Uniunea Europeană – Făgăduință? Fata morgana? Fatalitate?. Radio Europa Liberă. 15.05.2010.

136

Din acest an relațiile Uniuniii Europene cu Moldova se vor dezvolta mai rapid. Este declarația comisarului european pentru politică de vecinătate, Å tefan Fule, care se află la Chișinău, într-o vizită oficială. Într-un articol publicat de Comisia Europeană, Fule amintește de lansarea negocierilor privind ambițiosul și amplul acord de asociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Acest acord va aduce Moldova în mod semnificativ mai aproape de UE, atât politic, cât și economic. Și Dirk Schuebel, șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, a spus că în luna iunie demnitarii moldoveni vor începe dialogul pentru liberalizarea regimului de vize. El a lăudat succesele obținute în unele domenii: vamal, fitosanitar și în serviciile financiare, în timp ce el spune că mai sunt așteptate rezultate și reforme de substanță în domeniul justiției, întăririi statului de drept, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, educației și instruirii. Și pentru că astăzi la Chișinău au loc manifestări speciale, dedicate Zilei Europei, ne-am propus să vorbim despre europenizare și eurointegrare.

*

Rezultatele sondajului Barometrul social-politic, efectuat de IMAS și dat publicității în această săptămână, arată că 62 la sută dintre cei chestionați au spus că ar vota pentru aderarea Moldovei la UE, dacă duminca viitoare va fi organizat un referendum în acest sens. 14 la sută ar vota contra, iar cei indeciși constituie 17 procente. Despre Europa și eurointegrare Europa Liberă le-a propus să-și spună gândurile oamenilor întâlniți ocazional în stradă.

Voce: „Nu fiecare poate să folosească ce propune integrarea europeană. Fiindcă omul s-a deprins cu mentalitatea ceea că statul o să-i dea, o să-l învețe, o să-l educe și o să-i spună să iasă la demonstrație, careva lozunguri și placate să le strige ura. Noi trebuie să ne propunem ale noastre calități. Să arătăm că noi suntem demni și poate chiar mai. Dar nu numai ceva beneficii să ne aducă, să ne dea. Ei ne susțin, dar noi trebuie să facem pasul spre Europa.”

Voce: „Opțiunea noastră de integrare europeană și niște legături strânse cu Federația Rusă ar fi foarte bine.”

Voce: „Of, relațiile strânse cu Rusia nu fac nici trei copeici.”

Voce: „Eu am crescut, eu am trăit cu Rusia. Eu am trăit într-o țară mare, eu socot că asta a fost o mândrie. Toată Europa marele parteneriat îl caută cu Rusia. Adică economic tot se leagă cu Rusia.”

Voce: „Ne nado speșiti, cito vot momentalino, seiceas, mî doljnî bîti v Evrope. No Rosia spasiba. Mî uje v Evropu i Rosia tuda, i mî tuda pereidiom, po tihonico.”

Voce: „De ce trebuie să ne certăm cu românii ca să trăim bine cu rușii? Și nu numai rușii.”

Voce: „Nici odată nu trebuie de stricat relațiile cu absolut nimeni. Depindem și de Europa, și de Rusia, și de Ucraina. Să fie chiar aceeași Africă, dacă ar fi ocazie, noi, cred, că ar trebui să profităm.”

Voce: „Poate Europa are să aducă ceva în plan cultural, în plan…dar nu cred că mai mult.”

Voce: „Este un fel de stimul pentru noi. Adică să tindem spre ceva mai bun. Dar n-aș putea spune că e o salvare, că nu suntem chiar de la coada vacii.”

Voce: „Eu știu un lucru: fiecare trebuie să se miște pentru dânsul.”

Voce: „În Uniunea Europeană? O tendință din domeniul fantastic. Ceva de perspectivă, poate 10-20 de ani. Poate copiii copiilor noștri, noi nu.”

Voce: „Mi se pare că nimic nu mai câștigăm. Proștii noștri lucrează acolo și lucrează, dar să fost aicea să lucrat, nu tot așa avea să avem? Aici, în Moldova să lucrăm, da în Europa ce? Să fim robi?”

Voce: „Esli pensiiu dadut 300 evro, togda mojno idti v Evropu.”

Voce: „De opt ani de zile de-amu, de când vorbim despre treaba asta, dar faptele concrete se ia în vedere. Ceva-ceva se mișcă, dar tare încet.”

Voce: „Până mentalitatea noastră să devină europeană, noi încă mult timp avem de parcurs. Dacă peste 20 de ani nu, peste 50 precis.”

