedeți pentru eventuala coaliție a partidelor necomuniste din Parlamentul ales la 29 iulie. Care sunt alte lucruri care ar trebui făcute în mod prioritar, poate chiar în următoarele două luni – înainte de o eventuală nouă dizolvare a Parlamentului – de către actuala opoziție unită, care va deține, în cazul în care se va constitui, majoritatea simplă de 53-54 mandate?
Marian Lupu: Dacă se va profila pericolul unei noi crize politice, în mod prioritar ar trebui instituită o comisie parlamentară de anchetă în format larg, cu participare internațională, pentru a aduce la lumină adevărul despre evenimentele din 7 aprilie. Pănă atunci, toate partidele politice ar trebui să renunțe la un limbaj virulent și xenofob și să fie instituit un moratoriu cu privire la acuzațiile reciproce vizând evenimentele din 7 aprilie.
Ar mai fi și necesar, pe domeniul economic, formarea unui consiliu extins anticriză, care, în baza unui proces participativ foarte larg, să identifice setul de măsuri și acțiuni în vederea diminuării impactului și depășirii crizei economice în Republica Moldova.
E nevoie, de asemenea, de restabilirea încrederii prin accelerarea negocierilor cu instituțiile internaționale financiare și în special cu FMI, pentru a asigura acel pachet financiar occidental arhinecesar în acest moment pentru Republica Moldova. Asta, deoarece în ceea ce privește creditul din Federația Rusă, de 500 milioane dolari, condițiile în care a fost acordat rămân o mare enigmă. În plus, dacă reieșim din asigurarea securității economice și financiare a țării, trebuie să existe neapărat un echilibru. Vorbesc aici de FMI ca punct de pornire, un punct de start pentru a obține un pachet din partea partenerilor occidentali și a statelor donatoare, în special miza se pune pe asistență europeană.
Este nevoie, de asemenea, de aplicarea foarte corectă a Codului Audiovizualului, care reglementează activitatea televiziunii și radioului public, pentru că în audiovizualul public rămâne a fi o situație dificilă – legea este bună, dar nu este respectată.
Trebuie, de asemenea, eliminate toate piedicile în calea demarării negocierilor pe marginea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE. Aceste piedici sunt nu doar eliminarea regimului de vize cu România, lucru care se impune în mod necesar, dar și promovarea unui șir întreg de reforme democratice cu caracter european și reforme economice.
Importantă este, de asemenea, asigurarea statului de drept, asigurarea supremației legii, dar și finalizarea unor reforme începute, dar neduse pana la sfârșit, cum ar fi reforma procuraturii și cea a poliției.
NewsIn: UE pare să aibă o poziție dacă nu rezervată, cel puțin foarte atentă și nu pare foarte activă la Chișinău. În situația în care se va ajunge la o nouă criză politică, chiar nu poate face chiar nimic pentru a nu permite deraierea Republicii Moldova într-o criză economică și politică fără precedent?
Marian Lupu: UE nu poate să ajungă până în situația care să fie caracterizată ca o implicare în afacerile interne ale unui stat. Asta nu elimină în schimb posibilitatea, ba chiar necesitatea, evaluării în calitate de mediator sau parte care ar contribui mai activ cu o poziție fermă și rațională la dezvoltarea dialogului politic în Republica Moldova. Cred că UE ar putea avea un asemenea rol și cred că acest rol ar trebui să fie mult mai activ decât a fost.
NewsIn: Numărul de joi al publicației ruse Kommersant scrie că în mediile puterii de la Kremlin sunteți văzut ca un partener de dialog credibil și viabil, cu care se poate discuta, ceea ce ar sugera că Rusia ar fi tentată să-și schimbe preferințele și, renunțând la Voronin, să opteze pentru dumneavoastră ca principal interlocutor în Republica Moldova.
Marian Lupu: În prioritățile noastre de politică externă pe prim-plan este integrarea europeană, ceea ce presupune întâi de toate dezvoltarea și aplicarea în Republica Moldova a unui set întreg de valori europene. Dincolo de asigurarea unor relații de bună colaborare cu vecinii, ca o altă prioritate am pus în evidență și faptul că în mod firesc trebuie dezvoltat un parteneriat strategic pe bază de egalitate, de respect reciproc, cu Federația Rusă, și un parteneriat în ascendență cu partenerii noștri din zona Comunității Statelor Independente. E un lucru foarte rațional, foarte echilibrat, pentru simplul motiv că Republica Moldova ca țară mică trebuie să dezvolte o politică externă inteligentă, care să permită atingerea intereselor națonale ale țării. Or zona estică nu este una de ignorat, este o zonă importantă atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere economic, comercial, energetic – sunt mai multe domenii de preocupare nu doar pentru noi, dar și pentru UE, pentru regiune, pentru Europa în general. Motiv pentru care cred că anume această poziție echilibrată și cumpătată, care nu reiese din emoții și fobii, ar fi singura poziție atractivă nu doar pentru țara noastră, dar și pentru partenerii noștri din Vest și din Est.
