Doamnelor și domnilor, bună ziua! De la microfoanele Vocii Basarabiei vă salută moderatorii emisiunii „Istoria în mișcare”- Petru Bogatu și Valeriu Saharneanu. Tema dezbaterii de astăzi este urmatorul eveniment pe care îl anunț în forma preluată de fluxurile de știri ale săptămînii. La 12 ianuarie curent, la Chișinău, s-a desfășurat prima rundă de negocieri privind Acordul de Asociere RM -Uniunea Europeana. Delegațiile celor două părți au fost conduse de Gunnar Wiegand, Directorul Direcției pentru Relații Externe a Comisiei Europene și de dna Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene al RM. În studioul nostru se află Șeful delegației moldovenești la negocieri- dna Natalia Gherman, viceministru. Bună ziua dna Gherman! Și dnul Victor Chirilă, Director executiv al Asociației pentru Politică Externă. Bună ziua!
Petru Bogatu, Valeriu Saharneanu vă stau la dispoziție. Trebuie să anunțăm agenda emisiunii noastre, ca de obicei. Dialogăm aici pînă la ora 11 pe subiectul principal al emisiunii. La ora 11 ascultăm editorialul lui Dan Dungaciu care este exact la tema respectivă. Și de la ora 11.30 pentru un orizont de timp de 20 minute noi vom deschide telefoanele pentru a dialoga cu radioascultătorii noștri. Deci avem o oră și mai puțin de 45 minute deja. Valeriu, eu cred că din capul locului noi trebuie s-o rugăm pe dna viceministru să pună punctul pe I, să ne explice, să explice mai exact radioascultătorilor ce înseamnă un Acord de Asociere, pentru că acest Acord se negociază în cadrul Politicilor Europene de Vecinătate, pentru că și foștii guvernanți, și actualii guvernanți, vorbesc de aderarea la UE, politicile europene nu prevăd asta și chiar Șeful delegației pe care l-am numit acuma a subliniat acest lucru, că semnarea acestui Acord nu înseamnă demararea unui proces de aderare la UE pentru RM. Totodată, ei vorbesc de un grad mai avansat de colaborare a RM cu UE. Deci, vă rugăm să ne explicați care sunt diferențele și avantajele de care se va bucura RM în cazul semnării Acordului de Asociere și diferențele în raport cu fostul Plan de Acțiuni și, totodată, să ne spuneți, ce înseamnă totuși un Acord de Asociere în condițiile în care, din cîte înțeleg eu un statut riguros definit de membru asociat al UE nu există de fapt. Din punct de vedere politic putem sigur că vorbi despre orice, dar mă refer la niște rigori de ordin juridic, la niște uzanțe ale UE. Deci ce ar însemna pentru noi, pentru RM semnarea acestui Acord de Asociere?
Natalia Gherman: Aveți perfectă dreptate. Evenimentul care s-a produs pe data de 12 ianuarie la Chișinău, a fost începutul anului diplomatic și cu siguranță va marca nu numai anul curent dar și, cu siguranță, anul viitor. Pentru că negocierile care au fost demarate la Chișinău, sunt un proces îndelungat, un proces intens de interacțiune între RM și UE și la încheierea procesului atunci cînd va fi gata Acordul de asociere putem vorbi cu siguranță despre o integrare economică profundă, pe mai multe sectoare importante între Moldova și UE precum și o asociere politică adevărată. Vă spun că temele principale sau domeniile principale pe care le vom negocia se referă în primul rînd la un dialor politic aprofundat, reforma și cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate. Deci asta este agenda in grupul de lucru nr.1, pe care l-am creat împreună cu colegii din UE. Grupul de lucru nr. 2 pe care l-am creat de comun acord, vom aborda cooperarea între Moldova și UE in domeniu justiției și afacerilor interne. Dialogul la acest capitol ar trebui să ne conducă la o cooperare aprofundată în domeniul vizelor, avîndu-se drept scop liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii RM. În grupul de lucru 3 vom discuta cooperarea aconomică sectorială, deci este vorba de aproape toate domeniile de importanță majoră pentru dezvoltarea economică și socială a țării, dialogul macroeconomic, gestionarea finanțelor publice, cooperarea financiară, statistică, mediu, ocrotirea sănătății, energetică, transport și toate celelalte. Și în grupul nr.4 vom aborda problematica contactelor interumane. Vom avansa, dialogul și cooperarea cu UE pe domeniile cultura, educația, știință, societatea civilă, cooperarea regională. În cadrul primei rude de negocieri a fost posibil de stabilit obiectivele generale a Acordului viitor, principiile și dispozițiile generale, elementele viitorului Acord, despre care deja vam povestit. Am convenit de asemenea și un calendar al desfășurării rundelor de negocieri. Astfel, următoarea rundă de negocieri va avea loc în luna martie la Bruxelles și celelalte runde se vor desfășura cu periodicitate de 8, maximum 10 săptămîni. Deci avem un plan de lucru bine convenit, bine conturat, și suntem dispuși să imprimăm acestui proces dinamismul necesar.
Valeriu Saharneanu: Dna Gherman, cum se întrezăresc negocierile, dificile, lisnicioase, pentru că l-am auzit pe dl prim-ministru Vlad Filat spunînd că în opinia sa, nu ar trebui să fie obstacole, și el crede că fără dificultăți aceste negocieri se vor derula?
Natalia Gherman: Pot să vă mărturisesc că prima rundă într-adevăr a decurs într-o atmosferă constructivă, amiabilă, de înțelegere deplină, și pe unele elemente ale viitorului Acord deja am costatat o convergență mare de abordare, de definire a elementelor și subiectelor incluse, precum și a obiectivelor finale. Sunt domenii unde, cu siguranță, negocierile vor derula mai dificil, bunăoară cooperarea economică sectorială, pentru că situația la ziua de astăzi în mai multe domenii incluse la acest capitol trebuie să fie reformată, modernizată și esența negocierilor pe aceste capitole va consta în atragerea asistenței și angajamentului UE de a lucra cu RM pentru a reforma aceste domenii și a le aduce la standardele și normele UE. Bunăoară, aspectul de armonizare a legislativului este un element indispensabil al procesului de negocieri pe fiecare domeniu menționat, vom stabili care este baza legislativă actuală în RM și care sunt criteriile acquis-ului comunitaire, a legislației UE, care Moldova trebuie să le preia gradual, să le adopte și să le implementeze. Deci, aspectul de implementare pe măsura negocierilor este și acesta un domeniu important, timpul nu va fi pierdut, pentru că acolo unde putem să asumăm aceste angajamente vom începe și a le implementa concomitent cu negocierea celorlalte elemente ale acordului.
Reporteri: Înainte de a merge mai departe, vreau, tot aici, aceeași întrebare, avem un reprezentant al societății civile, care a urmărit acest proces și în guvernarea trecută, și aș vrea să fac o legătură dacă. Același lucru am vrut să spun, înainte de a merge mai departe, vreau să-l întreb pe dl. Chirilă ce spune expertiza independentă. Este adevărat că în urma acestui Acord vom asimila acquis-ul comunitar, ne vom europeniza, ca să zic așa, dar sub aspect practic pentru că, să nu uităm finalitatea, în fond noi cu toții ne dorim integrarea, aderarea efectivă la UE, sub aspect practic, ce spuneți dvoastră, ce ar însemna?
Victor Chirilă: Eu cred că Acordul de Asociere pe care am început să-l negociem și sper eu mult că va fi negociat cît mai curind posibil, pentru că în primul rînd, noi avem nevoie de el și mai puțin UE. Acest Acord și mandatul pe care statele membre ale UE l-au acordat delegației Comisiei UE, este unul foarte clar, concis și limitat în sensul așteptărilor noastre. Într-adevăr acest mandat nu conține perspectiva de aderare politică a RM la UE, însă acest mandat deschide RM calea spre integrarea europeană, adevărată. Pentru că ce am făcut noi pînă acum nu este cu adevărat integrare europeană. De acum, cu acest Acord se va începe integrarea europeană, pentru că mandatul delegației Comisiei Europene prevede acordarea RM perspectiva integrării economice în spațiul UE, și integrarea economică probabil pentru țara noastră în condițiile în care este actualmente mult mai importantă decît aderarea politică. Ce prevede integrarea economică? Integrarea economică prevede că toate sectoarele economiei țării noastre vor trebui să se sincronizeze din punct de vedere legislativ, insituțional și al practicilor de lucru cu cele ale UE. Practic, vom avea treptat un proces de asimilare a legislației Uniunii Europene care va aduce la crearea unui spațiu comun de valori și de practici juridice. Acest lucru cred că este și mai important pentru că ne va schimba și mentalitatea noastră, ne va schimba și viziunea noastră asupra UE și ne va pregăti pentru următorul pas care se numește aderarea politică. Numai astfel vom putea obține ceea ce ne dorim noi. Deci,…
Reporteri: —dar va fi acest pas, pentru că nu se pune problema extinderii UE, cel puțin pentru moment?
Victor Chirilă: nu se pune pentru moment, dar nu se închide ușa, ușa nu este închisă, în continuare suntem asigurați că această ușă este deschisă pentru noi. Este poate o banalitate, sună ca o banalitate pentru că se repetă foarte des acest lucru. Este o realitate, UE s-a schimbat în urma extinderii din ultimii ani, ea este obosită, se confruntă cu probleme economice, financiare, se confruntă cu probleme sociale, se confruntă cu probleme legate de reforma instituțiilor, faptul că acest Tratat de la Lisabona a fost parafat și a intrat recent în vigoare, nu înseamnă că UE s-a transformat peste noapte. Procesul acesta urmează să aibă loc în următorii 5, poate 10 ani. Deci este un lucru de care trebuie să ținem cont dacă într-adevăr vrem să obținem ceea ce ne dorim. Trebuie să fim realiști. Perspectiva de integrare politică în UE trebuie s-o ținem în vizor, trebuie s-o discutăm cu oficialii europeni, dar în același timp trebuie să luăm ceea ce putem acum de la UE, și ceea ce este practic și concret, este acest Acord de Asociere așa cum este el. Dar, vom fi mult mai credibili în dorința aceasta a noastră de aderare politică, în momentul în care vom fi pregătiți din punct de vedere și al justiției, și al economiei, și al domeniului social. Atunci vom avea într-adevăr șanse reale să obținem ceea ce ne dorim. Logica UE, din păcate, s-a schimbat. Chiar și ieri, în discuțiile cu dl. Telicica, ex-negociator pentru accederea Cehiei la UE, care s-a aflat la Chișinău la invitația Asociației pentru Politică Externă, zilele trecute, a menționat că de fapt România de exemplu, Bulgaria, au obținut perspectiva de integrare politică înainte de a face față, de a îndeplini criteriile de la Copenhaga. În cazul nostru problema se pune invers, logica este invers: îndepliniți criteriile de la Copenhaga politice, economice, și atunci veți avea șansa să obțineți perspectiva de integrare politică. Este altă logică. UE s-a schimbat, probabil a însușit anumite lecții din aceste 2 extinderi spre est, și atingerii limitei extinderii să ….
