Doamnelor și domnilor, bună ziua. Sunt Viorica Zaharia și vă salut la emisiunea săptămânala a postului de Radio Europa Liberă „Dialoguri”. Astăzi vom discuta despre criza politică de la Chișinău și posibilul impact asupra relației Chișinău-Tiraspol și în a doua parte a emisiunii și pacienții versus dificultățile din sistemul de sănătate al regiunii transnistrene.
În debutul emisiunii, ca de obicei, un buletin de știri, prezentat de Radu Benea:
Guvernul de la Chișinău și-a dat miercuri demisia și a prezentat-o vineri oficial la prima ședință a noului Parlament. Zinaida Greceanîi va rămâne premier interimar, până la formarea unui nou guvern. Alianța pentru Integrare Europeană, formată din patru partide și Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat, Alianța Modlova Noastră și Partidul Democrat – are destule mandate în noul Parlament ca să formeze guvernul, dar nu suficiente pentru a alege noul președinte al țării. La ședința de vineri Alianța l-a ales pe președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, în funcția de președinte al Parlamentului și a anunțat că la funcția de șef al statului va fi propus liderul Partidului democrat, fostul comunist Marian Lupu, iar la cea de prim ministru va fi propus liderul PLDM, Vladimir Filat.
*****
Autoritățile din Osetia de Sud și Abhazia au sărbătorit miercuri un an de când regiunile lor au fost recunoscute ca țări independente de către Federația Rusă. Până acum, în afara Rusiei independența celor două regiuni a recunoscut-o numai Nicaragua. Celelalte țări și instituțiile internaționale le consideră în continuare părți ale teritoriului Georgiei. Rusia a cerut în această săpătmână recunoașterea internațională a Abhaziei și Osetiei de Sud. Într-o declarație a ministerului rus de externe se spune că această recunoaștere este necesară pentru a permite observatorilor internaționali să se reîntoarcă în cele două regiuni. La începutul acestui an, misiunile de observatori ONU și ai Uniunii Europeene au fost obligate să părăsească zona din cauză că Moscova a refuzat să le prelungească mandatul.
*****
Comisia de anchetă a procuraturii generale din Rusia a declarat că militari ucrainieni și membri ai unor organizații paramilitare naționaliste ar fi luptat alături de armata georgiană în timpul conflictului militar cu Rusia de vara trecută. Ministrul ucrainean al apărării, Konstantin Sadilov a negat că militari din Ucraina au participat la războiul ruso-georgian din august 2008.
*****
Liderul suprem al Iranului, aiatolahul Ali Hamenei a declarat că nu există nici o dovadă privind implicarea unor puteri străine în protestele opoziției de după alegerile predinețiale din luna iunie. Declarația liderului suprem contrazice acuzațiile anterioare ale conservatorilor de la Teheran că demonstrațiile antiprezidențiale ar fi fost sprijinite de Statele Unite și Marea Britanie cu scopul de a răsturna structura clericală din Iran, acuzație respinsă de aceste țări.
Mulțumesc Radu, mai multe informații găsiți, doamnelor și domnilor, pe pagina din internet a Europei Libere.
Săptămâna aceasta la Chișinău, așa cum ați auzit și la știri, partidele intrate în noul Parlament Partidul Comuniștilor pe de o parte și, de cealaltă parte Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat, Alianța Moldova Noastră și Partidul Democrat, care au constituit o alianță post electorală numită pentru integrarea europeană, au continuat să se acuze reciproc de nedorința de a coopera în a alege seful statului și organele puterii. Neajungerea la un compromis pe aceste subiecte poate conduce la noi alegeri anticipate în anul 2010.
Invitatul emisiunii de azi, la telefon, este analistul politic de la Londra Nicu Popescu, cu care încercăm să vedem mai întâi ce scenarii ar fi mai previzibile pe viitorula propiat pe relația Chișinău Tiraspol după ce în Republica Moldova s-a creat o nouă configurație de putere?
Nicu Popescu: „Cred că este prea devreme să vorbim despre scenarii concrete, dar ce putem spune cu certitudine la această etapă este că problemele politice interne atât în R. Moldova, cât și în Transnistria, vor consuma întreaga energie politică a elitelor încă mult timp. Cred că intrăm într-o fază în care elitele politice de pe ambele maluri ale Nistrului vor fi practic exclusiv consumate de problemele și crizele politice interne și de aceea cred că vom asista la și mai puțin interes mutual referitor la problema transnistreană. În Moldova cred că problemele interne vor preocupa populația cel mai mult și orice guvern va trebuie să se ocupe în primul rând de aceste probleme atât politice cât și economice. În aceste condiții cred că există riscul unei destabilizări politice și economice mai mari în interiorul Transnistriei în condițiile în care Transnistria într-adevăr stă în fața pericolului de a fi izolată pe plan internațional mai mult decât a fost până acum și să devină și mai puțin importantă atât pentru percepția publicului din R. Moldova cât și pentru actorii din regiune și Ucraina, Rusia Moldova și UE. Deci această perioadă de introspecție nu cred că este o știre bună pentru Transnistria.