Este timpul să ne debarasăm de toate fobiile pe care le avem – și de cele antirusești, și cele antiromânești. Este timpul să renunțăm la practica pe larg aplicată de către conducerea Partidului Comuniștilor, care se bazează pe căutarea continuă de dușmani și lupta cu acești dușmani.
Și ne bucurăm că această platformă este una salutată și de UE, și de Rusia, și de alți parteneri.
NewsIn: Printre prioritățile pentru eventuala viitoare alianță necomunistă ar putea figura și renunțarea la restricțiile pentru ocuparea de funcții publice pentru deținătorii de cetățenii multiple, așa cum cere decizia CEDO, contestată însă în marea Cameră a Curții de actualul Guvern?
Marian Lupu: Trebuie să așteptăm confirmarea acestei decizii de către Marea Cameră a CEDO, din moment ce procedura a început și în calitate de stat membru al Consiliului Europei suntem obligați să punem în aplicare sentințele Curții.
În mod particular, pe relațiile Chișinău-București s-ar impune pe termen scurt abolirea necondiționată a regimului de vize, ceea ce ar fi un bun semnal și o bună platformă nu doar pentru ameliorarea dialogului pe axa bilaterală, ci ar fi și un semnal pozitiv în direcția Bruxelles-ului. Asta, mai ales că vorbim despre necesitatea înlăturării tuturor impedimentelor în calea negocierii unui Acord de Asociere cu UE.
În plus, semnarea Convenției de mic trafic la frontieră ar fi în mod evindent și în interesul Republicii Moldova și a cetățenilor care stau în zona de 50 km de la frontieră. Ar fi, de ce nu, și un stimulent pentru dezvoltarea relațiilor comerciale, economice, de dezvoltare a unor proiecte de colaborare transfrontalieră, lucru benefic în special în condițiile de criză economică.
Concomitent, noi rămânem pe poziția că toată neîncrederea din relațiile București-Chișinău se datorează lipsei de comunicare și de înțelegere din partea ambelor părți, care trebuie acum să contribuie pentru ca acest dialog să fie unul bazat pe principii juridice, politice europene.
Lucrurile care nu se pun în discuție sunt statalitatea Republcii Moldova – nu trebuie să pedalăm pe niște lucruri din trecut. Trebuie să vedem care este situația astăzi și pentru viitor. Și atunci tema pe acasă care trebuie învățată atât de Chișinău, cât și de București este faptul că e nevoie pe bilateral de declarații în stil european și un dialog între două entități statale.
Considerăm necesar să continuăm dialogul, unul productiv, în privința negocierii și semnării unui acord cu privire la regimul de frontieră – și care nu ar fi în ultimă instanță denumirea acestui acord -, a unui aranjament politic de genul Tratatului de bază, care ar trasa pentru viitor caracterul și conținutul acestor relații bilaterale.
NewsIn: Dar nu condiționați semnarea Convenției de mic trafic la frontieră cu semnarea acestor două documente, așa cum a făcut până în prezent guvernarea comunistă?
Marian Lupu: Categoric nu. "Pachetul" pare fi similar cu cel pe care îl promovează Partidul Comuniștilor, însă există o mare diferență de calitate, nu există condiționalități. Mai ales că sunt mai mult ca sigur că această condiționare de abolire a regimului de vize introdus pentru cetățenii statului vecin prin abolirea regimului de vize pentru călătoriile moldovenilor în Europa nu este normală și nu ne face bine, nu ne apropie de un deznodământ favorabil țării noastre, ci dimpotrivă. Asta pentru că nu este cazul să ne plasăm în dialogul nostru cu Bruxelles-ul pe poziții de forță sau pe poziții de șantaj. Aici se cere un limbaj european, un limbaj civilizat, unul foarte rațional.
Și ca element al revenirii la normalitate ar fi, de asemenea, cazul să restabilim relațiile diplomatice normale cu statul vecin și să acordăm agrementul pentru numirea unui nou ambasador român la Chișinău.