Valeriu Saharneanu:… dar această rigoare poate să ne ajute să ridicăm și noi ștacheta, să fim și noi mai exigenți cu ceea ce trebuie să îndeplinim?…
Victor Chirilă: Se cere de la noi mai multă responsabilitate, de la politicienii noștri, de la societatea noastră mai multă responsabilitate decît se cerea de la politicienii români sau bulgari. Pentru că odată ce li s-a oferit perspectiva de integrare europeană ei erau într-un fel forțați, obligați, să îndeplinească anumite angajamente pe care le-a luat țara față de UE. În cazul în care aceste angajamente nu erau îndeplinite, UE sau Comisia Europeană aveau tot dreptul moral și politic să vină în fața politicenilor să le spună: Dlor, aveți anumite restanțe, nu veți obține următoarele lucruri, fie finanțe, asistență, fie nu trecem la negocierea următorului capitol de aderare, fie perspectiva de aderare va fi nu în 2007, dar la sfîrșitul…
Petru Bogatu : …eu numai acuma îmi dau seama ce a avut în vedere cu adevărat Madam Deriu cînd, mai mulți ani în urmă a spus: prindeți trenul românesc și bulgar, că de altfel o să aveți probleme. Se putea călători și fără bilet. Cred că vom reveni la acest subiect căci nu l-am epuizat. Dar să luăm rînd cu acest Acord negociat acuma. Premierul Filat spunea că în fond vor fi vizate 3 chestiuni: problema transnistreană, Acordul cu privire la zona de schimb comercial liber și cea de a 3 chestiune vizată- liberalizarea vizelor. Deci, vizele, zona comercială liberă, de fapt și chestiunea transnistreană .
În privința problemei transnistriene chiar aș vrea să ne spuneți dna viceministru ce ar însemna asta. Este posibil să facem niște pași înainte, niște progrese în urma negocierii și semnării acestui Acord?
Natalia Gherman: Problematica transnistreană și-a găsit locul ei în agenda primului grup de lucru, ceea ce ține de cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate. RM a introdus acest subiect. UE a căzut de acord cu mai multe abordări pe care am reușit să le prezentăm chiar în cadrul primei runde de negocieri și, în primul rînd cu abordarea absolut logică și firească precum că nesoluționarea conflictului transnistrean la etapa actuală, nu este un obstacol în calea integrării europene a RM. Aceasta este poziția comună care a fost discutată și convenită în cadrul primei runde de negocieri. Ceea ce înseamnă că în capitolul respectiv al viitorului Acord, vom ajunge la un proiect de text de consens care ar reflecta și stadiul actual al subiectului și obiectivele, precum și angajamentele ambelor părți de a atinge aceste obiective, care sunt bine formulate. Deci, în ceea ce privește angajamentele pe care le așteptăm din partea UE, putem să ne referim, bineînțeles, la continuarea din partea UE a eforturilor sale de facilitare a soluționării politice a conflictului transnistrean printr-un angajament și mai activ în cadrul formatului existent de negocieri, formatul „5+2”, prin contribuirea la măsurilor de consolidare a încredere între cele 2 maluri ale Nistrului, efort pe care UE l-a început deja cu succes și îl promovează. Vom încerca să obținem angajamentul UE de a contrinui la o eventuală reabilitare postconflictuală în urma atingerii unei soluționări durabile a acestui conflict, și multe altele. Deci problematica transnistreană este un aspect care definește RM la capitolul cooperării în domeniu politicii externe și de securitate. Vom încerca să reflectăm adecvat. Și tot la acest capitol vom vorbi și despre eforturi comune în vederea stabilizării situației în regiune în ansamblu.
Reporteri: Eu cred că e o realizare certă, pentru că dacă UE este de acord cu faptul că problema transnistreană nu este o piedică, un obstacol în calea apropierii noastre de UE, este o realizare, pentru că fosta guvernare, l-am auzit și pe ex-președintele Voronin spunînd că atît timp cît nu reîntregim țara, nu aderăm la UE sau nu avem nici o șansă și nici nu avem nevoie, spune el. Deci cred că este un lucru foarte bun de acum a actualei guvernări.
Natalia Gherman: Este un început bun.
Reporteri: Populația din restul RM, partea dreaptă a Nistrului nu este considerată drept ostatec al acestei situații.
Victor Chirilă: Eu aș spune, ea nu este într-adevăr un obstacol, și lucrul acesta îl realizau foarte mulți. Și foștii guvernanți, pur și simplu dînșii foloseau Transnistria ca un intrument de șantaj în raport cu UE pentru a obține mai multe dividende politice și poate mai multă implicare. Cred că a fost o abordare extrem de greșită și nelalocul ei, politicianistă. Și, de asemenea, această abordare, pentru mine, ridică foarte multe semne de întrebare vizavi de angajamentul într-adevăr proeuropean a fostei guvernări. Mă întreb deseori dacă într-adevăr se dorea integrarea europeană, punînd astfel…
Natalia Gherman: Eu aș vrea să adaug la acest capitol de asemenea și să încerc să reversez argumentul. Dimpotrivă, integrarea europeană pragmatică, dinamică și activă va constitui acest element de facilitare și încurajare a efortului de reintegrare a țării, pentru că Moldova va deveni o țară mult mai atractivă pentru populația din stînga Nistrului, iar, pe măsură ce vom avansa în dialogul nostru pe aspecte de liberalizare a regimului de vize, creării unei zone de liber schimb cuprinzător și aprofundat, deci, concetățenii noștri din stînga Nistrului vor realiza și mai multe beneficii în urma unei eventuale reintegrări cu restul țării. Integrarea Europeană va facilita soluționarea conflictului transnistrean, cu alte cuvinte.
Reporteri: Iar aici cred, în mod egal, Guvernul RM trebuie să lucreze pe această dimensiune europeană, dar și pe dimensiune de est, cu Rusia, pentru că, Rusia și Ucraina, iată Ucraina, după ziua de mîine, să vedem cum ni se va arăta. Cît de important este, dl. Chirilă, și cum ar trebui să abordăm această problemă, în paralel?
Victor Chirilă: Problema transnistreană nu va fi un obstacol în integrarea noastră europeană atîta timp cît între autoritățile de la Chișinău, sau mai bine zis, autoritățile de la Chișinău vor încerca prin orice metode să angajeze politic autoritățile separatiste, ilegale, așa cum sunt ele. Pentru a promova niște proiete comune, infrastructurale, economice, sociale, în domeniul sănătății, educației care ar evita escaladarea situației în această regiune. În momentul în care situația ar scăpa de sub control, ferească Dzeu, cred că atunci va apărea o problemă în relația noastră cu UE și UE cu siguranță va spune că există o problemă pînă în cele din urmă. Atîta timp cît încercăm să folosim instrumentele pe care ni le oferă UE în domeniul sau în cadrul PEV sau Parteneriatului Estic, pentru a aduce Transnistria din punct de vedere economic, juridic, vamal în spațiul legal al RM și de a-i acorda și niște beneficii reale acestei regiuni, chiar dacă, cu riscul că și anumite elemente, eu știu, care promovează ideea de independență față de RM ar putea să beneficieze, cu siguranță sunt și alții care nu împărtășesc această idee și vor beneficia și îi vom sprijini să schimbe optica supra viitorului cu RM. Deci, trebuie să folosim UE , instrumentele pe care ni le dă UE pentru a promova schimbarea în această regiune, schimbarea economică, schimbarea democratică. În special, am citit recent că UE va acorda un pachet de peste 1 mln de euro pentru a promova proiecte care să încurajeze societatea civilă de acolo. Trebuie de încurajat societatea civilă, nu din Transnistria, nu toți sunt de acord cu viziunea noastră de a reintegra țara, dar sunt foarte mulți nemulțumiți de situația la capitolul democrație, drepturile omului și de situația politică de acolo.
Trebuie să-i încurajăm pe ei, să creăm alternative, mai multe puncte de concurență în politică, socială în această regiune. Și atunci, și șansa de a schimba optica lor, viziunea lor va fi mai mare. Deci, eu cred că avem de a face cu un proces mult mai îndelungat decît își dorea dl. Voronin de schimbare în această regiune. Nu trebuie să ne grăbim, trebuie să fim răbdători, picătură cu picătură să schimbăm realitățile din acestă regiune, Smirnov nu este veșnic și alții, de asemenea, nu sunt veșnici. În schimb, UE va fi de acum în colo mai mult decît dl Smirnov și actualul regim. Deja sunt schimbări reale care au survenit în urma, de exemplu, acelor facilități comerciale pe care ni le-a oferit UE. Datorită acestor facilități și motivarea pentru întreprinderile din Tiraspol să se înregistreze la Chișinău a fost mult mai mare. Comerțul Transnistriei în proporție de peste 50% este orientat spre UE. Eu cred că, iar situația lor economică este mai proastă decît în restul țării. Deci acest lucru iarăși este un avantaj pentru noi, pentru a-i ajuta să iasă din această problemă, poate împreună dacă nu vor autoritățile atunci să încercăm să ajutăm concetățenii liberi.
