Vlad Lupan: „Decretul lui Mihai Gimpu sigur că nu retrage trupele ruse din Moldova, dar este anume acel mesaj de care este acum nevoie acum, în dialogul dintre Occident și Rusia pe probleme de securitate”.
La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată principalele teme:
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov vorbește la Paris despre posibilitatea participării Uniunii Europene la misiunea de pace în Transnistria. Ce spun experții despre o asemenea perspectivă ca și despre decretul președintelui interimar Mihai Ghimpu privind retragerea imediată a ceea ce el a numit trupele ruse de ocupație din Republica Moldova, vom afla în câteva minute.
Mai întâi însă știrile cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.
—————————————————————————————
Sub titlul „O nevoie urgenta de încetare a violărilor drepturilor omului în Transnistria”, delegația română la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a depus la Biroul APCE o declarație care cere luarea de masuri neîntârziat pentru remedierea situației din regiunea separatistă. Declarația este semnată de parlamentari români, francezi, germani, ucraineni, lituanieni și cere Adunării Parlamentare si tuturor statelor membre ale Consiliului Europei să intervină pe lângă autoritățile de fapt din regiunea secesionistă pentru a le determina să înceteze cu aceste practici. În declarație se vorbește despre cazurile Ernest Vardanean, Ilie Cazac și Eugen Știrbu.
La Viena, ministrul ucrainean de externe Constantin Grișcenko a declarat în fața consiliului permanent al OSCE că țara sa și-ar dori să preia președinția prin rotație a organizației în anul 2013, iar prioritatea acesteia va fi reglementarea conflictului transnistrean. Conflictele nerezolvate si cele potențiale reprezintă cea mai mare amenințare pentru țările din regiune și reprezintă o importantă provocare pentru OSCE, a spus Grișcenko. El a subliniat că „soluțiile ar trebui găsite numai prin mijloace pașnice și prin respectarea pe de-a întregul a suveranității și integrității teritoriale a statelor”.
„Ziua ocupației sovietice și a comemorării victimelor regimului totalitar comunist”, instituită pentru data de 28 iunie prin decretul președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a fost calificată de ministerul de externe de la Moscova drept o „blasfemie” și o încercare de a rescrie istoria. Decretul lui Mihai Ghimpu a fost criticat de partenerii săi din coaliția de guvernare și de opoziția comunistă. Mihai Ghimpu a respins aceste critici și a spus că nu are de gând să anuleze decretul, pentru că ar însemna să falsifice adevărul. În același decret, trupele militare ruse sunt declarate a fi de ocupație și de aceea Federația Rusă, ca succesoare de drept a URSS, trebuie să le retragă în mod „urgent și necondiționat”.
Șeful comitetului pentru relații externe din Duma de stat de la Moscova, Constantin Kosaciov, a declarat că aprecierea dată de Mihai Gimpu trupelor ruse ar fi în contradicție cu ceea ce el a numit „apariția unor simptome ale posibilei reglementări a conflictului moldo-transnistrean” și „în discordanță cu intențiile comunității internaționale”.
În ajun, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că Rusia ar fi de acord cu trimiterea unor forțe de menținere a păcii ale Uniunii Europene în Transnistria. Lavrov a făcut declarația la Paris, după o conferință cu omologii săi francez și polonez. Potrivit agențiilor ruse de știri, ministrul rus a mai declarat că forțele europene puteau fi deja pe teren dacă Uniunea Europeană nu s-ar fi împotrivit în 2003 semnării memorandumului Kozak, care prevedea federalizarea Moldovei. Memorandumul Kozak prevedea și staționarea trupelor ruse în Moldova pe un termen de 20 de ani.
Pentru prima dată de la independență, la Chișinău s-a aflat un ministru de externe al Germaniei. Este vorba de Guido Westerwelle, vice-cancelar în guvernul Angela Merkel. El a declarat că țara sa va sprijini reluarea negocierilor privind Transnistria în format 5 plus 2. „Suntem hotărâți să contribuim la reluarea negocierilor în formatul 5+2. Vom contribui la acest lucru și a sosit un moment deosebit în acest sens”, a declarat la Chișinău vicecancelarul Germaniei. Ministrul moldovean de externe Iurie Leancă a declarat că a adresat o invitație de a vizita Republica Moldova și Secretarului de stat american Hillary Clinton.