Europa Liberă: Rezultatele alegerilor din Republica Moldova, care i-au lăsat pe comuniști, până acum la guvernare, oarecum în opoziție și a condus la formarea unei alianțe de partide liberale și democratice, pare să fie un prilej pentru anumite forțe de la Tiraspol de a relansa speculații de genul că venirea liberalilor la putere va facilita dezlipirea Transnistriei de Moldova prin unirea acesteia cu România. Cum comentați asemenaa atitudini?
Nicu Popescu: „Cred că este o interpretare eronată și falsă. În primul rând fosta opoziție din R. Moldova vine cu un mesaj pro-independență foarte clar și dorește să dezvolte parteneriate strategice atât cu UE cât și cu Rusia și Ucraina. În plus, vedem că se conturează un mesaj mult mai explicit în favoarea respectării drepturilor minorităților naționale. Practic toate partidele din opoziție, inclusiv PL și PLDM au încercat să adopte un discurs mai favorabil minorităților naționale din R. Moldova. Toate aceste formațiuni s-au angajat să dezvolte relații mai puțin conflictuale cu partenerii externi, inclusiv Rusia și Ucraina și, în aceste condiții, R. Moldova ar avea șansa de a-și accelera mișcarea spre UE, relansarea reformelor politice și economice și cred că în condițiile în care R. Moldova va avea succese vizibile pe direcția europeană cred că atunci și presiunea internă din Transnistria asupra autorităților locale care în mare parte nu reușesc să modernizeze regiunea ar putea crește. Deci dacă doriți, cu cât mai de succes va fi proiectul de europenizare a R. Moldova, cu cât mai europeană va fi Moldova cu atât mai puține argumente vor avea elitele politice de la Tiraspol să mențină status quo-ul. Or, și cetățenii din partea stângă a Nistrului își doresc să călătorească liber în Europa, își doresc să aibă salarii bune și își doresc să exporte cât mai multe bunuri în UE, să fie respectați la locul de muncă sau în viața politică. Și în mare parte procesul de europenizare a R. Moldova, dacă este accelerat, poate crea mai multe probleme pentru elitele din regiunea transnistreană.
Europa Liberă: Aș insista totuși pe ideea vahiculată de fapt pe ambele maluri ale Nistrului că liberalii vor uni Moldova cu România. Chiar atât de ușor se pot schimba granițele în interiorul Uniunii Europene, România fiind o țară membră a UE?
Nicu Popescu: Cred că mai degrabă este o percepție profund greșită din anii 90 această agitare a spectrului integrării dintre Moldova și România. Nici partidele politice de la Chișinău, nici majoritatea populației din Moldova și nici din România nu doresc unirea acestor două state, în același timp majoritatea populației din România și R. Moldova își dorește niște relații bune, pragmatice, care respectă independența R. Moldova dar care fac posibilă integrarea mai rapidă a R. Moldova în UE. Deci cred că principala miză în relațiile moldo-române ține de accelerarea integrării în UE și nu de unirea dintre Moldova și România.
Europa Liberă: Și dacă revenim la frământările politice din interiorul Moldovei, cât de posibilă vi se pare perspectiva unor noi alegeri parlamentare anticipate în anul 2010, pentru că în acest an deja nu mai pot fi organizate noi alegeri?
Nicu Popescu: Cred că posibilitatea unor alegerilor anticipate este destul de mare și acest tip de procese politice este destul de dur pe termen scurt dar nu trebuie să tratăm aceste crize politice temporare drept o problemă strategică pentru viitorul Moldovei. În absolut nici un stat din Europa Centrală care acum se află în UE schimbările politice, transformarea lor în state europene, nu s-a făcut fără tensiuni politice, fără probleme, fără alegeri anticipate, de exemplu Letonia a avut 8 prim-miniștri timp de 10 ani înainte de aderarea la UE, sugerând un nivel de instabilitate politică internă destul de mare, în același timp aceste state au reușit să să reformeze, să se modernizeze și să adere la UE și dacă doriți în primele faze ale democratizării unor state se întâmplă că cultura politică din aceste state nu permite o tranziție aparent stabilă și deseori aceste crize politice, conflicte dintre elite, fac parte din procesul de democratizare. Important este faptul că acest tip de tensiuni politice se soluționează politic, fără recurgere la arme și tensiuni. Și cred că acest lucru se întâmplă în cazul R. Moldova în care toate forțele politice mizează în primul rând pe instrumente politice de gestionare a crizei.
Europa Liberă: Dle Nicu Popescu, vă mulțumim. Vă reamintesc doamnelor și domnilor, că am discutat cu analistul politic de la Institutul pentru Studii Europene cu sediul la Londra, Nicu Popescu. Iar corespondenta Europei Libere la Tiraspol a încercat să afle de la oameni de rând dacă cunosc evoluțiile politice de la Chișinău și la ce se așteaptă de la noua configurație de putere?