Recent vreau să spun am fost la Șoldănești, de Crăciun. Am remarcat o chestie foarte interesantă și una, cred eu, o problemă pe care, noi trebuie să o soluționăm. Mereu spunem RM trebuie să fie un punct de atracție pentru cetățenii ei din regiunea transnistreană. Eu vreau să spun că la Șoldănești foarte mulți oameni privesc cu admirație spre prețurile mici de pe la Rîbnița și pleacă la cumpărături acolo. Deci, deocamdată este invers.
Valeriu Saharneanu: electricitatea mult timp a fost pe degeaba, și gazele…
Victor Chirilă : uneori și pensia lor este mai mare decît a cetățenilor noștri care locuiesc în raioanele…
Valeriu Saharneanu : așa a știut să lucreze Rusia.
Victor Chirilă : Aici ajung la Rusia. Rusia este foarte importantă pentru a soluționa problema transnistreană, imi este greu să spun cum. În trecut s-au încercat mai multe metode de a discuta și nu întotdeauna am avut succes, de aceea, probabil nici nu am avut o politică cooerentă față de Rusia, probabil nu am fost destul de clari în raport cu Federația Rusă, probabil n-am folosit toate mijloacele, fie și internaționale pentru a determina Rusia să-și retragă forțele armate, de exemplu, sau, a-i arăta cu adevărat, eu știu, mizele, sau beneficiile pe care ar putea să le aibă retrăgînd armata, dar, în același timp, obținînd un statut, eu știu, pentru minoritățile ruse care sunt acolo, sau filoruse care sunt acolo, care să le respecte într-adevăr drepturile sau să le ia în considerație îngrijorările. Eu nu exclud că sunt îngrijorări…
Petru Bogatu: Dvoastră credeți că ei au grijă de minoritățile ruse ..se pare că la mijloc sunt obiective geopolitice, orice le-am propune s-ar putea să nu țină cont…
Victor Chirilă: Noi trebuie să demonstrăm Europei că ținem cont de ele, dar, în același timp, developînd adevăratele interese ale Federației Ruse. Cred că ne va fi foarte dificil să facem de unii singuri lucrul acesta, probabil avem nevoie, iată dna viceministru vorbea despre statutul de asociat politic cu UE. Acest statut de asociat politic, de partener, de asociat politic înseamnă un dialog mult aprofundat în subiecte de politică externă, inclusiv Transnistria. Aici trebuie să ne concentrăm împreună cu UE, să angajăm UE și SUA ca să creem o anumită presiune asupra Federației Ruse să-și revadă anumite poziții în RM. Cu siguranță sunt de acord cu dvoastră. Țin să vă spun că Federația Rusă urmărește alte interese decît avem noi. Interesele lor țin mai puțin cont de interesele noastre de a avea o țară modernă, de exemplu, fără corupție, în care se respectă drepturile omului, o țară cu o securitate energetică solidă, o țară europeană.
Reporteri: Ca să respecte drepturile omului, mai întîi ei trebuie să respecte drepturile. Bine, noi vom reveni și la Rusia. Din păcate avem și alte aspecte, nu numai Transnistria. Ceea ce am desprins eu că trebuie să avem răbdare, trebuie să nu ne grăbim sau să ne grăbim încet…Dar este și un paradox aicea …sau cum cîntă Pavel Stratan: grăbește-te încet de vrei la timp să-ntîrzii. Smirnov tot vrea integrarea noastră europeană pentru că înțeleg că-și vor obține independența. Vom reveni, la asta m-am referit, că vom reveni, dar să mergem înainte pentru că sînt cîteva aspecte legate de Acordul negociat, zona de liber schimb comercial. Dna Gherman, vă rog să ne spuneți mai întîi să puneți niște accente logice, pentru că nu putem intra în amănunte. Ce ar însemna asta și cînd, înainte de semnarea Acordului de negociere, după, cînd este posibil să apară această zonă?
Natalia Gherman: Aș vrea să vă spun că am ajuns la o înțelegere cu partenerii din UE precum că Acordul de liber schimb cuprinzător și aprofundat va fi parte componentă a viitorului nostru Acord de Asociere. Ceea ce înseamnă că vom negocia în paralel mai multe domenii, inclusiv vom lansa negocierile Acordului de liber schimb pe parcursul anulu curent. Vreau să precizez, cooperarea sectorială economică pe care am lansat-o pe 12 ianuarie în contextul și în cadrul convenit, va fi continuat pe parcursul anului curent și anumite elemente vor fi continuate chiar și în continuare. Însă, filiera de lansare a întregului paralel a Acordului de negocieri de liber schimb trebuie să fie foarte bine pregătită. Și, în acest sens, avem un plan de acțiuni bine determinat. Deja suntem la etapa cînd UE ne-a transmis un chestionar la care trebuie să răspundem pînă la 1 februarie curent. Acesta este un fel de exercițiu de autoevaluare a stadiului nostru de pregătire pentru lansarea negocierilor Acordului de liber schimb. În baza acestor răspunsuri care vor fi examinate de Comisia Europeană, Comisia Europeană va trimite un grup de experți la începutul primăverii anul curent care vor lucra cu noi timp de 2-3 săptămîni și vor evalua situația în toate domeniile sectoriale pe care o să le includem în viitorul Acord. Drept rezultat al acestei misiuni de evaluare vor fi elaborate un șir de recomandări de comun acord între RM și UE pe care, neîntîrziat, vom începe a le implementa. Pe parcursul implementării acestor recomandări, Comisia Europeană ne va observa, ne va monitoriza. Deci vreau să vă spun că Consiliul UE trebuie să elaboreze partea componentă a mandatului de negocieri pentru UE privind lansarea negocierilor Acordului de liber schimb. Deci cele 27 de țări membre ale UE încă urmează să acorde Comisiei Europene această parte componentă a mandatului care, la moment lipsește. Deci, realistic, putem constata că spre vara anului cuent noi lansăm această parte a negocierilor. Negocierea pe această filieră presupun că va fi una un pic mai îndelungată decît pe celelalte elemente ale Acordului, pentru că ține într-adevăr de integrarea economică profundă. Ori noi trebuie să evaluăm foarte bine etapa la care ne aflăm la moment, noi trebuie să prevedem anumite consecințe ale impactului întroducerii zonei de liber schimb pentru mai multe sectoare ale economiei naționale …adverse chiar…exact. Efectul negocierilor la acest capitol ar consta în preluarea acquis-ului comunitaire, a regulior de joc pe piața internă a UE, pe sectoarele economiei naționale unde sîntem compatibili, precum și negocierea anumitei perioade de tranziție sau grațierea la implementarea acquis-ului comunitaire, acolo unde nu suntem pe deplin pregătiți, acolo unde avem nevoie de asistență suplimentară din partea Comisiei Europene, din partea statelor membre, pentru a avansa pe domeniu reformelor, pe domeniul modernizării în conformitate cu cerințele UE. Deci aici, bănuiesc, ne vom confrunta cu mai multe dificultăți, cu mai multe sfidări. Însă, înțelegerea generală care este promovată de actualul nostru guvern și care intră în mandatul echipei mele de negociatori este de a facilita acest proces, avîndu-se în vedere înțelegerea că cît mai repede ne vom conforma normelor, standardelor UE la toate aceste capitole importante, cu atît mai repede putem vorbi despre integrarea profundă economică în UE. Și este pe deplin în interesul cetățenilor ca să avem normele și standardele UE pe domenii economice sectoriale, implementate în practică cît se poate de repede. Este vorba de originea produselor, este vorba de normele fitosanitare, este vorba de liberalizarea sferei transporturilor deocamdată. Pentru că atunci cînd vorbim de liberalizarea în aviația civilă, putem vorbi de sigurarea unor condiții de competiție adevărată și atunci prețurile la biletele AVE pentru cetățenii noștri vor fi considerabil reduse, calitatea serviciilor aeriene va fi mai europeană. Putem vorbi realmente de crearea condițiilor adecvate pentru atragerea investițiilor străine în aceaste sectoare ale economiei naționale. Deci, toate acestea sunt parte a viitorului Acord liber schimb. Totodată, nu ascund că pe anumite sectoare, pe anumite domenii va fi foarte greu de a deveni competitivi, în comparație cu partenerii din aceleași sectoare din partea UE. Este foarte dificil de a fi competitiv pe domeniul agriculturii de exemplu și situația trebuie ameliorată în primul rînd. Deci bănuiesc că în mai multe domenii incluse în agricultură, vom analiza perioada de tranziție și vom încerca să atragem aceste investiții și aceste programe de asistență pentru ca să aducem aceste sectoare la nivelul cuvenit și așteptat.
Valeriu Saharneanu: Deci, acest domeniu poate deveni prioritar pentru guvernarea noastră, se impune prioritar.
Natalia Gherman: Așa este. Vor fi și alte domenii nu mai puțin importante, noi le vom aborda în ansamblu și asta și va fi conținutul negocierilor viitorului Acord de liber schimb.
Petru Bogatu: Dl. Chirilă, este capabilă RM să se racordeze, să se conformeze acestor principii care se impun pentru o zonă de liber schimb? Nu vorbesc de voință politică, voință politică este. Vorbesc de aspectele mintale, vorbesc de probleme de genul corupției, justiției care nu este independentă, birocratizării excesive. În aceste condiții eu și vă întreb și vă pun această întrebare. Pentru că acum cîțiva ani, vorbeam cu unul din reprezentanții UE aici care spunea că: sunt mințit la tot pasul de factorii discreționali din RM, era vorba de implementarea Planului de Acțiuni UE-RM, și eu le spuneam, zicea Comisarului European, vă amăgiți pentru că vă amăgiți pe voi. Eu stau aici un an, doi, și plec. Aceasta este întrebarea, suntem capabili să facem față?
