Acordul privind micul trafic la frontieră prevede facilitarea plecării fără viză în România a cetățenilor moldoveni care locuiesc în raza de 50 de kilometri de la granița cu țara vecină. Este vorba de locuitorii din 11 raioane și de la Briceni, Edineț, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Hîncești, Leova, Cantemir și Cahul și parțial cei din raioanele Sângerei, Călărași, Strășeni, Cimișlia, Taraclia, precum și din Autonomia Găgăuză. Vă reamintim că Acordul moldo-român privind micul trafic la frontiera a fost aprobat prin decizie de Guvern la finele săptămâni trecute.
De ce fel de facilități anume vor beneficia locuitorii din zona de frontieră, îl vom întreba acum pe expertul, Eugen Revenco, de la Asociația de Politică Externă și un bun cunoscător al acestei probleme.
Elena Cioina: Domnule Revenco, cum va fi măsurată această rază de 50 de kilometri de frontieră? Cum vor ști oamenii că satul lor de exemplu face parte din această zonă și ei vor putea călători liber în România?
Eugen Revenco: Este vorba de 30 de km, în mod normal. Această regulă e stabilită de o directivă europeană din 2006 și se vorbește despre localitățile care intră în zona de 30-50 de km, adică dacă prima casă a acestei localități este la o distanță de 30 de km de la frontieră și această localitate se termină la aproximativ 50 de km de la frontieră, atunci această localitate intră în zona de regim preferențial. Localitatea intră în totalitate în această zonă. Se va calcula de la frontieră. Acum este o problemă pe care părțile urmează să decidă cum vor merge și e vorba de felul înm care se vor face măsurările. Va fi nevoie de măsurări, hărți, probe la Comisia Europeană. După ce Acordul va fi încheiat, urmează să se obțină un acord din partea Comisiei Europene și atunci va fi nevoie de probe precum că localitatea se află în această zonă preferențială. Noi avem hărțile vechi cu România, încă din anii 60. Bine, au fost făcute niște verificări ale hărților de frontieră, dar asta a fost încă în perioada sovietic. Rîul Prut este viu și hotarul se mișcă, el a fost schimbat pe alocuri, comparativ cu situația care a fost pe teren mai înainte. Deci urmează a fi înnoite și hărțile, dar asta depinde, părțile vor decide dacă merg cu hărțile vechi sau vor face altele noi.
Elena Cioina: Asta urmează să se decidă în următoarele 2 luni și jumătate cît vor dura negocierile?
Eugen Revenco: Cred că trebuie să se decidă din start pentru că în funcție de această întrebare, pentru că dacă se va decide reînoirea hărților va fi nevoie de o comisie de frontieră probabil, probabil o comisie clasică de frontieră care să participe la înnoirea hărților și verificarea situației pe teren.
Elena Cioina: Dar, oamenii vor avea nevoie pentru a trece frontiera doar de pașaportul pentru străinătate sau vor trebui să prezinte și alte acte care vor dovedi că ei locuiesc în această zonă de frontieră?
Eugen Revenco: Da, și anume acest act va reprezenta un permis special și el va fi eliberat de consulatul României din R. Moldova și respectiv de Consulatul R. Moldova în România; și în baza acestor documente, permise speciale, va fi posibilă trecerea frontierei în zona adiacentă pînă la 30-50 de km.
Elena Cioina: Deci să înțelegem că în această perioadă ar urma să fie deschise și cele două consulate la Bălți și la Cahul pentru a facilita obținerea acestor permise pentru că dacă se va miza doar pe cel de la Chișinău, va fi groaznic?
Eugen Revenco: Era vorba de un număr de aproximativ un milion de persoane, de potențiali beneficiari de asemenea regim, dar oricum presiunea va fi mare și probabil că deschiderea acestor consulate la Bălți și la Cahul ar fi o soluție și cu cît mai repede se vor deschide, cu atît mai repede va fi aplicat Acordul; dar și din partea R. Moldova ar putea fi nevoie de deschiderea consulatelor la Iași și eventual Galați sau Constanța.
Vitalie Enache: Domnule Revenco, ce se va putea comercializa în aplicării Acordului, pentru că întețelegem multă lume speră să-și îmbunătățească anume condițiile economice, de trai?
Eugen Revenco: Acest document n-o să vorbească despre regimuri de comerț, dar cu siguranță oamenii vor avea posibilitatea să treacă mai ușor frontiera. Eu am văzut cum funcționează un asemenea acord în Elveția pînă la aderarea la spațiul Schengen. Deci, oamenii puteau intra, lucra în zona de frontieră, nu doar presta servicii dar existau și puncte de trecere certificate ale frontierei așa cum există bunăoară cu Ucraina, sau culoare speciale pentru frontalieri, să nu stea în rînduri, să fie un pasaj mult mai simplu, inclusiv fără control vamal pe alocuri.
Vitalie Enache: Vor exista condiții preferențiale pentru cei care vor dori să muncescă peste Prut și invers?
Eugen Revenco: Acest beneficiu ar trebui să vină, dar nu cred ca putem vorbi despre un asemenea beneficiu imediat în baza acestui acord care va fi încheiat. Est prematur să spunem care va fi conținutul acestui acord, cît de departe se va merge în acordarea libertăților. Acest Acord este o excepție de la regula shengen și așa se numește și directiva europeană și excepția de la regula shenghen, și nu cred că acum putem vorbi despre permise de muncă, dar într-o perspectivă ele trebuie să fie, așa cum am văzut că funcționează în Elveția, cum funcționează la hotar între SUA și Mexic, euroregiunile și colaborarea transfrontalieră trebuie să fie posibilă inclusiv cu permisele de muncă și activități transfrontaliere cum ar fi prestarea de servicii.
Elena Cioina: Pînă urmă, domnule Revenco, care vor fi beneficiile de început pentru acesti oameni și pînă unde vor putea să meargă în România, de exemplu?
Eugen Revenco: Primul beneficiu ar fi trecerea simplificată a frontierei, doi și mici activități de comerț. Nu cred că poate fi vorba de posibilități de angajare în prima etapă. Probabil prestări de servicii transfrontaliere ar fi mai reale. Oamenii se vor deplasa în România în aceeași rază de 30-50 de km.
Elena Cioina: Dacă vor încălca zona, vor fi sancționați?
Eugen Revenco: Probabil că da.
Elena Cioina: Cum vor putea fi verificați?
Eugen Revenco: Sunt diverse posibilități. Dacă, de exemplu, o masină circulă cu numere de Giurgiulești pe undeva prin Craiova și dacă va fi oprită de polițist care va constata că nu beneficiază de o viză, ci doar de un permis în raza de 50 de km, ar putea fi sancționat.
