Să nu uitați niciodată că sângele apă nu se face! Este mesajul adresat de președintele interimar, Mihai Ghimpu studenților basarabeni de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pe care i-a vizitat împreună cu președintele român, Traian Băsescu. Întâlnirea cu studenții moldoveni, care studiază la Iași, a încheiat vizita oficială în România a președintelui interimar, care a durat două zile. Doua zile in care demnitarii de cel mai inalt nivel de pe ambele maluri ale Prutului au vorbit despre burse, granturi, cetatenie, acorduri, unire si multe alte aspecte ce tin de cooperarea moldo-romana. Despre felul cum a fost reflectata aceasta vizita in presa de la Chisinau si Bucuresti vom vorbi cu colegii nostri Sabina Fati si Iulian Ciocan.
Europa Liberă: Se zice ca relatia României cu Republica Moldova este una privelegiată. In aceste doua zile de aflare in vizita la Bucuresti a presedintelui interimar Mihai Ghimpu ce au scris colegii nostri de breasla de pe ambele maluri ale Prutului? Sabina, cat spatiu a oferit presa de la București acestei vizite?
Sabina Fati: Foarte putin față de amploarea pe care a avut-o in fapt, si față de rezultatele politice și poate chiar viitor-economice.
Europa Liberă: Ai o explicatie de ce prea putin interes pentru relatia moldo-romana?
Sabina Fati: E o prejudecata intre jurnalistii de la centru din București, că nu există public pentru subiectele de presa internationala si pentru subiectele legate de Moldova. O prejudecata care, insa, nu a fost probata niciodata altfel, decat prin faptul ca nu apar lucruri. Sigur ca președintele Ghimpu a aparut in cateva interviuri la posturile de televiziune, insa nici macar posturile de stiri Realitatea TV și Antena 3 nu au dat discursul din Parlament al președintelui moldovean, iar stirile au fost foarte putine.
Europa Liberă: Sa intelegem ca pentru colegii gazetari relatiile Romaniei cu Moldova nu ar fi o prioritate?
Sabina Fati: In orice caz premisa lor e ca oamenii nu citesc, atunci articolele nu au rating, și ca atare au aparut, trebuie sa spunem, 2 articole marisoare in Evenimentul Zilei și în Adevărul. Relatări. Adevărul axat pe tratatul care nu va fi, și în Evenimentul Zilei despre promisiunile făcute de oficialii români.
Europa Liberă: Iulian, pare-se ca si presa de la Chisinau nu a acordat prea mult spatiu acestei vizite efectuate de catre domnului Ghimpu in Romania.
Iulian Ciocan: Ai dreptate, Valentina. Și asta pentru ca vizita lui Mihai Ghimpu la București a fost eclipsată de un alt eveniment care stă să vină, parada de 9 mai de la Moscova. Și dilema existențiala care a cam fisurat trăinicia Alianței pentru Integrare Europeană: să participam sau nu la această paradă? Singurul articol mai consistent pe care l-am remarcat, e cel al lui Arcadie Gherasim din Timpul, intitulat „pragmatismul la români”, in care autorul spune că este foarte important sa fie reevaluate carențele și avantajele experienței parcurse pana acum.
Europa Liberă: În rest, pe paginile ziarelor s-a facut mai mult trimitere la comunicatele de presă oficiale?
Iulian Ciocan: Exact, au fost preluate comunicatele si, practic, lipsește o atitudine a ziarului respectiv.
Europa Liberă: Cum va explicati acest lucru? Din moment ce se spune ca ar fi atat de mult de discutat despre cooperarea moldo-romana si in domeniul educatiei, si al infrastructurii, dar si in aspect politic si economic. Cum se explica, totusi, că prea putini jurnalisti sunt cei care vor sa analizeze, nu numai sa informeze despre aceasta relatie moldo-romana?