Victor Chirilă: Probleme sunt ca și în cazul Bulgariei și României. Pentru România a fost nevoie de cel puțin 10 ani, cel puțin așa este stipulat în Acordul de Asociere pe care România l-a semnat cu UE încă în anii 90 și a fost într-adevăr o perioadă de tranziție de 5 ani în cazul agriculturii. Cred că, în ce ne privește, cu agricultura stăm mai prost decît România, deci aici tranziția probabil ar putea să joace în defavoarea noastră, pentru că este nevoie într-adevăr să liberalizăm situația, să creăm condițiile cît mai curînd posibil pentru atragerea investițiilor străine. Statul nu are condiții ca să modernozeze agricultura, să o ridice de la nivelul în care se află acum. De aceea cred că motorul armonizării noastre legislative, sincronizării instituționale in diferite domenii nu numai agriculturii, trebuie să fie investițiile străine, trebuie să fie antreprenorii noștri, cei care sunt într-adevăr interesați să se adapteze la normele UE cît mai curînd posibil pentru a-și vinde producția în spațiul UE, pe piețele statelor membre. Birocrații întotdeauna se vor mișca încet. Trebuie să creăm condiții ca antreprenorii să fie acel motor al transformărilor necesare pentru a ne apropia de standardele UE. Și în agricultură în primul rînd. Dacă vrem să schimbăm lucrurile în agricultură trebuie să permitem în primul rînd investitorilor străini să cumpere pămînt pentru a crea industrii de prelucrare a produselor noastre agricole și animaliere. Nimeni nu va investi în agricultură dacă nu are siguranța că pămîntul pe care îl arendează îl poate controla pentru o perioadă de mai mulți ani.
Petru Bogatu: Va fi foarte greu, în condițiile în care UE reduce producția de vinuri, de exemplu. La noi este o ramură esențială. Deci, nu se va întîmpla ca în Portugalia cînd a intrat, practic agricultura lor a fost dată peste cap, s-a creat în loc cu totul altceva.
Victor Chirilă: Eu deci sunt născut la țară și am părinți care sunt proprietari de pămînt. Le vine foarte greu să prelucreze acest pămînt pentru că nu au resurse. Îi ajutăm noi cu bani pentru a plăti pentru lucrările agricole….
Petru Bogatu: …resurse nu au pentru că nu au axistat politici să încurajeze această activitate. A existat măciuca guvernării…
Valeriu Saharneanu:…eu cunosc mici businessmen de la țară care au renunțat să mai producă carne și să o vîndă pentru că erau puși într-o situație oribilă, să lucreze degeaba practic și au renunțat. Au lăsat acest business și au plecat în Italia la munci.
Petru Bogatu:…bine dar să mergem mai departe. Cu pămîntul este o temă aparte. Îl chemăm și pe dl Cosarciuc probabil. Chiar săptămîna trecută am avut o discuție cu un reprezentant al societății civile și a spus că dacă deschidem această cutie a Pandorei, vînzarea pămîntului, atunci cînd țăranul este lipit pămîntului și pămîntul nu are valoare, atunci foarte repede ne putem pomeni că nu avem de fapt teritoriu în RM care să ne aparțină.
Victor Chirilă: Din cîte știu eu, deja la sate, are loc procesul de cumpărare a pămîntului pentru ai noștri și fermierii îl vînd pe prețuri de nimic…pe piața internă…Petru că acele persoane cunosc foarte bine că va veni momentul în care pămîntul va deveni o marfă și atunci prețul va crește enorm, peste noapte și acei oameni vor deveni milionari în cîteva zile. Deci sunt niște oameni care profită de situația din agricultură care se află acum. Părinții mei ar dori foarte și alții, și rudele, ar dori să închirieze pămîntul, dar cui?
Petru Bogatu: Probabil că am întîrziet cu vreo 15 ani sau 20 cînd trebuia să apară un program. Încă premierul Mircea Drug vorbea de Programul Național de Redresare a Agriculturii pe vremea aceea, și pe vremea președintelui lui Snegur. Dar, să mergem, zic, mai departe pentru că într-adevăr trebuie să . Este ora 11. trebuie să-l ascultăm pe Dan Dungaciu. Și mai adresez o întrebare dnei Gherman. Editorialul lui se numește „ Cîtă Moldovă și cîtă Rusie?”…
Dan Dungaciu: „ Cîtă Moldovă și cîtă Rusie? De fapt am o hartă a conductelor de gaz cu mine. Această precizare a fost făcută de baroneasa Caterine Ashtone, Înaltul Reprezentant pentru PESC a UE, neoficila Ministru de Externe a UE la audierile de la Parlamentul European. Faptul că a ținut să facă această remarcă este extrem de semnificativ pentru harta mentală a uneia din diriguitorii politicii externe europene, dar și unul dintre răspunsurile Bruxelles-ului în apariția acestor poziții după ratificarea Tratatului de la Lisabona de la faimoasa întrebare a lui Kissinger: Eu cînd sun la Europa, la cine sun?. O precizare care nu poate și nu trebuie să ne lase indiferenți, pentru că în geanta de birocrat a baronesei britanice nu credem să fi existat vreo hartă a statelor incluse în Parteneriatul Estic, inclusiv cea a RM. Inutil să reluăm aici comentariile făcute de presa internațională sau de experții europeni în general sceptice la adresa omului numarul 2 din Comisia Europeană și personajul cu practic cele mai multe atribuții în sistemul de reprezentare și promovare a UE. Rîspunzînd la întrebările membrilor Comitetului pentru Politică Externă, Caterine Ashtone, a precizat că unul dintre scopurile ei este să facă Europa să: „vorbească cu o singură voce”, în chestiuni stringente cum ar fi a Afganistanul sau relațiile cu Rusia. În ceea ce privește ultimul subiect față de care atenția a fost maximă, britanica a precizat că UE trebuie să mențină relații bune cu marele său vecin, adăugînd că ea se va preocupa și de a rezolva și problemele existente și de a nu crea altele noi pentru că „trebuie să avem relatii puternice cu Rusia”. Declarațiile sunt semnificative și în perspectiva vizitei la Moscova pe care o pregătește Comisarul britanic, justificată astfel, „cred că este indispensabil să ne dezvoltăm relațiile cu Moscova și intenționez să stimulez acest proces în cursul vizitei mele la Moscova.”
Firește, nu Chaterine Ashtone singură face politica externă a UE, dar rolul ei va fi semnificativ deoarece și faptul că la o întrebare legată de dilema lui Kisinger ea a spus că în situația de criză majoră, unul dintre telefoanele la care se va suna va fi și al său. Chestiunea este alta. Dirscursul Înaltului Reprezentant, oricît de neconvingător pe alocuri, sugerează o atmosferă care corabolată cu alte semnale euroatlantice, indică o abordare din ce în ce mai controlată față de Rusia, una care merge pe consens, pe cooperare și pe evitarea dorarelor contondente. Inclusiv pe această atmosferă se baza și celebra Agenție Strateford din SUA cînd făcea predicția că în 2010 Rusia va fi în ascensiune, cel puțin în spațiul fostei URSS. Trebuie să facem obligatoriu o paranteză la acest punct și ea se referă la alegerile din Ucraina care vor marca semnificativ regiunea și vor contribui la conturarea unei politici euroatlantice, inclusiv fațî de Moscova. Rezultatul alegerilor va fi hotărîtor pentru evoluția Kievului, în special pe termen lung. Firește, este greu să faci calcule în ceea ce privește politica de la Kiev, dar nu pot să nu observ că un eventual mandat dublu al viitorului Președinte îl va duce pe acesta în 2017 în fața deciziei hamletiene a Ucrainei. Va pleca sau nu va pleca flota rusă din Crimeea? În plus, atmosfera politică de la Kiev face ca dilema pro Rusia, pro Vest să se estompeze puternic. Nici unul dintre candidați nu este ceea ce pare a fi sau ceea ce s-a crezut că este la un moment dat. Viziunea maniei este de tip alb-negru nu are ce căuta aici. Recenta vînzare a Uniunii industriale din Dombas, colos industrial cu puternice conexiuni în Polonia și Ungaria, către nvestitorii ruși indică faptul că Iulia Timoșenco nu mai joacă în nici un caz cartea antirusească. Afacerea prin care grupul moscovit a intrat în posesia pachetului majoritar pentru cca 2 mlrd de dolari este finanțată prin intermediul Băncii de Dezvoltare a Rusiei, unde, premierul Putin deține poziția de președinte al bordului. Deși perfectată prin decembrie 2009, afacerea a fosrt anunțată abia acum cu scopuri electorale evidente pentru actualul premier ucrainean. Totdată, oboseala și dezamăgirea electoratului ucrainean dublată de imposibilitatea unei clarificări pînă la capăt a scenei potice de la Kiev, fac ca premisele pentru stabilizare și compromis să fie semnificative, iar eventuale alegeri parlamentare să fie evitate. Orice s-ar întămpla însă Moscova jubilează. Indiferent ce echipă va ajunge la președenția Ucrainei și.a asigurat un partener de dialog solid la Kiev. Încheiem paranteza și trecem la Moldova, nu înainte de a preciza însă că relația diplomatică dintre cele 2 state vecine a demarat rapid, parcă într-o tentativă de a echilibra relația cu Bucureștiul, Chișinăul s-a mobilizat urgent și solitar, semnînd deja un Tratat de semnificație cu Kievul. Dincolo de asta însă, cel mai important eveniment regional s-a petrecut pe relația vest la 12 ianuarie 2010 cînd au demarat negocierile privind Acordul de Asociere între RM și UE. E singurul gest pe care Chișinăul îl putea face și el trebuie salutat în consecință. E un pas înainte și unul în direcția cea bună.