Regiunea separatista Abhazia a anunțat ca se retrage temporar de la convorbirile mediate internațional cu reprezentanții Georgiei. Potrivit unui consilier al liderului abhaz Serghei Bagapsh, aceste convorbiri, inițiate după războiul ruso-georgian din august 2008, nu ar fi adus nici un progres concret. Negocierile au fost mediate de Uniunea Europeana, OSCE si Națiunile Unite.
Rusia amenință să-și restrângă colaborarea cu Uniunea Europeană, dacă sancțiunile împotriva Iranului vor afecta interesele economice rusești. Ambasadorul rus la Bruxelles Vladimir Cijov a spus că introducerea unilaterală de noi sancțiuni din partea Uniunii Europene ar fi o greșeală. Anterior, Moscova a susținut sancțiunile aprobate de ONU în legătură cu refuzul Teheranului de a opri lucrările de îmbogățire a uraniului.
Statuia lui Stalin din orașul său batal Gori, din Georgia, a fost dată jos. Statuia de 6 metri a fost îndepărtată noaptea, fără ca operațiunea să fie anunțată. Poliția a încercat să opreasca jurnaliștii să filmeze demontarea statuii, care va fi dusa în curtea muzeului Stalin din oraș.
În Kirghistan a fost organizat un referendum pentru trecerea de la forma de guvernământ prezidențială la cea parlamentară. Autoritățile kirghize spun că vechea constituție a președintelui înlăturat Kurmanbek Bakiev „amenință să restabilească fosta piramidă a puterii clanurilor mafiote”. Pentru organizarea referendumului au fost luate măsuri de securitate fără precedent, în special în sudul țării, pentru a preveni reizbucnirea recentelor violențe dintre kirghizi și uzbeci, soldate, potrivit unor estimări, cu două mii de morți. Autoritățile kirghize au anunțat în ajunul referendumului că toți cei 75 de mii de refugiați uzbeci ce s-au adăpostit pe teritoriul Uzbekistanului ar fi revenit în Kirghistan.
—————————————————————————————
Radu Benea: Mulțumesc, Diana. Mai multe știri, analize și comentarii găsiți pe pagina noastră de Internet.
Așadar, cum ați auzit la știri, președintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a emis un decret prin care declară trupele militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova drept trupe de ocupație pe care Rusia, ca succesoare de drept a URSS, trebuie să și le retragă urgent și necondiționat. Decretul a fost semnat după ce înalți demnitari de la Moscova au admis posibilitatea includerii Uniunii Europene în misiunea de pacificare de pe Nistru și lucru cerut de mai multă vreme de Republica Moldova, care pledează pentru transformarea misiunii de pace, dominate în prezent de Rusia, într-una civilă, cu mandat internațional. De ce Chișinăul întreprinde pași care irită Moscova, tocmai atunci când s-ar părea că Moscova ar fi deschisă dialogului? Această întrebare i-am adresat-o primului invitat al emisiunii de astăzi, expertul independent în probleme de securitate Vlad Lupan.
Vlad Lupan: „Un mesaj al președintelui Republicii Moldova în ce privește retragerea trupelor ruse anume acum a fost necesar. De ce a fost necesar? Este evident pentru că în momentul actual au loc negocieri dintre statele occidentale și Federația Rusă pe subiectul retragerii trupelor ruse din Republica Moldova, în contextul controlului armamentelor pe continent. Tratatul FACE nu mai funcționează. Înțelegerile de la Istambul din 1999, conform cărora trupele ruse de pe teritoriul Republicii Moldova trebuiau retrase până în 2002-2003 nu mai funcționează. Astfel, este nevoie de un aranjament nou, iar pentru ca acest aranjament nou să existe, era nevoie de o poziție foarte clară, exprimată de autoritățile Republicii Moldova, mesaje foarte clare, publice inclusiv, în ce privește poziția fermă, clară și neschimbată a Republicii Moldova privind faptul că nu vor accepta staționarea trupelor ruse pe teritoriul nostru, că doresc retragerea lor, pentru ca o serie de actori occidentali care ne susțin acum să poată motiva astfel poziția lor în dialogul lor cu Federația Rusă, în negocierile privind armele convenționale pe teritoriul european și în genere securitatea europeană”.
