Republica Moldova ar putea să ofere Uniunii Europene oportunitatea relansării politicilor sale din vecinătatea estică. Oportunitate care a apărut după schimbarea de putere de la Chișinău dar și pe fundalul veștilor proaste venite în ultimul timp din regiune și care au redus la minim speranțele Bruxelles-ului legate de așa-numitul Parteneriat Estic, destinat Armeniei, Azernaidjanului, Georgiei, Moldvei, Ucrainei și Belarus. Această concluzie se găsește într-un un plan succint de acțiuni, propus recent de cercetătorul Nicu Popescu de la Londra, de la Consiliul European pentru Relații Externe.
Radu Benea: Despre șansele ca Moldova să devină un model de succes pentru politicile de vecinătate ale Uniunii Europene, discutăm în această dimineață cu expertul Victor Chirilă, de la Asociația pentru Politică Externă. Mai întîi, vreau să vă întreb dacă Bruxelles-ul ar privi într-adevăr Republica Moldova ca pe o țară cu cele mai mari șanse pentru realizarea cu succes a politicilor Uniunii Europene pentru vecinătatea sa estică?
Victor Chirilă: Eu cred că Bruxelles-ul speră că toate statele din Parteneriatul estic sunt o șansă pentru a demonstra cum că această noua inițiativă poate fi una de succes. Parteneriatul estic într-adevăr ne propune noi oportunități și aici mă refer la semnarea unui nou acord de asociere și la liberalizarea regimului de vize și la aprofundarea relațiilor comerciale prin semnarea unui acord comprehensiv de liber schimb cu Uniunea Europeană. Perspective sunt. Ca această inițiativă să fie una de succes este nevoie ca și condițiile interne din statele vizate să permită acest lucru. Vedem că în Ucraina avem discuții politice interminabile, instabilitate la nivelul conducerii.
Radu Benea: O criză a gazelor cu Federația Rusă, din când în când..
Victor Chirilă: Și presiunile din partea Federației Ruse care împiedică Uniunea Europeană să-și promoveze coerent politica nestingherită. În R. Moldova, iată, după alegerile din acest an, se pare că se conturează o alianță pro-europeană, o Alianță care este gata să promoveze nu doar un discurs pe potrivă pentru integrare europeană dar și un plan concret de acțiuni.
Radu Benea: Studiul cercetătorului de la Londra conține propuneri foarte concrete, cum ar fi trimiterea unei misiuni europene de asistență în promovarea reformelor din Moldova, alcătuită din 15-20 de consultanți pentru instituții ca președinția, parlamentul, ministerul justiției și de interne, SIS, ministerele economiei și agriculturii. Cum credeți, și-ar dori Chișinăul o asemenea eventuală asistență sau ar accepta o asemenea apropunere și de la cine de fapt ar trebui să vină inițiativa?
Victor Chirilă: Comisia Europeană în rapoartele sale privind realizarea Planului R. Moldova-Uniunea Europeană arată că suntem în urmă la anumite capitole de reforme și anume aceste deficiențe vizează reforma sectorului de securitate, vizează anume lipsa unor progrese reale în reformarea sectorului economic. Aceste propuneri pe care le formulează Nicu Popescu vizează exact acest lucru, aceste sectoare. Cred că este benefic pentru țara noatră. R. Moldova este interesată într-o astfel de asistență. Sunt sigur că această posibilitate se analizează și la Bruxelles și chiar, din câte cunosc, anumite mesaje în acest sens au fost trimise deja de la Chișinău funcționarilor europeni. Astăzi, la Chișinău se va afla ministrul de externe al Suediei, care, în același timp este și președintele în exercițiu al Uniunii Europene și aceste discuții vor continua și aici. Probabil discuțiile vor fi mult mai concrete cu oficialii europeni și cred că în timpul apropiat am putea să ne așteptăm la niște oferte concrete din partea Uniunii Europene.
Radu Benea: Dle Chirilă, în același sinopsis de la Londra, mai găsim recomandarea ca Uniunea Europeană să-și sporească sprijinul într-un mod mult mai vizibil decît pînă acum. Și anume prin proiecte cum ar fi: acoperirea cu internet fără fir a întregii țări sau de reducere a costului de călătorie cu avionul în țările Uniunii sau, un alt proiect, de luptă cu corupția în rîndul poliției auto prin instalarea pe șosele și drumuri a unor camere video cu radare, un sistem care există în Europa. Cum credeți, cît de realiste ar fi asemenea proiecte și dacă Moldova ar avea dorință să se lanseze în proiecte de acest gen?
Victor Chirilă: Toate proiectele pe care le-ați menționat în primul rând necesită voință politică la Chișinău, necesită acțiuni în primul rând din partea Guvernului R. Moldova. Sigur că aici ne confruntăm cu o altă problemă. Asistența necesară sau mai bine zis resursele financiare pentru a realiza aceste lucruri. Iată aici, Uniunea Europeană ar putea să ne ajute pentru că, dacă vorbim de demonopolizarea călătoriilor aeriene sigur că aici avem nevoie de acțiuni din partea Guvernului. Dacă vorbim despre extinderea rețelei de internet în țară, iarăși avem nevoie de acțiuni clare din partea administrației. R.Moldova are nevoie de resurse pentru a depăși criza financiară, în primul rând. Cred că Uniunea Europeană ar putea să ne ofere un pachet mai consistent de asistență tehnică și financiară care să vizeze și aceste lucruri. Prioritatea acum este depășirea crizei financiare și economice și îndeplinirea angajamentelor sociale. În situața în care autoritățile nu vor putea face față crizei actuale, am putea să ne pomenim în primăvară cu o nouă criză politică. Și atunci, această Alianță care se declară pro-integrare europeană nu va avea posibilitatea să îndeplinească aceste acțiuni pe care le formulează Nicu Popescu de la Londra.
Radu Benea: Toate aceste inițiative ar fi posibile dacă în Moldova va rămâne un Guvern stabil..
Victor Chirilă: Cu siguranță da. Criza politică pe care trebuie să o depășim ar putea să strice toate aceste planuri. Propunerile sunt foarte importante pentru noi dar ele sunt dependente de depășirea crizei instituționale prin care trece încă R. Moldova și afirmarea Alianței ca o forță care într-adevăr poate guverna R.Moldova. Or, actualmente în societate foarte mulți oameni au încă anumite dubii față de capacitatea Alianței de a-și onora obligațiile sociale.