Evaluarea lui completă ține însă de viziunea fiecăruia, privind partea plină sau partea goală a paharului. Cea plină este evidentă, este vorba despre un tip de relație cu Bruxelles pe care Chișinăul nu a mai avut-o niciodată și nici nu ar fi putut spera la ea în eventualitatea rămînerii la putere a regimului comunist. Este însă doar un început. Ucraina negociază de vreo 3 ani acest Acord, dar fără succes deocamdată. Totodată, deși termenii sună familiar, Acord de Asociere, semnificația lor se schimbă față de ceea ce știam pînă acum, nu e vorba de garanții pentru integrare, ci de liberalizarea regimului de vize care nu înseamnă drept de muncă în UE și negocierea prevederilor privind stabilirea unei zone de comerț liber și aprofundat cu UE. Nu e puțin, dar Chișinăul trebuie să fie conștient că, parafrazînd o vorbă celebră, drumul european înseamnă 1% inspirație și 99% transpirație, asta în condițiile în care actuala coaliție se menține la putere și va duce mai departe negocierile. Dacă nu, Chișinăul cade de pe harta europeană. Cum să evaluăm toate aceste lucruri? Altminteri, ce înseamnă astăzi politica europeană față de RM? Problema este următoarea, ținînd seama de atmosfera din regiune și de starea de spirit din uniune, cum se va poziționa Bruxeles-ul față de vecinătatea estică în condițiile în care dorește o politică consensuală cu Moscova? Este acest Acord de Asociere maximum pe care UE este dispusă să îl dea sugerînd Moscovei că nu-i arde de nici o extindere în viitorul previzibil. Dar întrebarea decisivă pentru noi este legată de poziția capitalelor europene răsăritene față de Chișinău. În condițiile în care în viitor Bruxelles va insista pe viitor să se vorbească cu voce unică în politica externă a Europei inclusiv față de Rusia, ce atitudine vor adopta acestea, cînd vor fi dispuse să se sacrifice și cu preț? Aici stă în realitate întrebarea cheie pentru diplomațiile regionale, inclusiv cea a Bucureștiului. Dar despre asta cu alt prilej. De la București, pentru Vocea Basarabiei, Dan Dungaciu.
Valeriu Saharneanu, Petru Bogatu: Ăsta a fost editorialul. Cade Chișinău de pe hartă sau rămîne pe hartă. Așa cum a spus Dan Dungaciu, de altfel el este în linii mari de acord cu comentariile dvoastră. Ne-a mai rămas să ne spuneți încă ceva despre vize, da, cînd va fi liberalizat regimul de vize. Pentru că se fac speculații mai multe pe această temă. Oricum, și liberalizarea regimului de vize depinde de modul în care se va negocia Acordul de Asociere.
Natalia Gherman: Este probabil cel mai sensibil element al procesului de negocieri și aș vrea să vă spun că sunt deja anumite premise importante pe care le-am obținut încă la sfirșitul anului trecut pentru demararea acestui dialor în privința vizelor. Aș vrea să reamintesc că pe 21 decembrie la Bruxelles a avut loc reuninuea Consiliului de Cooperare RM- UE la care a participat pimul-ministru al RM, dl. Vladimir Filat, cu delegația națională. În premiera, în rezultatul acestui Consiliu a fost adoptată o declarație comună Moldova- UE. Un paragraf important în textul acestei declarații s-a referit exclusiv la cooperarea Moldova și UE în domeniul justiției, afacerilor interne, și perspectiva lansării dialogului în problematica vizelor, avîndu-se drept scop pe viitor liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii RM atunci cînd vor fi gata condițiile pentru acest proces. Deci acest element important, segment important s-a regăsit în agenda de activitate a unui grup de lucru, grupul numărul 2, creat în contextul negocierilor viitorului Acord de Asociere și conștietizăm pe deplin importanța atribuirii acestui segment de negocieri unui caracter cît se poate de dinamic și operațional. În acest scop deja, în luna februarie curent RM va fi vizitată de un grup de experți din partea UE în scopul evaluării stadiului nostru de pregătire pentru lansare a dialogului privind vizele. Ce intră în substanța acestui dialog? Deci, noi trebuie să reformăm asemenea domenii importante precum managementul migrației și azilului, gestionarea proceselor migraționale, combaterea migrației ilegale și a traficului cu ființe umane. Trebuie să asigurăm securitatea la frontierele RM precum și securitatea documentelor noastre de călătorie, ori emiterea pașapoartelor cu date biometrice este o precondiție importantă pentru a trece la regimul liberalizat de vize pentru toate țările care parcurg acest drum. Combaterea corupției, crimei organizate, cooperarea polițienească, deci toate aceste elemente sunt absolut indispensabile. În cadrul negocierilor vom ajunge la formule coordonate de angajamente din partea ambelor părți. Moldova se va angaja de a reforma aceste domenii. UE prin intermediul dialogului pe problematica vizelor, se va angaja de asemenea a ne asista și a contribui la avansarea standardelor și performanțelor noastre pe segmentele menționate. Deci, după încheierea vizitei acestui grup de experți din nou vom coordona un șir de acțiuni foarte concrete pe care neîntîrziat vom începe a le implementa. Dacă vom demonstra că suntem pe deplin capabili de a reforma și îmbunătăți situația în aceste domenii, vom putea spera eventual la o foaie de parcurs pe care UE de regulă o oferă țărilor care doresc liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii săi.
Această foaie de parcurs eventual va conține și o anumită cronologie, și anumite semnale în ceea ce privește perioade de timp în care trebuie să continuăm și, eventual să finalizăm aceste reforme pe care le demarăm în anul curent. Însă vreau să adaug din start că nu totul depinde doar de RM și de eforturile noastre consacrate. Aceasta este o decizie politică în primul rînd din partea UE, din partea celor 27 țări membre care au politici, abordări pe alocuri diferite, în problema mobilității în general ca un subiect important inclusiv politica în internă a fiecărei țări, stat membru. Apropo, Italia se află printre țările care din start au sprijinit și n-ea încurajat să lansăm acest dialog pe marginea vizelor, în pofida faptului că avem un număr de cetățeni foarte considerabil pe teritoriul statului italian. Deci spre surprindere, și mai multe semne de întrebări și mai multe formulări să zicem pe deplin justificate pe care am intrat în dialog cu aceste țări, au parvenit din partea statelor, care din motive de politică internă, care nu au nimic în comun cu relațiile cu RM le formulează într-o manieră mai rezervată și care nu au emigranți, diaspore din partea RM. Deci asta ține de o decizie de consens din partea tuturor statelor membre ale UE și pe măsură cum vom negocia cu Comisia Europeană prevederile viitorului nostru Acord, nu vom rata nici o șansă de a ne angaja în dialogul bilateral anume cu aceste țări, care, la momentul actual au fost de acord privind lansarea dialogului în problematica vizelor cu RM, dar totodată este nevoie de aprofundarea relațiilor noastre bilaterale pe domeniu justiției și afacerilor interne cu aceste țări ca să ajungem la un nivel de înțelegere și ma avansat.
Petru Bogatu: Dl. Chirilă, Dan Dungaciu spunea că 3 ani negociază Ucraina acest acord, s-a împotmolit. Noi în cîți ani reușim să negociem acest Acord? Eu înțeleg că dna Gherman și puterea politică se arată optimiști. Din punctul dvoastră de vedere, adică de cît timp vom avea nevoieși cum ar putea situația din Ucraina, alegerile prezidențiale, o eventuală instalare în funcția de prezedinte a Ucrainei a lui Ianucovici chiar și a Iuliei Timoșenco, deci cum pot toate acestea să se răsfrîngă asupra situației de la noi, asupra integrării noastre europene?
Victor Chirilă: Într-adevăr, în cazul Ucrainei, Acordul de Asociere se negociază de mai mult de 3 ani, dar problemele. De fapt Ucraina urma să semne acest, preconiza să finalizeze negocierea în toamna anului trecut. Dar, din cauza problemelor politice interne, au rămas în urmă cu negocierea Acordului. Partea componentă a Acordului de Asociere este și Acordul privind crearea zonei de liber schimb. Ori aici ei au rămas cu mult în urmă. S-a negociat doar 3 capitole din peste 10 capitole în total, capitole precum: proprietatea intelectuală, de exemplu foarte dificile, agricultura, au rămas neatinse și industria, au rămas neatinse, și acest lucru sigur a avut un impact negativ asupra mersului negocierilor, în general asupra Acordului de Asociere. Cred că în cazul nostru, p rocesul de negocieri ar putea să dureze mai repede, dacă, co p condiție extrem de esențială, dacă actuala Alianță pentru Integrare Europeană va contiau să exite, va continua să funcționeze coorent, va continua să facă față, să găsească modalități de a găsi consens în subiecte unde pot apărea divergențe.
Valeriu Saharneanu: dacă vom urma proastele exemple …
Victor Chirilă: Dacă vom urma proastele exemple ale Ucrainei, probabil că vo ajunge și noi peste 3 ani spunînd că mai avem de negociat încă Acordul de liber schimb cu UE. Sau mai știu eu alta.
Valeriu Saharneanu: Alianța, de calitatea ei depinde dacă Moldova va rămîne pe harta Europei sau harta va cădea jos, cum a spus Dan Dungaciu.
Victor Chirilă: Este un examen pentru noua generație de politicieni care apare acum. Să sperăm că rațiunea va domina, pentru a avea acest consens și ca să prevaleze rațiunea este nevoie de comunicare chiar și în probleme care există foarte mari divergențe și să fie ținute în frîu ambițiile politice care sunt firești pentru orice politician. De aceea cred că noi avem șanse să mergem mult mai repede decît Ucraina doar cu această mare condiție. Dar, referitor la evoluțiile din Ucraina, indiferent cine va cîștiga, este părerea mea personală, indiferent cine va cîștiga, Ianucovici sau dna Timoșenco, integrarea europeană va rămîne pentru Ucraina un obiectiv dominant și acest lucru trebuie exploatat de noi.
Faptul că ei vor avea o altfel de atitudine față de Rusia, este bine. Sunt probabil interese determinate de anumite grupe economice și politice din Ucraina. Acest lucru iarăși trebuie să fie luat în considerație de noi și, de ce nu, poate exploatînd această predilecție pentru integrarea europeană, și ținînd cont de relațiile bune pe care Ucraina ar putea să le aibă cu Rusia, am putea să o angajăm mai mult în soluționarea problemei transnistrene. Nu va fi ușor pentru că sunt o mulțime de mici probleme tehnice pe care urmează să le soluționăm noi. Avem însă un atu în mînecă, se numește integrarea europeană, se numește UE. S-a demonstrat în trecut că împreună cu UE, dacă există un dialog trilateral cu Kiev-Chișinău- Bruxelles, se pot face lucruri bune și EUBAM este un exemplu în acest sens, cu toate deficiențele pe care le are în continuare. Dar EUBAM este o prezență a UE în regiune și există semnale că atribuțiile, rolul acestei misiuni vor fi extinse în viitor. Mai ales în contextul demarcării frontierii, EUBAM se pare că va fi implicat, unul din actorii acestui proces. Cred că nu ar trebui să exagerăm poziția prorusă sau filorusă a viitoarei conduceri de la Kiev. Există cazul dlui Kucima, care a venit filorus și a plecat ucrainean. Și același lucru cu siguranță va fi, știind bine faptul că dl. Kucima are sau avea o influență și probabil că a păstrat această influență asupra dlui Ianucovici, cu siguranță că lucrurile nu vor diferi foarte mult. Acum Ucraina nu este Rusia, este o societate civilă mult mai puternică, sunt niște partide bine consolidate în regiune.