Radu Benea: săptămâna trecută, la Paris, miniștrii de externe german și rus au obținut sprijinul Franței și Poloniei pentru înființarea unui comitet ruso-european, care să se ocupe de crizele regionale. Amintim că acest comitet propus la începutul lunii iunie de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și președintele rus, Dmitri Medvedev, va fi avea ca prim punct pe agendă rezolvarea problemei transnistrene.
Europa Liberă l-a întrebat pe președintele comisiei de relații externe a Dumei de stat, Contantin Kosaciov, ce părere are despre, să spunem așa, înțelegerea privind Transnistria dintre dl Medvedev și dna Merkel?
Constantin Kosaciov: „Nu exista nici o intelegere. Transnistria este un conflict care este rezolvabil, ca sa spunem asa. Acum 4 sau 5 ani am incercat sa rezolvam acest conflict si am ajuns la un compromis care a fost acceptat de ambele parti dar, mai tarziu, a fost blocat de asa numita „Europa unita”. Motivul? Acest compromis a fost realizat fara participarea lor. De aceasta data vom incerca sa facem mai multe progrese cu privire la acest conflict (si poate si cu privire la altele).
Conflictul din Transnistria este, pot spune, cel mai aproape de a fi rezolvat prin cooperarea dintre cei implicati fara sa mai fie repetate greselile din trecut. Noi, nu am facut nici o greseala. UE a facut cateva greseli si iata ca inca avem acest conflict. Conflictul din Transnistria va fi poate primul in care se va folosi mecanismul de cooperare in situatii de criza agreat de dl Medvedev si dna Merkel. Daca va avea succes, cred ca toata lumea va fi multumita. Insa nu cred ca putem reusi doar prin intalniri intre Rusia si Germania, Rusia si UE. Moldova si Transnistria trebuie sa accepte aceasta mediere si sa accepte compromisul. Nu suntem inca acolo si nimeni nu stie cand vom ajunge”.
Radu Benea: opinia lui Constantin Kosaciov, consemnată de corespondenta noastră la Strasbourg, Iolanda Bădiliță.
Deocamdată, reglementarea transnistreană are un format propriu de negocieri, așa-numitul format 5+2, din care fac parte OSCE, Rusia și Ucraina – în calitate de mediatori, și Uniunea Europeană, și Statele Unite – ca observatori. Și tocmai despre nevoia relansării negocierilor în acest format, blocate în ultimii 4 ani, a vorbit la Chișinău ministrul de externe și vicecancelarul Germaniei, Guido Westerwelle. De altfel, a fost o primă vizită în Republica Moldova, de la declararea independenței, a unui demnitar german de asemenea rang.
Guido Westerwelle: „Fără să fac comparații istorice, decizia este întotdeauna să privim înainte. În opinia noastră este hotărâtor ca în acest proces de reglementare transnistreană toate părțile implicate să se așeze cu un nou suflu constructiv la masa de negocieri. În 2007 lucrările formatului 5+2 au fost înghețate. De atunci batem pasul pe loc. Suntem hotărâți să contribuim la reluarea negocierilor în formatul 5+2. Vom contribui la acest lucru și a sosit un moment deosebit în acest sens.”
Radu Benea: acesta a fost răspunsul ministrului german de externe la întrebarea corespondentei noastre Valentina Ursu, de ce trupele ruse au plecat mai ușor din Germania, decât din Republica Moldova? La întrebarea: ce șanse sunt ca trupele actuale să fie înlocuite cu forțele de menținere a păcii sub egida Uniunii Europene, Guido Westerwelle a spus:
Guido Westerwelle: „Consider că este o chestiune destul de complicată și destul de sensibilă, este important să contribuim la reluarea negocierilor în formatul 5+2, să facem tot posibilul ca această reluare să se întâmple cu adevărat”.
