Succesul demersului de liberalizare a regimului de vize cu UE depinde de efortul autorităților, care sunt direct responsabile de elaborarea politicilor, legislației și implementarea efectivă a reformelor prevăzute de Planul de Acțiuni primit la 24 ianuarie curent. Or, prima fază a evaluării efectuate de Uniunea Europeană se va concentra anume pe cadrul legal relevant. Iată de ce Parlamentul trebuie să se implice permanent și efectiv la această etapă. Societatea civilă, la rândul ei, trebuie să valorifice expertiza de care dispune, anume pentru a spori gradul de cunoaștere și înțelegere a politicilor care urmează a fi adoptate și puse în practică.
În continuare, Chișinăul trebuie să valorifice oportunitatea oferită de apropiatului Summit al Parteneriatului Estic de la Budapesta și să propună principiul diferențierii, pentru ca la evaluarea progresului în implementarea Planului de Acțiuni să se țină cont de în primul rând de meritele individuale și succesul implementării condițiilor tehnice. Totodată, procesul de liberalizare a regimului de vize reprezintă un prilej de a spori gradul de cooperare moldo-ucraineană în materie de securitate, în particular pe cooperarea la frontieră pe segmentul transnistrean.
Fiindcă progresul în cadrul dialogului privind liberalizarea regimului de vize va depinde în egală măsură atât de evaluarea nivelului de implementare a condițiilor Planului de Acțiuni, cât și de rezultatele studiului de evaluare al posibilului impact migrațional și securitate al regimului liberalizat de vize, este mai mult decât binevenită o evaluare alternativă din partea societății civile.
Acestea sunt principalele recomandări ale Grupului de lucru pe liberalizarea regimului de vize cu UE al Convenției Naționale pentru Integrarea Europeană. Propunerile au fost prezentate azi, 9 februarie 2011, ora 14:00, la o conferință de presă.
Recomandările reprezintă produsul unei mese rotunde desfășurate tot la 9 februarie, ora 10:00, la care au participat reprezentanți ai administrației publice centrale, societății civile, inclusiv din regiuni (Bălți, Cahul, Comrat), precum și un expert pe vize din Slovacia. La reuniune au mai asistat experți ai Misiunii UE de Asistență la Frontieră (EUBAM). Recomandările au fost susținute de majoritatea celor 40 de participanți.
Pe lângă sugestii pentru accelerarea procesului de liberalizare a regimului de vize, experții au mai insistat și pe strategia națională urmărită și elementele pentru dezvoltarea unei strategii de comunicare pe subiectul vizelor:
– Menținerea unui grad de transparență referitor la concluziile evaluărilor și rapoartelor Comisiei Europene asupra gradului de avansare în implementarea Planului de Acțiuni, ceea ce ar ajuta la înțelegerea deficiențelor și a esenței reformelor solicitate;
– Consolidarea în continuare a securității documentelor biometrice eliberate: explicarea structurii prețurilor pașapoartelor biometrice;
– Coordonarea între Guvern și societate civilă a viitoarelor acțiuni și priorități pe termen scurt și mediu în vederea asigurării unei implementări eficiente a condiționalităților Planului de Acțiuni;
– Informarea populației și partenerilor RM atât despre progresul și calitatea înregistrată în implementarea condiționalităților, cât și despre procesele, consecințele și impactul care le implică acest dialog pe vize cu UE.
Pentru a asigura reprezentarea pe picior de egalitate a instituțiilor publice și celor non-guvernamentale, la masa rotundă au fost aleși doi co-președinți ai Grupului de lucru. Astfel, Daniela Morari a fost delegată președintă din partea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, iar Victoria Boian și din partea societății civile. Candidatura Victoriei Boian de la Asociația pentru Politică Externă a fost votată în unanimitate de către participanții la eveniment.
Urmează să aibă loc încă alte trei mese rotunde între experți, urmate de conferințe de presă. Doritorii de a participa la discuțiile între experți, off-the-record, se vor putea curând înregistra pe site-ul oficial al proiectului. Provizoriu, acreditarea are loc prin intermediul site-ului www.viitorul.org.
Pe lângă grupul de lucru pe vize, frontiere și regiunea transnistreană, Convenția Națională pentru Integrarea Europeană mai include altele două: agricultură și dezvoltare regională; comerț, servicii, concurență. Mecanismul de adoptare a deciziilor este similar și și-a demonstrat deja eficiența în Republica Slovacă, Serbia și Macedonia. Paralel, un asemenea proiect este desfășurat și în Ucraina.
Proiectul „Convenția Națională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Asociația pentru Politică Externă și Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susținerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul inițiativei este de a stimula dezbateri ample și de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societății civile, în vederea adoptării și implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova.