Petru Botatu:..sperăm că Moldova nu este Ucraina la proastele exemple zic, dar …
Victor Chirilă: Rusia va avea probabil surprize după următorii ani.
Valeriu Saharneanu: Poate aflăm de la dna Gherman, cît de mult mizează pe efortul României ca să îndeplinim aceste condiții, să le depășim mai rapid, ca să putem realiza tot… luînd în vedere și declarațiile Bucureștiului și ale lui Traian Băsescu, avînd în vedere că România este deja stat membru a UE, va fi avocatul? Să vedem deci postura de avocat.
Natalia Gherman: Bineînțeles că mizăm și pe asistența României, și pe asistența de fapt a tuturor statelor membre ale UE. La această etapă avem nevoie de acest ajutor și în domeniul de consiliere politică, și în domeniul de consiliere sectorială și sîntem recunoscători UE pentru decizia de a trimite, la solicitarea guvernului RM, un grup de consilieri de rang înalt pe cele mai importante domenii care vor sta la baza procesului de negocieri. Deci, în timp de mai puțin de o lună, în Moldova va sosi un grup de consilieri de rang înalt, fiecare dintre ei va lucra la ministerele noastre, la insituțiile noastre implicate în procesul de negocieri și această va reprezenta un ajutor direct persoanelor care iau decizii pe aceste segmente, și care vor formula politicile sectoriale în concordanță cu normele și criteriile UE. În același timp, în cadrul Programului Parteneriatul Estic, a fost lansată inițiativa privind consolidarea capacităților instituționale în țările membre ale Parteneritului, și vreau să vă spun că RM prima a apelat la acest instrument. Ieri și alaltăieri am fost vizitați de un grup de experți din partea Comisiei Europene care au vizitat cel puțin 11 insituții, ministere și agenții care vor negocia și, ulterior, implementa prevederile viitorului Acord. Au fost identificate priorități și necesități foarte de reformare și consolidare a capacității instituționale în aceste departamente și agenții. Va fi elaborat un plan cadru de reformă, de comun acord cu Comisia Europeană și neîntărziat se va merge pe implementarea acestor prevederi. Ori asta implică nu numai reforma administrativă dar și sporirea capacității capitalului uman.
Ne vom axa pe 3 domenii importante: reforma administrativă, după cum vam spus, și agențiile care sunt pe faza de executare, implementare; domeniul supremației legii, drepturilor omului, libertăților fundamentale; și, sporirea capacităților noastre pe segmentul comerțului. Deci acești 3 piloni vor fi foarte importanți sub aspectul consolidării capacităților instituționale și a capitalului uman. Reformarea instituțiilor implicate în aceste 3 blocuri se va începe, după cum am menționat, pe parcursul anului curent, va fi continuată pe măsură ce vom negocia Acordul de Asociere, astfel încît să ajungem la faza de implementare cu capacitatea sporită pentru a face acest lucru din toate punctele de vedere. Deci, contăm în continuare pe sprijinul și pe asistența tuturor țărilor membre ale UE și a Comisiei Europene în general.
Petru Bogatu: Reforma administrativă, vă rog, pe scurt să punctați care ar fi prioritățile? Vă întreb asta pentru că pe acest drum, al reformei administrative în ultimii 20 de ani s-a mers și înainte, și înapoi, și s-a luat-o și hăisa, pardon, și razna. Deci au fost diferite probleme. Deci pînă la urmă ne-a jucat festa situația sub toate aspectele date. Și acum ne confruntăm și cu o birocrație excesivă, și cu corupție.
Natalia Gherman: Aici nu vom inventa nimic nou, ci vom prelua cele mai bune practici existente în statele membre ale UE, ținîndu-se cont bineînțeles de specificul nostru și de situația actuală, la moment. Vom merge pe optimizarea, ceea ce înseamnă reducerea numărului de instituții, comasarea anumitor domenii din punct de vedere logic și funțional, dar și investirea în capacitatea persoanelor care lucrează și vor lucra în aceste instituții prin atragerea mai multor programe de instruire pe domeniile menționate, schimburi de experiență, de vizită. În ceea ce privește în primul rînd vizitarea insituțiilor omoloage din țările membre ale UE și preluarea experienței la fața locului, invitarea persoanelor, experților care vor face cursuri de instruire la noi în țară, și foarte multe alte domenii, descentralizarea ș.a.m.d. deci există un plan concret de acțiuni, ori această acțiune de consiliere de rang înalt care va sosi în curînd în RM ne va ghida în implementarea acestui plan de azi înainte pentru că ei sunt invitați în Moldova pentru cel puțin un an și jumătate pentru a lansa procesul efectiv, astfel încît să-l putem continua ulterior.
Victor Chirila: Eu cred ca aici avem o problemă mare. Și în trecut am asistat la diferite instruiri, experiențe, și eu sunt unul din beneficiarii acestor cursuri de instruire, și la Chișinău, și la Viena, și la Bruxelles, și la Strasbourg și sunt recunoscător pentru acestea. M-au ajutat să mă formez ca specialist atunci cînd funcționam, lucram în Ministerul de Externe. Sigur este bine optimizarea instituțiilor, este un lucru foarte bun. Dar, mă tem că toată această asistență pe care UE ne-o oferă și ne va oferi poate eșua. Și va eșua pentru că avem un serviciu public nereformat, avem un serviciu public cu angajați care se duc la lucru de parcă s-ar duce la scos la carieră sare. De ce? Pentru că salariile sunt proaste, nu sunt motivați, adesea lucrează în aceeași funcție ani la rînd, nu vîd nici o perspectivă. Deci lucrurile trebuie schimbate de noi, în primul rînd de guvern și trebuie de început de la a crea o atmosferă, să creem niște motivații mult mai practice pentru funcționarii noștri și să începem de la salarizare. Să începem să facem reforma salarizării, pentru că, vă dau un exemplu: în noiembrie am fost la o conferință la Bruxelles, și cu această ocazie m-am întilnit cu un fost coleg de al meu de la Ministerul de Externe, care a lucrat la Ministerul de Externe în anii 90, pe urmă a lucrat în Balcani la Misiunea OSCE. S-a întors de la Misiunea OSCE în 2005, dacă nu greșesc la Ministerul de Externe. Dl. Stratan nici nu s-a uitat în ochii lui și nici nu l-a primit practic și i-a spus că nu are nici un job pentru el, nu are o funție pentru el la Ministerul de Externe. Deci, un diplomat cu o carieră bogată diplomatică. Și atunci a plecat la București și a aplicat pentru un post la Ministerul de Externe și a fost acceptat. Acum lucrează la Ministerul de Externe în calitate de Secretar I. Deci el, în calitate de Secretar I la MAE a României are salariu de peste aproximativ 1500 de euro. Întrebați care este salariul unui Secretar I la MAE a RM? Probabil în jur de 300 dolari.
Petru Bogatu: Un politician german îmi spunea mai mulți ani înainte, ca să combați corupția, mai întîi trebuie să oferi salarii decente cel puțin, și după asta pornești la, pentru că pînă atunci nu ai nici o șansă. Și ceea ce spuneți este adevărat. Nu numai pe diplomați. Juriștii, economiștii, cu toții cunpaștem oameni care au avut burse, au studiat în Occident, pe la Sorbona, în altă parte, și acuma lucrează în România, în diferite ministere, polițiști chiar. Cunosc oameni care au ajuns Înalți ofițeri de poliție acolo. Nu numai corupția Petru, eu cred că și tragerea de inimă. Atunci cînd un funcționar este motivat, îl trage inima să lucreze. Ori așa, vine și își petrece ziua pur și simplu la o masă de birocrat și… da, dar corupția este cancerul, Valeriu, cancerul societății. De acord, dar eu zic că toate astea sunt împreună…
Victor Chirilă: O administrare eficientă a țării să avem, trebuie să avem și niște oameni care vin la lucru nu flămînzi și bine îmbrăcați și care știu că își pot asigura familia din salariul pe care il primesc, pentru că nu au alte surse de venit. Și atunci probabil corupția și dorința de a lua mită va fi mai mică sau va fi și precauția mai mare de a lua mită. De aceea, cred că problema salarizării, reforma salarizării pentru viitorii ani trebuie să fie o prioritate, dacă dorim într-adevăr să schimbăm lucrurile.
Valeriu Saharneanu: Dacă dorim într-adevăr să nu fie o foaie de hîrtie doar acest Acord de Asociere, dar într-adevăr să înregistrăm niște progrese pe cest drum, sigur că trebuie să facem și am sosit și ora cînd trebuie să deschidem telefoanele. Dar mai avem o întrebare și deschidem telefoanele. O întrebare și pentru dna Gherman și pentru dl. Chirilă. Eu înțeleg deci că trebuie să avansăm, trebuie să ne apropiem de standardele europene fără să avem obiectivul integrării. Dar noi nu suntem nici Norvegia sau Islanda care nu sunt membre ale UE, dar beneficiază, deci, de toate privilegiile de care se bucură UE. Eu înțeleg că și Romano Prodi atunci cînd spunea că toate beneficiile le vom împărți cu vecinii, mai puțin instituțiile. Dar, totuși, specialiștii, analiștii, cei care analizează situația din țările limitrofe UE și care semnează Acorduri de Asociere sau alte documente de cooperare cu UE, spun că apare așa-zisul efect al outsider-ului, deci cînd ești legat sub toate aspectele economic, politic, psihologic de UE, dar oricum ești ca un copil cu părinți care nu-s ai tăi. Și, deci, RM riscă și ea să se pomenească și ea o țară foarte apropiată de UE, dar care va fi, totuși, o țară de mîna a doua. Nu vom avea senzația unei societăți totuși nedereptățite?