Radu Benea: a declarat pe 25 iunie la Chișinău, într-o conferință de presă, ministrul de externe și vicecancelarul german Guido Westerwelle.
Ce așteptări are Rusia de la o nouă arhitectură a securității în Europa și ce șanse de reglementare, în contextul discuțiilor ce au loc în acest sens, ar avea conflictul transnistrean? O întrebare adresată unui alt oaspete al ediției noastre de astăzi, analistul politic de la Moscova Fiodor Lukianov, redactor-șef al revistei „Rusia în politica globală”.
Fiodor Lukianov: „Retragerea militarilor ruși din Transnistria nu e posibilă fără un progres substanțial în reglementarea politică a conflictului transnistrean. Pentru Moscova, aceste procese sunt inseparabile. A existat deja o încercare de a obține retragerea trupelor ruse în contextul tratatului FACE privind armele convenționale în Europa, în corespundere cu angajamentele pe care Rusia și le-a asumat la Istambul, dar fără succes. Mai mult, neoficial deja se recunoaște că a fost o greșeală să condiționezi două lucruri care nu au legătură legătură între ele, și, ca rezultat, Rusia a ieșit din tratatul FACE. Eu cred că situația se va repeta, dacă vor fi condiționate anumite progrese în privința arhitecturii securității de retragerea trupelor ruse din Transnistria. Altceva este că Germania a dat dovadă de inițiativă, pentru că Germania este într-un fel dezamăgită de posibilitățile Uniunii Europene, care nu reușește să aibă o poziție unitară în domeniul politicii externe. Deci, din motive obiective chiar, se poate spune că Germania e propulsată acum pe poziția de lider. Probabil, se crede că acest conflict transnistrean ar avea mai multe șanse de a fi scos din impas, că ar fi posibilă o anumită soluție. Când te-ai uita mai bine, de fapt, nici nu prea ai de ce să te apuci, pentru că nu există alte domenii referitoare la zonele de conflict din spațiul post-sovietic unde ar există vre-o șansă de progres”.
Radu Benea: Fiodor Lukianov e de părere că din cauza problemelor sale interne, economice și politice, Uniunea Europeană și-ar fi pierdut, cel puțin pentru o perioadă, interesul său față de regiunea Europei de Est. Pe de altă parte, spune expertul de la Moscova, Rusia și-ar dori să fie mai activă în spațiul post-sovietic, însă nu ar dispune deocamdată de o strategie clară în acest sens. Iată de ce, crede Fiodor Lukianov, schimbări majore în planul securității europene, în procesul retragerii trupelor ruse din Transnistria și, respectiv, în soluționarea conflictului transnistrean nu se vor produce atâta timp cât mecanismele vechi nu funcționează, iar cele noi încă nu au fost constituite.
L-am întrebat pe celălalt invitat al emisiunii noastre, Vlad Lupan, ce ar trebui să întreprindă Republica Moldova într-o asemenea situație?
Vlad Lupan: „E vorba de un joc global mult mai mare, în care, respectiv, problema Europei de Est, câteodată, se găsește pe un talger împreună cu zona Orientului Mijlociu. Deci, în asemenea circumstanțe, fără îndoială, va trebui să lucrăm foarte intens atât cu Federația Rusă, dar și în primul și în primul rând cu partenerii noștri din Occident. Iată de ce, tocmai acu, subiectul retragerii trupelor ruse, oarecum, cade într-o ecuație globală și este absolut necesar ca acest subiect să fie menționat în perioada aceasta, anume acum. Deci, decretul președintelui interimar Mihai Gimpu, așa cum a venit, sigur, el nu soluționează, el nu retrage trupele ruse din Republica Moldova, însă el este anume acel mesaj de care este acum nevoie în jocul global”.
Radu Benea: opinia expertului independent în probleme de securitate, Vlad Lupan, oaspetele ediției de astăzi.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție și vă dorește toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
