Modul in care a fost delimitate frontiera moldo-ucraineana in regiunea satului Palanca este contradictoriu discutata in present la Chisinau. Despre istoria acestei probleme, dar si despre posibile solutii pentru situatia create am discutat cu Eugen Revenco, director de programe la Asociația pentru Politică Externă (APE).
Care este de fapt istoria problemei?
La momentul declararii independenței, Moldova era un teritoriu cuprins între o frontieră internațională moștenită de la fosta URSS cu România și un hotar administrativ cu Ucraina. Transformarea hotarului administrativ în frontieră de stat cuprinde 2 etape:
– delimitarea liniei de frontieră care conduce la încheierea unui Tratat;
– și demarcarea frontierei de stat pe teren.
În cazul disocierii unui stat, entitatile nou apărute decid prin comun acord care este punctul de pornire pentru delimitarea frontierei de stat. În cazul Moldovei și Ucrainei s-a convenit să fie luate ca baza teritoriile stăpânite de republicile unionale la momentul dizolvării URSS. Aceste înțelegeri au fost confirmate prin documente multilaterale în cadrul CSI și bilaterale moldo-ucrainene, inclusiv prin Tratatul politic de bază.
Procesul de transformare a hotarului administrativ în frontieră de stat moldo-ucraineană și organizarea acesteia nu s-a încheiat. Din aceste considerente, folosirea calificativului de "cedare" sau "schimb" de teritoriu nu este justificat.
Negocierile de delimitare a frontierei de stat moldo-ucrainene au decurs între 1995-1998. Referitor la Palanca au existat mai multe formule. De altfel, până în anul 1995 acest sector de autostradă s-a aflat în gestiunea și la balanța autorităților ucrainene. Transmiterea în proprietatea Ucrainei a sectorului de autostradă Odesa-Reni care trece prin teritoriul Moldovei, în apropierea localității Palanca a fost convenită de Prim-minștrii I.Ciubuc și V.Pustovoitenko, într-un Protocol semnat la 4 august 1998. Partea a doua a acestei înțelegeri despre Palanca prevede eliminarea oricărui control de frontiera pe acest sector de autostradă, precum și crearea unui post de control comun moldo-ucrainean la intersecția acestei autostrăzi cu drumul care vine din localitatea Palanca. Adică, acolo unde astăzi este amplasat punctul de control moldovenesc. În baza acestei înțelegeri politice experții au negociat conținutul Protocolului adițional la Tratatul de frontieră, semnat de Președintele Petru Lucinschi la 18 august1999. Parlamentul a ratificat acest tratatul precum și protocolul său adițional la 12 iulie 2001. Iar Președintele Vladimir Voronin a promulgat Legea respectivă și a semnat Instrumentul de ratificare care a confirmat intrarea în vigoare a tratatului, inclusiv protocolul adițional.
Este vorba doar despre o porțiune de drum sau și de câteva terenuri?
Acest segment de autostradă se află în apropierea localității Palanca și constituie o parte a autostrăzii care leagă orașele ucrainene Odesa și Reni. Adică, uneste doua regiuni ale Ucrainei, deși trece pe teritoriul Moldovei. Pe de o parte a drumului se află satul Palanca, iar pe partea cealaltă se află un canal și pământurile satului.Prin tratatul de frontiera si protocolul aditional, Moldova transmite în proprietate Ucrainei sectorul de autostradă Odessa-Rieni în regiunea localității Palanca a Moldovei, precum și sectorul de teren pe care trece acesta. Nu este vorba de terenurile care se află de cealaltă parte a drumului, nu este vorba despre terenurile arabile, este vorba doar despre sectorul de pământ sau teren pe care este amplasat propriu-zis drumul, cu lungimea, lățimea și grosimea corespunzătoare.
Cât de real este ca acest Tratat să fie anulat și care ar putea fi consecințele?
Convenția de la Viena cu privire la dreptul tratatelor spune foarte clar în articolul 26 "pacta sunt servanda", adică "orice tratat în vigoare leagă părțile și trebuie să fie executat de ele cu buna credință." Anume cu bună credință! Aceeași Convenție interzice denunțarea tratatelor care stabilesc o frontieră. Stabilitatea frontierelor este un principiu de drept internațional, este ca o axiomă în relațiile internaționale.
Denunțarea unilaterală a tratatului de frontieră constituie o pretenție teritorială. Nu vreau să cred că există forțe politice revanșarde care urmăresc acest lucru.
Ce se va întâmpla in continuare? Oamenii care au pământuri în apropiere vor trebui să prezinte pașaportul pentru a ajunge la ele?
În anul 1998, prim-miniștrii Ciubuc și Postovoitenko au semnat o înțelegere pentru finalizarea delimitărilor prin care au convenit ca pe acest segment de autostradă nu se va efectua control de frontiera. Locuitorii satului Palanca urmau să beneficieze de un regim special pentru trecerea peste drum la proprietățile care le aparțin. De asemenea, in conformitate cu Acordul privind regimul de exploatare al acestui segement de drum, trebuie să fie amenajate locuri speciale pentru traversarea de către pietoni. Urmeaza ca autoritățile să demareze discuții despre optimizarea regimului de frontieră în această regiune. De mentionat ca acesta nu este unicul loc în lume unde un drum traversează teritoriul altui stat. Amintesc că aeroportul din Geneva este construit cu împrumut de teritoriu francez, la fel ca și Aeroportul Bale-Mulhouse.
Probabil, regimul de exploatare a segmentului de autostradă nu este cel mai reușit ca soluție juridică. Pot fi căutate soluții pe modelul celor găsite de țările europene pentru a crea un regim de frontieră mai relaxat pentru locuitorii din Palanca, prin adaptarea și modernizarea acordurilor existente sau încheierea de altele noi. Această sfidare poate fi transformată cu ajutorul EUBAM într-un model de cooperare, unde Moldova și Ucraina pot demonstra că sunt țări cu vocație europeană.
Acest tratat a fost contestat la Curtea Constituțională ca fiind unul care inalca dreptul oamenilor la libera circulație. Cum ar trebui să reacționeze Guvernul la cerintele formulate de avocatul poporului pentru drepturile copilului?
Eu aș remarca în primul rînd că cerințele formulate de Avocatul poporului pentru drepturile copilului nu au legătură cu mandatul său. Apoi, as scoate în evidență componenta politică. Stimata doamnă a fost însoțită la conferința de presă de 2 secundanți "magnifici", care reprezentau o formațiune politică. Dânsa reprezenta instituția Avocatului parlamentar sau un partid politic?
Referitor la fondul sesizării, trebuie să menționăm ca Curtea Constituționala și-a declinat competența de examinare a constituționalității acestui tratat in 2002.
Aceste discursuri patriotice despre trădători și martiri nu aduc soluții. În loc să se caute vinovați, ar fi cazul să se formuleze recomandări pentru echilibrarea regimului de frontieră. Aceste discuții trebuie purtate în așa fel încât să nu ne scape din atenție cei peste 450 km de frontieră moldo-ucraineană de pe segmentul transnistrean, care încă nu sunt demarcați.