Victor Chirilă: Eu cred că acum sarcina principală este să obținem măcar ceea ce au Norvegia și alte state care sunt într-un fel outsideri.
Petru Bogatu: Tocmai că Norvegia nu dorește să devină, noi dorim. Ea este prea bogată, noi suntem prea săraci. Deci, vor fi părinți vitregi pentru noi europenii sau nu?
Victor Chirilă: Pe măsură ce nevom conecta tot mai profund cu UE în diferite sectoare, cu siguranță că și viziunea UE asupra viitorului nostru se va schimba. Dar totul depinde de noi. Responsabilitatea este mai mare în cazul de față pentru politicienii noștri și pentru noi, decît pentru politicienii României la vremea lor, în anii 90. De aceea trebuie trebuie să mergem pas cu pas să obținem acest Acord de Asociere, să integrăm economia noastră în piața comună a UE, să conectăm sistemul nostru energetic la cel a UE, să schimbăm ecartamentul în primul rînd. Am vorbit aici de rolul României. Rolul României este foarte important. Dacă se dorește o conectare reală, fizică a țării noastre cu UE, se va face prin România, prin poduri, drumuri, căi ferate, prin sisteme energetice. Aici României îi revine un rol important. Nici Ungaria, și nici Cehia, și nici Polonia nu ne poate ajuta în sensul ăsta, dacă vrem să schimbăm ceva. Cu cît vom fi mai profund conecați cu spațiul UE prin astfel de obiecte infrastructurale, cu atît inevitabil va fi și perspectiva de a obține integrarea politică în UE.
Valeriu Saharneanu: Mai prindem vreun tren? Că trenul României și Bulgariei l-am scăpat.
Natalia Gherman: Eu aș spune că perspectiva europeană este foarte importantă și ne va ghida în tot ceea ce întreprindem și facem la moment și acest aspect se va menține permanent în demersul diplomatic al RM în dialogul cu UE, însă nu trebuie să pierdem timpul. Trebuie să începem implementarea profundă a reformelor în RM, astfel încît, peste ceva timp, putem demonstra că suntem într-adevăr eligibili pentru aderarea la UE ca un stat membru cu drepturi depline.
Petru Bogatu: Eligibili suntem toți cînd cumpărăm un bilet de loterie să cîștigăm. Toți cîștigă, unul cîștigă. Luăm telefoane. Vă rog la 884146, 422162. este cineva, așteaptă de mult timp. Alo, bună ziua!
Vorbitor 1: Alo, bună ziua! Ion Mocanu. Știți ce vaș spune eu: atita politică se face pe sama UE. Dar știți asta se face în timp. Numai e cheltuială de bani. Dar cel mai bine ar fi dacă toți politicienii vor lucra pentru reunirea Basarabiei cu patria mamă, cu România. Ar fi cu mult mai repede și fără probleme.
Petru Bogatu: Am înțeles mesajul, dar vă rog întrebarea, dacă aveți o întrebare.
Vorbitor 1: e chin și numai bani cheltuiți. Banii aceștia ar trebui dă vină la țăranul de rînd. Dar noi ținem atîțea politicieni pe care îi plătim.
Petru Bogatu: Da, mulțumim!
Vorbitor 1: Trebuie de unit cu România, de făcut niște Comitete și eu vă spun că numai asta ar rezolva cît mai repede și cît mai ieftin.
Petru Bogatu: Pentru noi ieftin, dar pentru România ce facem noi? Oricum trebuie să ne aducem, dl. Chirilă, dna Gherman, nu trebuie să ne aducem la o condiție, cel puțin la nivelul României, ca să nu provocăm răsturnarea României pe altă, ori România este țară membră a UE, nu ca să umblăm prin sate și să adunăm semnături daca ne unim. Nu știu dacă mai merge.
Valeriu Saharneanu: da, dar oricum îi rugăm pe radioascultători să pună întrebări. Noi suntem informați. Nu a fost o întrebare, a fost o afirmație.
Vorbitor 2: Alo! Bună ziua! De la Glodeni. Atenția prioritară față de Acordul de Asociere cu UE nu va fi cumva în detrimentul cooperării bilaterale cu țările din comunitatea europeană? De exemplu, după cum știm, pînă în ziua de astăzi, Moldova are așa Acord cu Portugalia, una din țările mai vechi din Comunitatea Europeană, și pare-mi-se cu încă o țară. Asta-i una. Și a 2 întrebare dna Gherman, vă rog frumos chiar să vă notați: debirocratizarea consulatelor și ambasadelor. Credeți-mă că să vii la 300 km la ambasadă pentru o ștampilă pentru care se cere 100 și ceva de euro că ți-o dă în regim de urgență mai cere încă ceva dublu, se dublează suma. Și chair atitudinea față de populație, de băștinași, de moldovenii de acolo, cultura și altele îi mult mai joasă față de funcționarii din serviciile autohtone a țării cu pricina. Vrasăzică asta e întrebare care numaidecît trebuie de hotărît pentru că populația care lucrează acolo legal, care au și cetățenie deacuma a țării respective. Vrasăzică nu simt căldura și atitudinea față de dînșii în aceste consulate care ar trebui să fie normală față de populația din Moldova. Vă mulțumesc!
Natalia Gherman: În primul rînd aș vrea să mă refer la prima afirmație și să spun că dimpotrivă, negocierea și implementarea Acordului de Asociere nicidecum nu va fi în detrimentul relațiilor bilaterale ale RM cu țările UE, ci va consolida substanțial această relație. Ori Comisia Europeană negociază cu noi acest acord în baza unui mandat foarte clar, care a fost oferit din partea celor 27 de țări membre și avansarea standardelor în toate domeniile menționate la cele ale UE, ne va face mult mai compatibili cu partenerii din UE pe toate aspectele și segmentele incluse în cadrul negocierilor. În ceea ce privește situația la ambasadele și consulatele ale RM peste hotarele țării, aici, din păcate, trebuie să constatăm că situația a fost nu din cele mai bune și pozitive și a fost acumulat, într-adevăr, un număr semnificativ de plîngeri din partea cetățenilor noștri care se adresau la lucrătorii consulari ai Moldovei peste hotare. Actula conducere a Ministerului, dacă ați observat, a lansat un proces de reformare profundă în primul rînd al misiunilor noastre de peste hotarele țării. Au fost rechemați deja majoritatea șefilor misiunilor diplomatice și consulare și s-a mers pe schimbarea aprofundată a corpului ambasadorial. Sînt anvizajate mai multe proiecte de instruire adecvată a consulilor Moldovei peste hotarele țării care trebuie să corespundă tuturor rigorilor și criteriilor europene care trebuie să ajungă cu demersuri, cu mesaje și cu interacțiune cu cetățenii noștri peste hotare. Ambasadele noastre vor fi transformate și trebuie să fie transformate în centre de dialog, de cooperare pentru cetățenii noștri aflați în capitalele respective. În acest scop, apropo, vom deschide în anul curent și prima reprezentanță diplomatică la Madrid, unde avem o importantă diasporă moldovenească, un consulat la Iași. Deci lucru de schimbare a atitudinii și abordării deja s-a pornit și eu sper, cu asistența societății, va fi dus la bun sfîrșit, așa cum ne-o dorim cu toții.
Valeriu Saharneanu: Va fi de lungă durată. Dar cu tarifele, ați putea foarte repede, foarte urgent să schimbați tarifele pentru serviciile pe care le oferiți diasporei de acolo.
Natalia Gherman: Așa este. Asta bineînțeles ține de o anumită coordonare pe interior, iar totul este în mîinile noastre și totul poate fi realizat.
Vorbitor 3: Alo! Bună ziua! Dnă viceministru, ați amintit acum 2 clipe de Spania și tocmai întrebarea mea se referă la Spania. În luna mai sau iunie, anul trecut, unul dintre viceminiștrii de externe de atunci și-a efectuat o vizită la Madrid și la întoarcere a declarat că s-a ajuns la o înțelegere cu autoritățile de acolo, că Spania mai reprezenta o țară din spațiul Shenghen care are ambasadă la Chișinău pentru a-i încredința eliberarea vizelor pentru Spania cetățenilor moldoveni ca aceștia să nu plece la București sau la Kiev. Acum în ultimul timp se vorbește despre, ați spus si dvoastră numai ce, despre deschiderea ambasadei RM la Madrid, nu și despre deschiderea ambasadei Spaniei la Chișinău. Și mai există centrul comun de eliberare a vizelor la ambasada Ungariei. Spania nu se numără printre țările acestea. Întrebarea mea: care dintre aceste variante, deschiderea ambasadei Spaniei la Chișinău, desemnarea unei țări de către autoritățile spaniole care să elibereze vize pentru Spania, sau aderarea Spaniei la centru de vize de pe lingă ambasada Ungarie, deci care dintre aceste variante este mai realistă și mai apropiată în timp? Mulțumesc!
Natalia Gherman: Vreau să confirm că toate aceste variante și obțiuni fac parte din dialogul nostru bilateral cu autoritățile Regatului Spaniei. Aderarea Spaniei la centrul comun de eliberare a vizelor care funcționează cu mult succes pe baza ambasadei Ungariei la Chișinău pare a fi o variantă realizabilă și probabil cea mai scurtă, în ceea ce privește perioada de timp. După cum am menționat, am făcut un efort major și am luat decizia de a deschide ambasada Moldovei la Madrid. Deci, așteptăm bineînțeles un demers similar, ceea ce ține de baza de reciprocitate în efectuarea unor asemenea mesaje din partea Madridului. Acest demers încă nu a venit, dar vreau să vă asigur că în cadrul discuțiilor mele cu Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene al Regatului Spaniei pe data de 26 și 27 ianuarie curent eu cu siguranță voi aborda și acest aspect pentru că voi efectua o vizită de lucru în Spania. Printre subiectele pe care le voi aborda, după cum vam menționat, va figura și acest element foarte important. În rest, agenda discuțiilor mele cu partenerii spanioli se va referi, bineînțeles și la prioritățile președenției spaniole la Consiliul UE. Ori lansarea negocierilor Acordului de Asociere a RM cu UE a coincis cu preluarea de către Spania a președenției la UE.