————–

Politic vorbind, Moldova este foarte aproape de aderarea la UE, a declarat Krzysztof Bielaj, consilierul Ambasadei Poloniei la Chișinău, în cadrul unei întâlniri cu studenții de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți. El și-a exprimat încrederea că în scurt timp Republica Moldova va deveni membru al Uniunii Europene, dar „numai dacă conducerea Moldovei va promova aceeași politică”.

Într-un interviu cu Europa Liberă, vicepremierul Iurie Leancă, ministrul Afacerilor Externe, dă asigurări că actuala guvernare va continua să persevereze pe calea integrării europene, pentru a asigura moldovenilor un trai decent.

Iurie Leancă și comisarul UE Å tefan Füle, în martie la BruxellesIurie Leancă: „Cetățenii Republicii Moldova toți își doresc o viață decentă, un confort financiar, o certitudine în ziua de mîine. Ori, convingerea mea este că aceste lucruri se pot îndeplini odată ce ne apropiem mai mult și mai mult de Uniunea Europeană și cu apariția perspectivei de țară eligibilă. Uitați-vă, ce înseamnă de fapt procesul de integrare în Uniunea Europeană? Înseamnă că noi ne asumăm angajamente, prin care trebuie instituțiile statului să lucreze astfel, încât să se întoarcă cu fața spre cetățean, astfel încât birocrația să existe nu pentru darul său și pentru a-și câștiga un salariu decent și încă pentru a se mai corupe pe alocuri în detrimentul cetățeanului. Dar există birocrație, așa ca în țările Uniunii Europene, pentru a sluji și pentru a servi cetățeanul din Republica Moldova. Există acest echilibru în țară, există separarea puterilor, există respectul pentru drepturile omului. Am trecut toți prin tragicele evenimente din 7 aprilie anul trecut, am văzut ce înseamnă neglijarea, sau poate din contra chiar abuz în masă a drepturilor cetățenești. Vrem să nu se mai repete așa ceva. Odată ce ne apropiem de Uniunea Europeană, avem angajamente foarte clare în acest sens. Uitați-vă ce se întâmplă cu situația conomică, sau cu situația socială. Acum negociem acordul de asociere. Dorim cât mai repede să începem negocierile pe marginea acordului de liber schimb. Asta înseamnă, în primul rând, că trebuie să reorganizăm toate sferele de activitate economică în beneficiul cetățeanului. Să vă aduc doar un singur exemplu: trebuie să reformăm cea ce se numește securitatea produselor alimentare, ceea ce consumăm noi zi de zi. Pe de o parte plătim bani imenși, pe de altă parte nu știm ce consumăm.

Or, iată că în procesul de ajustare, de integrare, pe de o parte, ni se va impune să preluăm standarde europene, să preluăm rigorile europene, să verificăm tot ce mâncăm, ș.a.m.d. O lege, care m-ar face pe mine foarte fericit, pe care trebuie s-o adoptăm și s-o respectăm după aia, lege care v-a interzice azbestul, sau toate materialele care sunt produse din azbest în Republica Moldova. Pe de o parte sunt cancerogene, toată lumea știe. În Bruxelles țin minte acum câțiva ani s-a demolat o clădire construită cu câteva elemente de azbest. La noi, uitați-vă, toate casele sunt cu foi de ardezie. Nu mai vorbesc de aspectul strict estetic. E suficient să zbori de asupra Republicii Moldova și tot imediat este în gri. Deci, uitați-vă, v-am adus doar două exemple, unde asumarea angajamentelor pe care suntem datori, dacă vrem să ne mișcăm spre Uniunea Europeană, va schimba și viața noastră spre bine.”

Europa Liberă: Domnul Leancă, cei peste jumătate de milion de moldoveni plecați în străinătate la muncă oficial. Sau neoficial aproape un milion de moldoveni se află în străinătate pentru a-și câștiga o bucată de pîine. Pentru viză au plătit bani exagerați. De la o mie până la trei-patru mii de euro. Evident, că ei acum așteaptă foarte mult ca regimul de vize să fie unul liberalizat și moldovenii să poată circula liber în spațiul Uniunii Europene.

