Diplomați ai celor 27 de țări din Uniunea Europeană s-au întâlnit luni în Polonia cu omologii lor din șase foste republici sovietice, între care Moldova, incluse în programul Parteneriatul Estic. Organizată cu doar câteva zile înainte de summit-ul Uniunea Europeană-Rusia, de pe 31 mai-1 iunie, la Rostov-pe-Don, întîlnirea de ieri a avut scopul să arate sprijinul european pentru vecinii estici mai mici. Dar în lipsa unor inițiative noi din partea Uniunii Europene, precum și a mai multor miniștri de externe din țările participante, evenimentul a fost mai puțin convingător decât se intenționa. Alexandru Eftode rezumă relatarea primită de la corespondentul Europei Libere pe probleme europene, Ahto Lobjakas.
Întâlnirea de ieri, prima de acest fel în ultima jumătate de an, a avut o încărcătură simbolică pe care au încercat să o sublinieze mai multe țări europene. Noile țări membre precum și deținătoarea președinției rotative a Uniunii Europene, Spania au dorit să se asigure că Parteneriatul cu vecinii mai mici nu va fi umbrit de acordul așteptat la apropiatul summit Uniunea Europeană-Rusia. La Rostov-pe-Don, peste o săptămână, se va anunța cel mai probabil un plan de acțiuni pentru anularea regimului de vize între Uniunea Europeană și Rusia.
Așa încât, ministrul spaniol de externe, Miguel Angel Moratinos a descris întrevederea de ieri în stațiunea poloneză Sopot drept un semn al angajamentului european pentru întărirea relațiilor cu Ucraina, Moldova, Republica Belarus, Georgia, Armenia și Azerbaijanul. Moratinos a spus că este un gest politic prin care Uniunea Europeană a demonstrat că Parteneriatul Estic este una din prioritățile sale principale.
Cu toate acestea, Uniunea Europeană a evitat la convorbirile de ieri să dea asigurări Moldovei sau Ucrainei că vor ajunge înaintea Rusiei la un regim fără vize cu Uniunea Europeană și un subiect cu o încărcătură simbolică deosebită. Comisarul european pentru extindere, Stefan Fuele a spus că între țările Parteneriatului Estic cea mai avansată în dialogul pentru ridicarea vizelor este Ucraina, care poate primi și ea un plan de acțiuni, dar la două săptămâni după Rusia. Comisarul Fuele a spus că este un subiect complicat din punct de vedere tehnic și sensibil din punct de vedere politic. Însă dialogul cu Ucraina a ajuns în punctul în care țara poate primi un plan concret de acțiuni, lucru despre care Fuele a spus că speră să se întâmple la o conferință la mijlocul lunii iunie.
Moldova este următoarea la rând și poate primi o foaie de parcurs mai târziu anul acesta. Georgia se afla doar la etapa unui acord de facilitare a obținerii vizelor, Armenia și Azerbaijanul se pregătesc doar de un regim simplificat. Toate cinci fie au început, ca în cazul Moldovei și Ucrainei, fie așteaptă să înceapă negocieri cu Uniunea Europeană pentru semnarea acordurilor de asociere, ceea ce le va permite să semneze și acorduri de comerț liber.
Cât despre Republica Belarus, ea nu primește nici un fel de asistență europeană din cauza refuzului președintelui Alyaksandr Lukașenka să organizeze alegeri libere și corecte.
Parteneriatul Estic a fost lansat în mai anul trecut la inițiativa Poloniei și Suediei, dar țările sudice ale Uniunii Europene îl privesc ca pe un competitor nedorit pentru inițiativele de strângere a legăturilor cu vecinii de peste Mediterană. Franța și Germania par îngrijorate că Parteneriatul Estic poate complica relația crucială și strategică a Uniunii Europene cu Rusia. Aceste tensiuni s-au făcut simțite și în culisele reuniunii de ieri de la Sopot. Printr-o decizie de ultim moment, înalta reprezentantă europeană pentru afaceri externe, Catherine Ashton s-a abținut să participe, permițîndu-i comisarului pentru extindere Fuele s-o reprezinte. Absența lui Catherine Ashton de la Sopot înseamnă că nici unul din reprezentanții europeni care au participat la întâlnirea cu partenerii estici nu va merge la summit-ul cu Rusia de la Rostov-pe-Don. Ashton va fi singura dintre înaltele oficialități europene care va călători în Rusia la summit.