Vorbitor 4: Mariana. Vreau să vă întreb stimați domni dacă este suficient ca cei care negociază Acordul să fie doar niște tehnocrași mărunți și nu oameni care să aibă cel puțin idee de pericolul care ne paște din est, oameni care nici măcar nu conștientizează importanța României și o pun pe același cîntar cu alte țări? Dacă e suficient să fie doar niște tehnocrați și dacă cu ei ajungem să intrăm în acel spațiu valoric mult rîvnit de noi? Mulțumesc!
Victor Chirilă: Cred că sunt niște diplomași bine pregătiți în cadrul delegației noastre pentru negocierea acestui Acord. De asemenea, sunt funcționari din diferite ministere care știu foarte bine realitățile din diferite sectoare. Ori politicienii, mă îndoiesc că știu aceste lucruri. Dînșii sunt preocupați de plasarea direcțiilor prioritare, strategice ale țării. Ei trebuie să se gindească la cele spuse de dvoastră, care sunt pericolele din partea estului, care sunt avantajele din partea vestului, care este importanța României. Ei sunt cei care stabilesc mandatul pentru tehnocrați. Tehnocrații nu negociază din propria lor, eu știu, de pe pereți. Ei sunt politicienii care stabilesc limitele și conșinutul mandatului și în baza acestui mandat dînșii negociază. Deci, cred că este un pic exagerată această temere că tehnocrații care fac parte din delegație sunt niște peroane ignorante. Dimpotrivă sunt niște persoane bine alese și cred eu că vor face față obiectivelor puse în față de politiceni.
Natalia Gherman: Și eu aș vrea să adaug la formularea acestui răspuns. Deci, în echipa mea de negociatori sînt apropo, peste 50 de participanți care reprezintă toate instituțiile naționale implicate pe fiecare domeniu pe care l-am discutat. Deci majoritatea, chair toți participanții sunt la nivel de viceministru sau director, sau vicedirector de agenție implicată. Șeful echipei de negociere este vicepremier, viceministru al Afacerilor Externe și integrării Europene, dl. Iurie Leancă, șeful Comisiei Naționale pentru integrare europeană este primul-ministru al RM, dl. Vlad Filat. Cum a spus și colegul meu, Victor Chirilă, mandatul nostru la negocieri este elaborat de toate structurile puterii pentru că negociază executivul și Acordul de Asociere între RM și UE de fapt este un Acord între Guvernul RM și UE. Iar, vreau să menționez în același context că în elaborarea acestui mandat și pe parcursul negocierilor, noi avem un obiectiv foarte clar și pe care am început să-l implementăm- de a consulta societatea civilă în cadrul grupului de lucru privind contactele interumane, noi vom aborda dialogul cu UE, în elaborarea și implementare politicilor în domeniul soccietății civile. Și acest Consiliu de Participare care este compus din mai multe fundații și ONG-uri creat la sfîrșitul anului trecut pe lîngă Guvernul RM, este un participant foarte activ pe segmentul respectiv. Societatea va fi informată și prin intermediul mass-media și contăm foarte mult pe interesul și pe sprijinul pe care ne-ar putea acorda mass-media în promovarea obiectivelor acestui proces și în informarea corectă a cetășenilor despre fiecare etapă a negocierii Acordului de Asociere .
Vorbitor 5: Buză ziua dl. Saharneanu! Bună ziua dvoastră și la toți invitații dvoastră! Am către dvoastră li către multstimata dnă Gherman căte o întrebare. Referitor la postul dvoastră, dl Saharneanu: în Chișinău și în toată republica cînd o să fie Vocea Basarabiei în fiecare casă?…
Valeriu Saharneanu: Am să răspund luni dimineață…
Vorbitor 5: Mulțumesc!
Către dna Gherman: dna Gherman, se știe foarte bine că în perioada alegerilor din aprilie și iulie 2009, foarte mulți concetățeni ai noștri care se află peste hotare, în special în Dublin, în Irlanda de multe ori au apelat către fosta guvernare comunistă de a fi organizate alegeri și în aceastî țară, fiindcă acolo sunt foarte și foarte mulți cetățeni de ai noștri. Eu consider că dacă nu 100, 99% din acești concetățeni ai noștri au viziuni democratice. Cum credeți dvoastră, anul ăsta o să fie organizate alegeri în această țară? Poate este cazul de înființat o ambasadă poate un consulat, pentru că apar foarte și foarte multe probleme care practic nu ține piept ambasada din Marea Britanie dacă se duce o dată în 3luni sau chair și într-o lună, nu ține piept la toate întrebările care apar.
Valeriu Saharneanu: Încă nu știm dacă anul acesta vor fi alegeri, nu-i bătut în cuie.
Natalia Gherman: Întrebarea este pertinentî într-adevăr și creau să vă asigur că instituția pe care o reprezint este pe deplin conștietă de importanța asigurării unui proces electoral și a votării cetățenilor noștri la un eventual scrutin viitor în condiții mult mai bune în comparație cu scrutinele precedente. Deci, aici este nevoie iarăși de o interacțiune și o cooperare cu partenerii noștri străini, pentru că deschiderea secțiilor de votare pe perioada electorală în țările unde nu avem ambasade sau consulate, ține de aranjamentele bilaterale și este parte a negocierilor cu fiecare stat aparte. Dar, examinăm cu cea mai mare atenție și practicile existente în alte țări de asigurare a votării electronice. La momentul actual studiem experiența Estoniei care, a avansat considerabil în realizarea acestui obiectiv pentru comunitățile estoniene de peste hotarele țării. Ori Estonia este și ea un stat mic care nu dispune de o rețea mare de ambasade și consulate în toat statele lumii. Vom avea nevoie și de sprijimul Organizației Internaționale pentru Migrație, și, nu în ultimul rînd, a Comisiei Europene. Comisia Central Electorală din RM la insistența și la propunerea noastră deja examinează un șir de proiecte în acest sens. Și, este important, ca pînă la viitorul scrutin, aceste elemente noi, aceste modificări să fie adoptate în legislația nostră electorală, în Codul Electoral.
Valeriu Saharneanu: Foarte importante informații ne spuneți aici. A fost ultima întrebare, da? Acum trebuie să cunoașteți rezultatele ultimului sondaj care a fost dat publicității ieri. Iată întrebarea: în cazul în care duminica viitoare sunteți chemați la urne ca să votați aderarea RM la UE, cea mai mare parte- 61% răspund DA, 15% răspund- NU, adică sunt împotrivă, 5 %din cei intervievați nu ar participa la vot, 19 % din respondenți nu au fost în stare să exprime limpede care ar fi opțiunea lor. Este important 61% știu ce au de făcut, știu că integrarea europeană este o soluție pentru RM, dar vedeți că este și o bună parte din electoratul nostru care.
Petru Bogatu: Este adevărat că în alte dondaje făcute de alte instituții..
Valeriu Saharneanu: Dar este foarte important să vă spun și despre relațiile cu țările vecine. Iată cu România au votat că sunt relații bune 76%, dar vă amintiți în iulie 2009, aceste relații erau calificate drept bune și foarte bune de doar 22% din respondenți. Iată un salt. Acum sunt 76%. Și un ultim mesaj acuma, la final de emisiune. Cum vedeți RM pe acest drum european într-un viitor previzibil? Asta ne interesează foarte pe scurt, pentru că după ce i-am convins pe radioascultători că depunem eforturi și că RM are toate șansele să se apropie de UE.
Victor Chirilă: Eu văd un an plin de provocări pentru AIE și în primul rînd va trebui să facă față noului val de scumpiri care a apărut acum. Cu siguranță, am observat că mulți cetățeni înțeleg că nu guvernul este de vină, nu acest guvern este de vină pentru aceste scumpiri. Factorul extern este. Dar acest lucru nu trebuie să-i liniștească pe autorități. Această viziune se poate schimba, starea de spirit se poate schimba foarte rapid, dacă guvernul nu va lua niște măsuri ca să atenueze efectul negativ al acestor scumpiri în următoarele luni sau pe parcursul anului. Nu exclud că situația economică s-ar îmbunătăți datorită faptului că și regiunea iese încet, încet din criză și datorită asistenței financiare pe care o vom primi. Plus sunt probleme legate de reforma constitutională care, iarăși, nu totul este clar cum decurge lucrurile. Sunt multe elemente ce țin de această reformă care ar putea să creeze anumite tensiuni între partidele Alianței. Plus la aceasta, iarăși, nu este clar, vom avea sau nu vom avea alegeri, nu este o opțiune coerentă, clară din partea tuturor partidelor. Foarte multe incertitudini, dar cu siguranță dialogul este soluția, dialogul dintre cele 4 partide este soluția la toate aceste probleme și raâiunea. Și eu sper că actuala generație de politicieni înțelege acest lucru. Altfel cred că, dacă societatea se va dezamăgi în ei, se va dezamăgi nu numai de integrarea europeană dar și de generația care promovează această idee și cred că este cel mai grav lucru care s-ar putea întîmpla. Și eu sper foarte mult căa acest lucru nu se va întîmpla.
Natalia Gherman: Și eu aș conta foarte mult pe înțelegerea societății a sfidării și dificultăților pe care, cu siguranță, le vom confrunta în procesul integrării europene. Însă trebuie să înțelegem cu toții că nu există altă cale ,acest porces este ireversibil și acest proces ne va conduce la acea asociere politică, integrare economică cu UE, fără de care nu putem conta eventual la aderarea la acest spațiu comun de valori, ceea ce este UE și unde trebuie să ne regăsim și noi, RM, un loc bine meritat. Vă mulțumesc.
Petru Bogatu: Și noi vă mulțumim! Cred că aici punem punct emisiunii. Vă amintesc, la emisiunea noastră- Istoria în mișcare- în această sîmbătă au participat dna Natalia Gherman, viceministru al Afaceriloir Externe și Intergrării Europene și domnul Victor Chirilă, director executiv al Asociației pentru Politică Externă. Petru Bogatu, Valeriu Saharneanu vă urează o zi bună în continuare.