Iurie Leancă și omologul său slovac Miroslav LajcakIurie Leancă: „Nu este simplu, fiindcă orice obiectiv de acest gen este unul cu două dimensiuni. Prima dimensiune aduce în conformitate cu rigorile europene a tot ce înseamnă domenii de interes. Atunci când ne vom ajusta la rigorile europene, să creăm condițiile pentru a fi euroconformi, a ne conforma acestor cerințe europene. Ceea ce a făcut Serbia, de exemplu, și Muntenegru, și Macedonia atunci când au început dialogul privind liberașizarea regimului de vize și acum, începând cu decembrie anul trecut, nu mai au nevoie de vize pentru a merge în spațiul Schengen. Deci, asta trebuie să facem și noi pe plan intern. Nu am așteptat să se înceapă oficial dialogul privind liberalizarea regimului de vize, ceea ce oficial vom demara la 15 iunie. Și acuma nu mai e nici o îndoială, fiindcă toate cele 27 de țări membre sunt de acord să împuternicească Comisia Europeană să demareze acest dialog. Nu tot timpul e foarte simplu. Nu vreau să ascund chestia asta. Uneori mai există rezistență, reticență din partea unor structuri de stat, dar până la urmă reușim să le depășim.”

Europa Liberă: Nu vreți să spuneți structurile de stat?

Iurie Leancă: „Dar mai există și dimensiunea din afară. Nu este suficient să fii euroconform. Trebuie să mai convingi țările membre, toate cele 27 țări membre, că este și în interesul lor, fiecăreiea luate în parte, și în ansamblu a Uniunii Europene să ni se ofere acest regim. Ori, noi vom fi prima țară, sau deja suntem, de fapt, prima țară, care are expres această perspectivă de obținere a unui regim fără de vize, dar care încă, deocamdată, nu are, din păcate, perspectivă clară europeană de aderare la Uniunea Europeană. Deci, am reușit să schimbăm percepțiile.

Europa Liberă: În cât timp? În cât timp va fi posibil?

Iurie Leancă: „Am să pot să vă spun cu mai multă certitudine, care e perioada pe care trebuie s-o parcurgem, doar în toamna acestui an.”

Europa Liberă: Dacă vor fi alegeri anticipate, termenul ar putea să se îndepărteze?

Iurie Leancă la reuniunea ministerială UE cu țările Parteneriatului EsticIurie Leancă: „Valentina, depinde cum vom administra noi această evoluție. Cum ne vom pregăti și cum vom derula alegerile anticipate. Dacă nu ne vom lăsa consumați în discuții interminabile pe ce variantă trebuie să mergem. Dar ne vom decide foarte rapid. Și cred că nu e doar interesul Alianței și al celor patru partide, care fac parte din Alianță, dar e și în interesul interesul opoziției, dacă vrea să vadă Moldova un stat funcțional. Deci, cu cât mai repede vom lua o decizie și după aia ne vom axa pe probleme reale: problema economiei, problema aspectelor sociale, problema integrürii în Uniunea Europeană, cu atât mai bine va fi pentru noi. Și bineînțeles că va depinde foarte mult tratamentul Uniunii Europeană, dacă vom reuși să asigurăm alegeri corecte. Și dacă vom reuși să facem aceste lucruri foarte dinamic și corect, atunci vă asigur, că nu va avea de suferit procesul nostru de liberalizare a regimului de vize.”

Europa Liberă: Deocamdată, trei-patru ani ar fi un vis sau o realitate?

Iurie Leancă: „Ar putea fi și mai puțin. Totul depinde de noi. Dacă vom demonstra aceeași coerență, același dinamism, aceeași determinare, cum am arătat-o în primele șase luni, vă asigur, că patru ani este o perioadă prea îndelungată. Cel puțin așa evaluez eu.”

Europa Liberă: Ce nu s-ar încumeta domnul Leancă să promită?

Iurie Leancă: „Astăzi încă nu pot să zic, de exemplu, într-un an sau în doi ani vom deveni țară eligibilă pentru aderarea la Uniunea Europeană. Fiindcă există elemente care nu ne sunt doar la îndemîna noastră. Niciodată nu putem ști cum va evolua situația.”

————–

Sărăcia și criza politică umbresc speranțele în Moldova, scrie Financial Times, care citează declarația premierului Vlad Filat, că prioritățile sale sunt integrarea europeană, statul de drept, creșterea economică, descentralizarea administrativă și conflictul transnistrean. Pentru Gheorghe Vlas, simplu cetățean de prin părțile Hânceștilor, soluția pentru a lupta cu sărăcia rămâne a fi doar integrarea Moldovei în Uniunea Europeană.

Gheorghe Vlas: „Integrarea europeană poate ar fi și dorită pentru populație. Toți se uită cu jind peste hotare. Urmăresc viața care există în Europa, nivelul de trai.”

Europa Liberă: Sunteți chiar aici, în preajma hotarului cu Uniunea Europeană. Ce înțelege lumea prin integrarea europeană a Moldovei?

