„Prietenii europeni ai Republicii Moldova”, cum este supranumit Grupul pentru acțiunea europeană a Republicii Moldova și de fapt, o inițiativă a României lansată în ianuarie 2010 – s-au întrunit ieri la Chișinău. Reuniunea s-a soldat cu rezultate și mesaje mai mult decât încurajatoare pentru autoritățile de la Chișinău și pentru cetățenii Republicii Moldova. Pornind de la acest eveniment și alte acțiuni inițiate de România, l-am întrebat pe domnul conferențiar profesor doctor la Universitatea din București Armand Goșu, consilierul Ministrului român de Externe, în ce măsură se poate vorbi deja la modul trecut despre abordarea doar sentimental-naționalistă a relațiilor București – Chișinău în favoarea unei strategii pragmatice de durată.
Armand Goșu: Prin acțiunile sale diplomatice, Bucureștiul a dovedit că a produs o nouă paradigmă pentru relația cu RM, o paradigmă care sigur ține cont și de trecutul comun, de comunitatea de limbă, de cultură, dar în același timp se calibrează pe niște proiecte foarte precise și proiecte economice, proiecte politice și pentru că numai în acest fel cred că putem cu adevărat ajuta RM să se apriopie de UE pentru ca într-un viitor cît mai apropiat să se și integreze în această structură.
Europa Liberă: Șeful diplomației române Teodor Baconschi a declarat la Chișinău că „astăzi RM este la modă în Europa” și că „interesul Europei a crescut enorm față de RM după venirea la guvernare a Alianței pentru Integrare Europeană”. După cum se știe, însă, moda este schimbătoare. Ce credeți că se poate întîmpla în cazul unui eșec sau unei schimbări radicale de situație după alegerile din 28 noiembrie.
Armand Goșu: Pornim de la premiza că o schimbare radicala de situație nu mai este posibilă, că mulți pași făcuți într-o perioadă foarte scurtă de timp au fost decisivi pentru a așeza spre vest, pe un trend ascendent relația cu UE a RM. Chiar în cazul în care la putere la Chișinău o să vină forțe politice nu toate angajate ferm pe direcția vest. În acest moment, cel puțin declarativ, toate forțele politice afirmă, apăsat unele dintre ele, că sunt orientate spre UE. Sigur nu toate dovedesc prin acțiunile lor că sunt ferm angajate pe acest drum. Pot să vă spun că a fost o întîlnire cu ușile închise cu reprezentanții Partidului Comunist, la care dl. Muntean și dl. Grigore Petrenco au fost foarte fermi în a declara că în perioada guvernării comuniste, mai precis în 2002, s-au făcut primii pași de apropiere de UE și că și Partidul Comuniștilor din RM va rămîne angajat pe acest drum. Sigur, e un trecut recent care contrazice acest tip de afirmații, dar, pînă una alta, luînd în considerare analizele sociologice pe care le-am văzut pe RM, cred că o guvernare comunistă monocoloră nu mai este posibilă. Iar toate celelalte forțe care au șanse să intre în Parlament, în orice combinație ar fi ele cu PCRM, sunt interesate să participe, să constuiască, să continue construirea acestui drum european al RM, pentru că este evident un interes al electoratului din RM, se joacă practic viitorul RM la aceste alegeri. Dar este foarte important să se păstreze acest trend ascendent, să se păstreze acest ritm ridicat de reformă politică internă, de respectarea angajamentelor pe care și le-au asumat autoritățile față de UE. Nu am decît să repet ceea ce s-a spus la întrunirile din cadrul reuniunii și că RM nu doar că își făcea temele, dar o făcea înainte de ar fi fost trimise Chișinăului în plic. Deci, atîta dedicație, atîta interes pentru a implementa reformele, pentru a se apropia de UE, nu se mai întîlnește în cazul altei țari. Este practic o noutate pentru UE să constate că o țară din vecinătatea estică, practic, făcînd atîtea reforme, vine ea peste UE și cere noi țeluri în a se reforma. E cu totul, cu totul neobișnuit și sunt mai mulți miniștri de externe care au menționat acest lucru.
Europa Liberă: La viitoarele alegeri, cetățenii RM nu vor avea de ales între Federația Rusă și România, ci între un stil de viață și altul, a declarat în finalul reuniunii Grupului pentru Acțiunea Europeană a RM ministrul român de externe. De fapt, în condițiile unei societăți profund scindate chiar pe principiul acestei alternative simpliste – ori cu Rusia, ori cu România și implicit UE și ce credeți că ar putea face Bucureștiul în primul rînd ca alegătorul de rînd din RM să înțeleagă mai bine avantajele și dezavantajele uneia sau alteia opțiuni.
Armand Goșu: Bucureștiul ar putea prin puterea exemplului să inspire alegătorii din RM. În memoria colectivă a cetățenilor RM cred că există un sertar în care își amintesc cum se trăia în România în 89 și ce se întîmplă astăzi și să înțeleagă că acest parcurs, de la sărăcie la bunăstare, de la lipsă de instituții democratice solide la instituții democratice solide, de la o presă controlată pînă la o presă liberă, a fost posibil, undeva, chiar lîngă granița RM. De ce n-ar fi posibil și în RM construirea acestui stat al bunăstării, construirea unui stat cu adevărat democratic, unui stat previzibil, unui stat care să aparțină unei lumi de valori occidentale.
Europa Liberă: RM este considerată acum ca o poveste de succes în raporturile cu UE. Dar poveștile din copilărie sunt urmate de obicei de un somn mai mult sau mai puțin sănătos, după care vine dimineața cu grijile cotidiene și de obicei mai puțin plăcute. Care credeți că ar putea fi și mai ales cînd ar putea fi un deznodămînt fericit ca în basme a acestei povești de succes.
Armand Goșu: Ca această poveste să fie de succes, ar trebui ca RM să fie scoasă dintr-un pachet cu Ucraina și să fie plasată într-un alt pachet, pentru că birocrația de la Bruxelles preferă să lucreze cu pachete, anume în pachetul Balcanilor de Vest, pentru a fi mai apoi, într-un viitor previzibil, integrată. Aceasta înseamnă începerea negocierilor, asumarea Acquis-ul comunitar, transpunerea lui în practică și procedura standard de aderare la UE. Moldova e o poveste de succes. Ea a reușit să aducă în capitala sa nu mai puțin de 10 miniștri de externe. Acest lucru este foate dificil de realizat chiar de către un stat membru al UE. Ceea ce s-a întîmplat la Chișinău este fără precedent în toată străinătatea estică a UE și aș vrea ca și oamenii simpli să realizeze că e un lucru cu totul extraordinar ce s-a întîmplat în acest zile la Chișinău și că RM se bucură de un interes, de admirație, de sprijin cum poate nici un stat nu se va mai bucura în curînd. Ar putea să capitalizeze această deschidere, acest interes pentru ea, iar această capitalizare în primul rînd ar trebui făcută sub formă de investiții, ajutoare. E vorba de un tsunami finaciar, s-a vorbit mult despre acest tsunami, sume foarte mari de bani, miliarde de euro care așteaptă să vină spre RM sub formă de ajutoare, sub formă de investiții, dar toată lumea așteaptă rezultatele alegerilor din 28 noiembrie, pentru a se asigura că RM rămîne ferm orientată spre o direcție vestică, spre UE.