Sabina Fati: In Romania, trebuie sa spunem, presa trece printr-un moment de restructurare, dar care nu pare sa fie una calitativa, și in care ziarele si televiziunile incearca sa supravietuiască, alergand dupa un public, poate iluzoriu. Și atunci, cele mai multe din produsele mass-media din România au tendința sa mearga spre subiecte superficiale, spre subiecte mai tabloide, care, cred, cei care conduc aceste trusturi media, ar putea să atraga mai multi cititori, ascultatori, telespectatori.
Iulian Ciocan: Eu am impresia ca la noi aici, in Republica Moldova, nu există siguranța ca declaratiile frumoase facute acolo vor fi puse in practică. Și asta pentru că au existat, de-a lungul anilor, mai multe declaratii de acest fel, care nu s-au fructificat in proiecte pertinente și care sa aiba niste rezultate foarte vizibile. Si apoi mai există, din punctul meu de vedere, un amanunt: adeptii unei relatii stranse cu România acum nu vor sa se imbete cu apa rece, chiar si din motiv ca Mihai Ghimpu ar putea sa nu mai fie președinte in curand. Iar cel care ii va lua locul, ar putea sa fie mult mai rezervat, in ce privește apropierea de România.
Noi de fapt cu Zimbabwe și cu Mongolia am avut mereu o relatie constantă, previzibilă. Pe cand in raport cu România vecină, politica Moldovei a fost mereu fluctuantă, schimbatoare, osciland intre ostilitate si frăție. Să nu uitam si amanuntul ca in ciuda tuturor acestor declaratii fratesti, a podurilor de flori ș.a.m.d., România nu a fost prezentă niciodata la modul serios in Moldova in plan economic, și chiar cultural-educational.
Europa Liberă: In schimb, pe parcursul a mai multi ani, un subiect foarte mediatizat in presa de la Chisinau si Bucuresti ramane a fi acordarea cetățeniei romane. Acest subiect va pare suficient de corect abordat si cu un impact pe care il asteapta cetateanul?
Sabina Fati: In România nu e foarte-foarte abordat, decat in masura in care cineva incearcă vreodată sa faca anumite calcule. Am vazut ca Traian Băsescu a facut o promisiune ca la anul viitor, agenția care va da cetățenii ar putea da lunar 10.000 de pașapoarte românești. Deși aceasta mi se pare o cifră mică, pentru daca facem o aritmetica simpla, vedem ca anual România ar putea sa ofere, daca toate lucrurile vor merge bine si birocratie s-ar ușura, maximum 120 de mii de pasapoarte românești. Ceea ce, pana la urma, pentru o tara cu posibilitatile României, si pentru cererile care vin din Basarabia, ar fi destul de puțin. Vroiam sa spun ca e o problema aici, la presa din ambele țări: lipsa de curiozitate a jurnalistului, pentru vecinatatea apropiată.
Europa Liberă: Mai degraba l-ar interesa ceea ce se intampla in SUA, in China sau in alte colturi ale lumii…
Sabina Fati: La noi mai degraba l-ar interesa ce se intampla in satul nostru. Ne comportam ca si cum am fi intr-un sat, si atunci numai problemele noastre marunte, micile barfe ne interesează. Nu ne interesează deloc ce se intampla in satul din vest. Noi cu noi, așa un egocentrism mediatic, greu de explicat in lumea post-modernă in care ne aflam.
Europa Liberă: Dar pe parcursul a 20 de ani, niciodata nu au lipsit din presa articole care țin de unirea vreodata a Republicii Moldova cu Romania si ce limba se vorbește în Republica Moldova. Aceste 2 subiecte cum le vedeti abordate, reflectate, analizate?
Sabina Fati: Cel cu unirea e de obicei un ecou a ceea ce spun anumiti analisti mai apropiati sau mai departati de Kremlin, și rareori o analiza pertinentă facuta de ziaristi-comentatori români și pur si simplu preluări.
Europa Liberă: Si in presa de la Chisinau aceste subiecte cum apar, Iulian?
