Mai mulți europarlamentari au cerut astăzi executivului Uniunii să se implice mai mult în așa-numitul Parteneriat Estic, din care face parte și Republica Moldova. Nemulțumirea parlamentarilor de la Bruxelles este împărtășită, în cazul concret al Moldovei, de autorii unui studiu realizat de Centrul român pentru studii europene în parteneriat cu Asociația pentru politică externă din Republica Moldova.
Raportul constată că inițiativa Parteneriatului Estic, în mai bine de 2 ani de la lansare, nu a adus îmbunătățiri notabile în vecinătatea răsăriteană a Uniunii Europene. Acest lucru se explică în parte și prin faptul că țările membre și Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina nu formează un grup coerent: sunt foarte diferite în ce privește caracteristicile individuale și așteptările lor față de Uniunea Europeană.
Moldova a reușit însă în ultimul an să se miște rapid pe calea integrării europene, încercând să realizeze cât mai multe reforme. De aceea, consideră unul din autorii raportului, directorul Centrului român pentru studii europene Cristian Ghinea, Moldova ar putea să reprezinte o oportunitate pentru revigorarea Parteneriatului Estic de către Uniunea Europeană.
Cristian Ghinea: „Este un raport care se adresează în primul rând publicului occidental și factorilor de decizie, care încearcă să facă un fel de bilanț a ceea ce s-a întâmplat cu Parteneriatul Estic de la lansarea acestui proiect, cu accent pe Moldova, bineînțeles. Parteneriatul Estic este într-o perioadă de adolescență, de juniorat și trebuie să capete mai multă substanță. Și dacă este ca acest parteneriat să capete mai multă substanță, atunci Moldova este țara care poate fi un exemplu de succes. De ce Moldova? Pentru că, comparat cu celelalte cinci țări cuprinse în Parteneriatul Estic, are referințe democratice mai bune, are comerțul exterior orientat mai mult înspre UE, are opinia publică cea mai favorabilă Uniunii Europene ca să nu mai zic și de apropierea geografică. Deci, îndemnul nostru este ca europenii să dea mai multă substanță acestui parteneriat și să ofere șansa Moldovei de a arăta că se poate, șansa de a arăta către celelalte țări, pentru că dacă Moldova va face pași rapizi spre integrare, atunci altfel se va vedea Parteneriatul Estic și dinspre Georgia sau dinspre Armenia”.
Printre alte recomandări sunt creșterea finanțării din partea Uniunii Europene și abordarea individuală a țărilor Parteneriatului Estic, sprijinirea acestora în depășirea crizelor interne economice și politice, precum și în fața eventualelor presiuni din partea Rusiei de tipul embargourilor comerciale, deschiderea pieței agricole a Uniunii Europene pentru țările din Parteneriatul Estic și întărirea securității lor energetice. O altă recomandare este că liderii de la Chișinău nu trebuie să conteze pe ideea că vor obține o perspectivă rapidă de aderare la UE pe baza unor rațiuni geografice, ci ar trebui să facă eforturi pentru a pune în aplicare reformele necesare.
Totodată, autorii studiului sunt de părere că așteptările guvernului de la Chișinău sunt prea optimiste în ceea ce privește obținerea în următorii un an și jumătate-doi a unui regim de vize și de comerț liberalizat cu Uniunea Europeană. Cu toate acestea, experții spun că însăși existența unei asemenea perspective, despre care nici nu se putea vorbi acum 4-5 ani, ar fi un alt argument în favoarea revigorării Parteneriatului Estic.
