Victor Chirilă: „Viitoarea zonă de comerț liber între Uniunea Europeană și Republica Moldova este o oportunitate pentru ambele maluri ale Nistrului”.
Reprezentanții celor mai importante întreprinderi ale regiunii transnistrene au participat recent la Odesa la un seminar pe tema viitoarei zone de comerț liber și aprofundat între Republica Moldova și Uniunea Europeană. La discuții au participat și reprezentați ai unor companii moldovenești, oficialități de la Chișinău și reprezentanți ai administrației transnistrene, precum și membri ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova. Despre interesul părții transnistrene față de perspectiva liberalizării comerțului cu Uniunea Europeană l-am întrebat pe invitatul ediției de astăzi, unul dintre organizatorii evenimentului de la Odesa, direcotrul executiv al Asociației pentru Politică Externă din Moldova, Victor Chirilă.
Victor Chirilă: „Într-adevăr, am avut reprezentanți importanți ai mediului de afaceri din regiunea transnistreană. Și aici voi menționa „Tirotex”, Combinatul metalurgic de la Râbnița, de asemenea, Compania „Kvint”. De asemenea au fost și reprezentanți ai așa-ziselor ministere de economie și de externe din regiune. Lucrul acesta ne face să credem că există din partea reprezentanților administrației tiraspolene și a mediului de afaceri din regiune un interes pentru o mai mare deschidere. Probabil, acest interes este determinat forțat și de circumstanțele economice, de problemele economice, cu care se confruntă actualmente regiunea, dar și de contextul regional. Există un interes și o atenție tot mai mare pentru această regiune din partea unor importanți actori, precum Rusia și Germania. Uniunea Europeană își intensifică prezența în regiune și lucrul acesta nu este neglijat de către reprezentanții regiunii transnistrene. Dânșii la fel vor să profite de investițiile Uniunii Europene, de oportunitățile comerciale, pe care le oferă Uniunea Europeană pentru a depăși actuala criză, cu care se confruntă regiunea. Există probleme sociale care nu pot, în cele din urmă, fi rezolvate fără o asistență impunătoare din partea actorilor internaționali. Și mă refer, în special, la Uniunea Europeană, care deja a alocat sume pentru proiecte sociale, dedicate regiunii transnistrene.”
Europa Liberă: Reprezentanții Tiraspolului tot timpul s-au plâns că Chișinăul ar impune o blocadă Transnistriei, că ar încerca s-o izoleze economic, ș.a.m.d. A apărut această temă în discuțiile de la Odesa? În contextul liberalizării comerțului cu Uniunea Europeană?
Victor Chirilă: „Trebuie să vă spun, că la evenimentul carea a avut loc la Odesa nu a răsunat, nu a fost rostit cuvântul blocadă. În același timp, reprezentanții mediului de afaceri din Tiraspol și-au expus nemulțumirea vis-a-vis de controlul vamal, dublul control vamal pe care trebuie să-l treacă mărfurile transnistrene pentru a fi exportate, în special pe piețele externe. Mai întâi controlul vamal al autorităților constituționale de la Chișinău, apoi controlul vamal al autorităților din regiunea transnistreană. Lucrul acesta, în viziunea lor, implică mari cheltuieli. De asemenea, au fost exprimate nemulțumiri vis-a-vis de condițiile impuse de Chișinău cu privire la punctele vamale, prin care pot fi exportate mărfurile produse în regiunea transnistreană. Dar cuvântul blocadă nu a răsunat. Dimpotrivă, aceste remarci, puțin critice, au fost făcute în ideea de a sensibiliza atât autoritățile de la Chișinău, cât și partenerii externi pentru a găsi niște soluții de compromis între Tiraspol și Chișinău cu privire la aceste doleanțe. Și cred că această schimbare de tonalitate, și această schimbare de accente în luările de poziție a transnistrenilor este într-o anumită măsură încurajatoare. Eu cred că este un semnal firav că în viitor se pot atinge niște compromisuri, se pot găsi niște soluții la aceste probleme, care, într-adevăr, împiedică o dezvoltare armonioasă a relațiilor comerciale atât între Tiraspol și Chișinău, dar și regiunea transnistreană și restul lumii. Probabil că va fi nevoie de discuții, va fi nevoie de expertiză externă pentru a găsi niște soluții convenabile ambelor părți.”
Europa Liberă: Viitoarea zonă de comerți liber dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care, potrivit unor estimări, ar putea să devină realitate în următorii trei-cinci ani, ar putea fi una din soluțiile actualelor probleme ale întreprinderilor din Transnistria?