Iulian Ciocan: Eu totusi vreau sa revin la subiectul cetățeniei, pentru ca există niste mici nedumeriri la unii oameni mai varstnici, aici in Moldova, legate de acordarea cetățeniei române: de fiecare data colaboarea fructuoasă dintre guvernantii romani si moldoveni, a ignorat cu desavarsire cetățenii varstnici basarabeni nascuti pana in 1940, care sunt niste cetateni romani uitați, si care au o relatie specială cu statul român. Intrebarea acestor oameni este de ce oare nu li se recunoaste printr-un decret cetățenia română? Oameni nascuti prin ’28, prin ’30, ’33, care, bineinteles, au o relatie priveligiată.
Europa Liberă: Vreau sa va spun ca e un caz, chiar ce tine si de soarta parintilor mei. Regretatii mama si tata au asteptat cu sufletul la gura ani buni sa li se ofere aceasta cetatenie, dar iata ca au plecat in lumea celor drepti, fara ca acest vis a lor sa devina realitate, in pofida faptului ca au fost nascuti chiar pe malul Prutului.
Sabina Fati: Ar putea fi un precedent, daca imi permiteti, pentru Uniunea Europeana, cel putin. Ce s-ar intampla daca si Ungaria ar da tot asa cetățenia pentru, daca ar mai exista supravietuitori, in Slovacia, Ukraina, România? Și și-ar reface, cel putin simbolic Ungaria Mare? Sunt situatii care se pot gandi și așa.
Iulian Ciocan: Nu știu daca acordarea cetățeniei unor oameni varstnici are o legatura directă cu schimbarea frontierelor.
Sabina Fati: N-are nicio legatura, in mod evident, decat una simbolică.
Europa Liberă: Pana la urma, daca ar fi sa tragem o concluzie, care din proiectele de colaborare, propuse de România Republicii Moldova, vi se par cele mai importante și realizabile?
Iulian Ciocan: Cele mai importante sunt proiectele economice. Chiar ceea ce s-a vorbit la București, extinderea capacitatii liniei electrice, constructia unei conducte de transportare a gazelor ți a caii ferate europene Ungheni-Chișinău. Astea mi se par cele mai importante, dar si cele mai greu de realizat. Desigur ca nu e de neglijat nici colaborarea pe plan cultura-educational. Timpul va arăta cat de viabile sunt ele, pentru că și la Chisinau se poate schimba puterea.
Europa Liberă: Sabina, daca e sa vorbim despre viitorul relatiilor dintre Bucuresti si Chisinau, la ce aspecte te-ai referi?
Sabina Fati: Pentru o viziune de viitor, parteneriatul strategic ar fi un prim-instrument care să ofere Republicii Moldova un palier european, o componentă europeana directă.
Europa Liberă: Ce rol poate juca presa pentru opinia publica?
Sabina Fati: Presa poate demonstra, si poate face o presiune, si poate arata daca intr-adevar există, la nivelul opiniei publice, pentru ca asta face presa, reglează opinia publica, daca este un interes de apropiere al celor două țări. Nu? Traian Băsescu a vorbit in 2006 despre un posibil proiect de unire, dar sunt oamenii interesati? Oamenii din Romania sunt interesati de așa ceva? Nu stim.
Iulian Ciocan: Presa sigur ca ar putea sa faca multe, dar, trebuie sa tinem cont ca, cel putin presa de la Chisinau, de fiecare data apar tot felul de complexe, frustrări, speculații, pe marginea acestei apropieri de România. In loc sa ajute apropierea de România, presa poate chiar să indeparteze acest lucru, și să trezească tot felul de suspiciuni la populatie. Asta de fapt si se intampla la noi deseori.
Europa Liberă: Multumin. Invitatii Europei libere au fost Sabina Fati, jurnalista de la Bucuresti si Iulian Ciocan, jurnalist de la Chisinau.