Gheorghe Vlas: „Trag nădejde, că poate vor fi mai aproape de Europa. Cumva măcar ceva s-a zvârli și peste Prut, la noi.”

Europa Liberă: Ceva ce ar însemna?

Gheorghe Vlas: „Niște năzuințe, niște tendințe. Și poate chiar ar fi mai repede să ieșim din groapa în care ne aflăm.”

Europa Liberă: Vin băștinași de-ai dumneavoastră, care muncesc peste hotare. Ce spun despre traiul de acolo și realitățile de aici?

Gheorghe Vlas: „Acești care au plecat la niște munci, după niște bani poate mai mari, care nu e posibil să-i faci aici, le dau dreptate, dar în același timp trebuie să te apuci serios de gândit, cum să faci acești bani aici. Trebuie de căutat soluții aici, în țară. Chiar și banii care îi aduc de acolo, nu tot timpul ei lucrează în folosul societății noastre. Banii trimiși de acolo, în fond, sunt folosiți la prefăcut case, garduri, în gospodării. Dar totuși ei nu sunt investiți în economia Moldovei, la deschideri de întreprinderi.”

Europa Liberă: Mulți din ei spun că există foarte multe bariere și de aceea nici nu inițiază afaceri.

Gheorghe Vlas: „Unde te-ai duce, unde întrebi trebuie ceva să plătești. Ceva să dai, chiar la slujbaș de stat, care primește salariu și e de datoria lui să lămurească omului ce să facă. Dar el așteaptă, îl poartă ca să scoată ceva. Nu-i spune direct în față, dar dă de înțeles. Până la urmă omul, care-i mai insistent, ori plătește și întreprinde ceva, ori se lasă lehamite și nu mai întreprinde nimic.”

Europa Liberă: Lumea înțelege ce înseamnă integrare? Care sunt avantajele, dezavantajele?

Gheorghe Vlas: „Dacă poate la oraș au niște idei mai clare despre acest proces, în localitățile rurale nimeni nu duce această muncă. Nu-i secret că o parte din populație, mai ales de vârsta a treia, încă tânjesc după fosta Uniune Sovietică. Deci, o parte din lume real înțelege, o parte este slab informată. Presa puțin tratează această întrebare.”

—————–

În percepția lui Gheorghe Vlas presa din Moldova nu ar avea nivelul cel mai ridicat de informare privitor la integrarea europeană. Asociația Presei Independente a avut o rețea de jurnaliști specializați în realizarea articolelor, reportajelor pe teme de integrare europeană, „Reporter european”. L-am întrebat pe Petru Macovei, directorul acestei Asociații, ce crede el despre felul, cum este reflectată această temă în mass media din Moldova.

Petru Macovei: „Este reflectată doar în măsura în care oficialii de la Chișinău fac declarații la această temă, sau se deplasează în capitalele europene pentru a purta niște negocieri, sau, mă rog, pentru a contracta niște credite, sau niște granturi. Aproape de loc nu există materiale de analiză la tema șanselor de integrare a Republicii Moldova. Iar acele puține, care există, sunt bazate mai mult pe emoții, decât pe material factologic.”

Europa Liberă: Dar credeți că jurnalistul nu ar fi interesat să abordeze acest subiect? Sau profunzimea, deocamdată, îl depășește?

Petru Macovei: „Îl depășește, cu siguranță. Pentru că jurnaliștii, ca și foarte mulți din cetățeni, probabil, nu au o gândire suficient de complexă asupra fenomenului europenizării, în general. Noi, la Asociația Presei Independente, am avut o rețea de jurnaliști, pe care am încercat să-i specializăm pe subiecte de interes european. Sincer vă spun că interesul a fost nu atât de mare, pe cât îl așteptam.”

Europa Liberă: Aveți vreo explicație?

Petru Macovei: „Jurnaliștii, până la urmă, încearcă să scrie niște articole sau să facă niște reportaje la radio sau la televiziune, care să răspundă necesităților informaționale ale cetățenilor. Iar cetățenii nu sunt interesați foarte mult de această tematică. Pe de altă parte, sunt absolut convins că jurnaliștii pot să găsească modalități de a relata despre Europa și despre europenizare în general, modalități care să atragă interesul cetățenilor.”

Europa Liberă: Care ar fi aceste modalități?