Victor Chirilă: „De fapt, crearea zonei de comerț liber aprofundată și cuprinzătoare între Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost și subiectul cheie al acestei reuniuni. A fost un subiect, care urma să provoace discuții mult mai ample cu privire la actualele relații comercial-economice între regiunea transnistreană și malul drept al Republicii Moldova, cu privire la relațiile economice dintre regiunea transnistreană și partenerii externi, în special Uniunea Europeană. Și acest lucru a fost atins de noi. A fost atins pentru că am avut, într-adevăr, discuții vii, discuții interesante între reprezentanții regiunii transnistrene și reprezentanții autorităților constituționale de la Chișinău. Asupra oportunităților, pe care le oferă acestă viitoare zonă de comerț liber între Republica Moldova și Uniunea Europeană, asupra obstacolelor, care stau în calea comună pentru a avea o astfel de zonă, pentru a beneficia de acele avantaje, pe care le va oferi țării noastre această zonă de comerț liber. Și, de asemenea, a fost remarcată, în special de reprezentanții transnistreni, decalajul de pregătire a malului drept și a malului stâng pentru a face față unei astfel de zone de comerț liber cu Uniunea Europeană. S-a remarcat, de exemplu, de către reprezentanții regiunii transnistrene că Republica Moldova este mult mai pregătită pentru a demara astfel de discuții cu Uniunea Europeană. Uniunea Europeană și partenerii noștri externi investesc mai mult în modernizarea infrastructurii, în modernizarea echipamentului întreprinderilor moldovenești, în dezvoltarea infrastructurii drumurilor, etc., în implementarea standardelor europene în economia Republicii Moldova. Lucrurile acestea, însă, nu se întâmplă în regiunea transnistreană și vreau să spun că câțiva interlocutori din regiunea transnistreană au remarcat acest decalaj și chiar au făcut acest lucru cu o tonalitate de îngrijorare, pentru că infrastructura Transnistriei rămâne în continuare nedezvoltată, ea se deterioreză, nu se fac investiții majore pentru a o reabilita. Nu mai vorbesc de modernizare, echipamentul întreprinderilor este unul învechit, iarăși nu se fac investiții. De asemenea, a fost remarcată cu anumită dooză de criticism imposibilitatea de a lua credite de la băncile moldovenești. Au fost, înțeleg, și încercări de a beneficia de aceste credite din parte băncilor moldovenești de pe malul drept al Nistrului în trecut, dar li s-a refuzat. Probabil, contextul politic intern era altfel. Să sperăm că lucrurile acestea se vor schimba în viitor. Dar au fost, spun încă odată, foarte multe lucruri, care trebuiesc analizate atent, pentru că în cazul discuțiilor noastre cu regiunea transnistreană contează nu atât forma exterioară a mesajelor, cât și, în special, foarte mult, tonalitatea cu care aceste mesaje sunt trimise și îngrijorările care sunt formulate în cadrul acestor discuții. Și cred că din aceste perspective, pentru mine personal a fost, în mai multe privințe, o revelație acest eveniment. O revelație în sensul detectării unor schimbări de accente, unor schimbări de poziții, care, probabil, în viitor, dacă și situația internă din Republica Moldova va fi benefică și în special cea regională și internațională, cred că se vor transforma în niște tendințe puternice, care ne vor facilita soluționarea politică a conflictului.”
Europa Liberă: Înțeleg, că la reuniunea de la Odesa s-au formulat și niște recomandări pentru grupul de experți, dedicat problemelor economice și măsurilor de încredere pentru cele două maluri ale Nistrului?
Victor Chirilă: „Recomandarea de bază, care a fost făcută de participanții la masa rotundă de la Odesa este că această viitoare zonă de comerț liber între Uniunea Europeană și Republica Moldova prezintă o oportunitate, în sensul intensificării relațiilor comerciale, economice între ambele maluri ale Nistrului. Reprezintă o oportunitate, o șansă pentru a depăși, a rezolva obstacolele existente, pentru a ajuta regiunea transnistreană să depășească decalajul de dezvoltare, care devine tot mai pronunțat între ambele maluri ale Nistrului, astfel încât și regiunea transnistreană, împreună cu restul Republicii Moldova să negocieze, să fie implicată în negocierile asupra viitorului acord de asociere, de ce nu? Și mă refer în cazul dat asupra acordului cu privire la zona de liber schimb, aprofundată și cuprinzătoare între Moldova și Uniunea Europeană. Cred că fără participarea regiunii transnistrene la crearea acestei zone de comerț liber ne va fi greu să satisfacem acele angajamente, acele reforme, care vor fi solicitate din partea Uniunii Europene. Personal, cred că participarea reprezentanților transnistreni, implicarea lor în viitoarele negocieri este o condiție indispensabilă pentru ca Republica Moldova, într-adevăr, să fie capabilă să pună bazele unei astfel de zone în viitor. Am o mare doză de scepticism în ceea ce privește disponibilitatea Uniunii Europene de a crea o zonă de comerț liber cu doar o parte din teritoriul Republicii Moldova. Cred că acest lucru nu va fi pe placul unor anumite state din Uniunea Europeană și dacă se va întâmpla o astfel de evoluție, cred că acest lucru va afecta extrem de negativ dezvoltarea economică și socială a regiunii transnistrene. Or, acest lucru nu trebuie de admis, pentru că, încă o dată repet, această zonă de comerț liber este o oportunitate de a angaja într-un dialog cuprinzător, serios regiunea transnistreană.”
Radu Benea: opinia lui Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă din Republica Moldova, oaspetele ediției de astăzi.
Să adăugăm că în prezent, potrivit datelor oficiale, cel mai mare partener comercial al regiunii transnistrene, dacă se poate spune așa, este Republica Moldova. O treime din exporturile Transnistriei ajung pe malul drept al Nistrului. Urmează apoi Uniunea Europeană cu o cotă de aproape 30 la sută. Principalele țări de destinație din Uniunea Europeană sunt Italia, România, Germania, Polonia și Franța. După Uniunea Europeană, pe locul trei în acest top se află Federația Rusă, care absoarbe aproximativ 20 la sută din exporturile transnistrene.