Au fost voci ale locuitorilor Tiraspolului culese de corespondenta noastră în regiune Oxana Berejanskaia.
Indiferent de evoluțiile politice de pe o parte și de alta a Nistrului, cu sprijinul Uniunii Europene în următoarele luni urmează să înceapă reconstrucția câtorva instituții medicale din regiunea transnistreană. Este vorba de Centrul de perinatologie, maternității și centrului de transfuzie a sângelui de la Tiraspol. Proiectul de reconstrucție are și acordul oficialilor de la Tiraspol. Reporterii Europei Libere au încercat să afle în ce condiții lucrează acum instituțiile medicale din regiune și ce părere au pacienții despre serviciile medicale. Elena Cioina:
Un raport recent al ombudsmenului din Transnistria atestă o situație deplorabilă la Spitalul Clinic Republican de la Tiraspol, de exemplu. Potrivit raportului, încăperile necesită reparații urgente pentru că unele ar fi în stare avariată, inventarul medical este învechit, lipsesc preparate elementare, chiar și aspirină și soluție fiziologică.
Și în alte instituții medicale din regiune situația nu ar fi mai bună, potrivit ministerului Sănătății de la Tiraspol, care, în persoana ministrului Ivan Tkacenko revendică de câțiva ani modificarea sistemului de salarizare a medicilor și introducerea în Transnistria a medicinei prin asigurare după modelul Federației Ruse. Deocamdată însă modificări nu au fost operate și salariile medicilor rămân la un nivel foarte jos, aproximativ 150 de dolari. În prezent, 50 la sută din personalul medical este de vârsta pensionării.
La ultima întrevedere cu șeful administrației regionale, Igor Smirnov, ministrul Sănătății Ivan Tkacenko a declarat că aceste probleme afectează calitatea serviciilor medicale și slăbesc încrederea populației în sistemul de sănătate al regiunii. Astfel că pacienții care își pot permite cheltuieli suplimentare caută să se trateze în instituțiile medicale din dreapta Nistrului, în Ucraina și chiar în Rusia. Asta dacă, pe lângă cetățenia transnistreană, dețin și cetățenia Moldovei, Ucrainei sau Rusiei.
Am încercat să aflăm ce soluții au bolnavii oncologici din regiune. Am aflat că la Tiraspol ei nu pot face tratamente complexe decât proceduri de chimioterapie. Iată ce ne-a spus un locuitor al Tiraspolului, Valerii Mihailovici, pe care l-am găsit internat la Institutul Oncologic din Chișinău:
„În anul 2007 am fost operat aici la Chișinău de cancer al cavității bucale. Nu știu cum m-am îmbolnăvit, deși fumez din copilărie, cred ca nu e din cauza fumatului. Nu am buletin moldovenesc dar ma tratez aici pe gratis pentru ca există un acord intre institutiile medicale de la Tiraspol și Chișinău și tratamentul meu aici este achitat din bugetul Transnistriei. Cu Ucraina, Tiraspolul nu are un asemena acord, așa că majoritatea pacienților oncologici vin aici, la Chișinău. Eu vin des incoace și sunt primit destul de bine. În general, despre ce probleme poate fi vorba? Suntem un stat, pe care nu știu de ce l-au despărțit acum, trebuie să fim un stat.”
Directorul Institutlui Oncologic, Ion Cernat, spune că anual cam 500 de pacienți cu maladii oncologice din regiunea transnistreană se tratează gratis la Chișinău: „Dacă ei au buletin moldovenesc, beneficiază de tratament integral gratuit, cei care nu au cetățenia Republicii Moldova, se duc la Tiraspol și ministerul lor al sănătății le dau niște contracte în care este specificat costul oricărui tip de tratament și ministerul lor ne transferă ulterior banii pentru tratamentul acestor bolnavi. Aici nu sunt probleme, este un mecanism foarte bine pus la punct, banii sunt transferați la timp.
Grupul de experți moldo-transnistrean pentru probleme sociale urma să inițiaze cooperări dintre Chișinău și Tiraspol similare celei pentru tratarea bolnavilor oncologici și în privința pacienților cu forme grave de tuberculoză și celor infectați cu virusul HIV. Astfel ca ei să fie tratați gratuit în instituțiile din Chișinău.”
Unul din responsabilii de sectorul sănătății de la Tiraspol, Svetlana Arcadieva, a declarat că Tiraspolul ar fi interesat de o asemenea colaborare cu Chișinăul. Deocamdată însă nu se cunoaște dacă s-a ajuns la vreo înțelegere în această privință.
Cu acest material, încheiem, doamnelor și domnilor, ediția de astăzi a dialogurilor. Sunt Viorica Zaharia, vă mulțumesc pentru atenție și până săptămâna viitoare vă urez toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