Petru Macovei: „Spre exemplu, cetățenii din Republica Moldova ar fi interesați să cunoască despre taxele, pe care le plătesc cetățenii din Europa, prin comparație cu ceea ce se întâmplă în țara noastră. Și avem și exemple pozitive de acest fel. Când unele instituții mass media de la noi au reușit să stârnească interesul cetățenilor prin publicarea, spre exemplu, a materialelor, cum este soluționată problema deșeurilor în Republica Moldova, în comparație cu soluționarea aceleieași probleme, să zicem, în Polonia, sau în altă țară, care a devenit europeană și care a fost obligată prin aderare să aplice niște standarde europene vis-a-vis de această problemă, dar și altele. Pot fi găsite modalități, prin care oamenii ar fi interesați.

În România multe s-a scris despre faptul că Uniunea Europeană obligă România să aplice standardele vis-a-vis de sacrificarea animalelor, iar tradițiile românești cu tăierea porcului, de fapt, contravin acestor standarde. Iar foarte mulți țărani cred că este mai că o blasfemie să nu faci acest lucru, așa cum au făcut străbuneii noștri. Dar în presa din România s-a oprit până la urmă școlarizarea în ce privește standardele Uniunii Europene. S-a oprit la sacrificarea porcilor și la mărimea și lungimea pepenilor, pe care le impune standardele Uniunii Europene, iar legumiculorii din România nu le acceptă. Sunt și o mulțime de alte teme, care pot fi abordate. În Republica Moldova se vorbește prea puțin despre asistența Uniunii Europene, care este acordată Republicii Moldova prin diverse programe.”

Europa Liberă: În multe cazuri lumea nu cunoaște. Vine banul, dar cum îl simt că a venit?

Petru Macovei: „Este adevărat. Jurnaliștii nu întotdeauna sunt tentați, în situația în care nu există motiv de scandal, deci nu există un act de corupție în gestionarea banilor europeni, atunci poate că jurnaliștii nici nu sunt foarte interesați să spună.”

Europa Liberă: Ceea ce nu rămâne în afara atenției jurnalistului este plecarea moldovenilor peste hotare, în speranța că ei vor aduce Europa acasă. Acest subiect cum îl vedeți reflectat?

Petru Macovei: „Consecințele migrației sunt tot mai vizibile pentru Republica Moldova la toate nivelurile. Există tot mai multe campanii. Bun, majoritatea se axează mult și în primul rând pe copiii, care au rămas fără părinți și, corespunzător, suportă consecințele unei vieți de semiorfan, cu părinții în viață, de fapt. Dar există și am remarcat că în presa de la noi apar tot mai multe articole, inclusiv despre studenții moldoveni, care preferă să meargă la studii în Europa. Din păcate, foarte mulți nu mai revin acasă.”

Europa Liberă: Exod de creier.

Petru Macovei: „Da, exact, se întâmplă acest exod de creier, care în timp îl vom resimți foarte acut, țara noastră. În perspectiva necesității de a majora vârsta de pensionare, iarăși se discută foarte mult despre faptul, că există foarte mulți migranți din Moldova în alte țări. Corespunzător, capacitatea statului de a plăti pensii scade. Am remarcat, de asemenea, că odată cu ințierea de către guvernanți a diferitor programe, prin care se încearcă, deocamdată timid, tematica este tot mai prezentă în media. Asta înseamnă că tot mai mulți oameni se informează despre modalitățile de a obține, spre exemplu, niște ajutor din partea statului, pentru a iniția o afacere în Republica Moldova.”

Europa Liberă: În această săptămână mai toți jurnaliștii și-au focusat atenția pe felul, cum va sărbători Republica Moldova Ziua Europei.

Petru Macovei: „Salut inițiativa în acest an, care este una și la nivel de Guvern, în comparație cu anii precedenți, care era doar la nivelul primăriei, având un primar proeuropean, cel puțin așa rezidă din declarațiile pe care le face. Bineînțeles, că trebuie să se sărbătorească, bineînțeles că amploarea acestei sărbători trebuie să fie cât mai mare. Sau cel puțin, ea ar trebui să fie pe măsura ajutorului pe care Republica Moldova îl primește din Europa, iar acest ajutor este unul foarte mare, cu siguranță, și nu poate fi neglijat nici de autorități, nici de cetățenii simpli.”

———————–

Comisarul Uniunii Europene pentru extindere, Ștefan Fule a spus că Republica Moldova, Marocul și Ucraina sunt țările care anul acesta vor primi cei mai mulți bani din bugetul de peste un miliard de euro, alocați țărilor participante în politica europeană de vecinătate. „Cu cât sunt partenerii noștri mai ambițioși, cu atât este și răspunsul nostru mai substanțial”, a mai spus Ștefan Fule.