Semnarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană cu privire la protecția indicațiilor geografice pentru produsele agricole și alimentare este inevitabilă și ține de succesul Acordului de asociere RM-UE. Până atunci, autoritățile trebuie să pregătească și să instruiască agenții economici, care vor trebui să facă față noilor rigori la înregistrarea produselor lor. La acest moment, în RM sunt înregistrate doar două denumiri de origine naționale, „Ciumai” și „Românești”, număr ce trezește semnale de alarmă și nu corespunde nici pe departe potențialului de producere și export al RM.
Or, producătorii autohtoni, fie mici sau mari, nu conștientizează deocamdată necesitatea înregistrării indicațiilor geografice și nu cunosc aspectele tehnice. Iată de ce autoritățile trebuie să se implice prin a explica și populariza procedura de înregistrare. Cert este că inițiativele de identificare și de promovare a unor indicații geografice și denumiri de origine trebuie să vină de la sectorul de business, care este prin definiție mai aproape de comunitățile locale și de tradițiile lor de a produce.
Pe de altă parte, o dată cu semnarea Acordului, Republica Moldova va trebui să respecte apr. 3000 de indicații geografice și denumiri de origine europene și în cazul exporturilor către alte state decât cele membre ale UE. În cazul Federației Ruse, există riscul de a pierde identificarea unor produse alcoolice exportate pe această piață. La acest moment, autoritățile naționale încearcă să le convingă pe cele europene să permită utilizarea pe durata a cinci ani a denumirilor: „Champagne”, „Cognac”, „Cahors” și „Ports”, lovindu-se de reticența Franței, Italiei, Spaniei și Portugaliei. Până la urmă, recunoașterea unui produs ca fiind autohton în cadrul Uniunii Europene depinde de felul cum se negociază și se demonstrează că el este caracteristic unei comunități anumite, prin tradiție și prin efortul depus.
Acestea sunt principalele concluzii ale Grupului de lucru pe agricultură și dezvoltare regională al Convenției Naționale pentru Integrarea Europeană. Propunerile au fost prezentate azi, 22 februarie 2011, ora 15:00, la o conferință de presă.
Recomandările reprezintă produsul unei mese rotunde desfășurate tot la 22 februarie, ora 10:00, la care au participat funcționari ai administrației publice centrale, experți independenți, reprezentanți ai mediului de afaceri. Recomandările au fost susținute de majoritatea celor 30 de participanți:
– Solicitarea protecției în cadrul UE a denumirilor „Vinurile Moldovei”, „Cricova”, „Mileștii Mici” și „Divin”;
– Armonizarea reglementărilor naționale cu cele comunitare referitoare la protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare;
– Excluderea necesității de reînnoire a dreptului de utilizare a indicațiilor geografice o dată la zece ani. Acest drept urmează a fi acordat pe un termen nelimitat, cu condiția respectării caietului de sarcini la produsului;
– Acordarea consultanței și instruirea întreprinzătorilor în domeniul protecției și utilizării drepturilor de proprietate intelectuală; informarea activă a producătorilor și creșterea nivelului de conștientizare a necesității înregistrării indicațiilor geografice, precum și insuflarea cerințelor de marketing ale UE;
– Returnarea de către stat a taxelor de înregistrare achitate, în cazul indicațiilor geografice care au trecut cu succes procedura de înregistrare;
– Simplificarea procedurii de schimbare a destinației terenurilor agricole, ceea ce constituie o barieră pentru înregistrarea indicațiilor geografice, deoarece acestea presupun amplasarea producerii în teren;
– Crearea unui Centru unic responsabil de control privind conformitatea produselor alimentare în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Or, la acest moment această sarcină este împărțită între cinci ministere, ceea ce reprezintă o barieră în promovarea indicațiilor geografice;
– Dinamizarea sectorului asociativ, cel care ar trebui să vină cu inițiativa de a înregistra indicații geografice;
– Adoptarea unei strategii și politici naționale în domeniul promovării indicațiilor geografice.
Pentru a asigura reprezentarea pe picior de egalitate a instituțiilor publice și celor non-guvernamentale, la masa rotundă au fost aleși doi co-președinți ai Grupului de lucru. Astfel, Tudor Robu, Șeful Direcției Marketing și relații internaționale de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a fost delegat președinte din partea autorităților, iar Ion Perju, expert asociat la IDIS „Viitorul” și din partea societății civile. Candidatura lui Ion Perju a fost votată în unanimitate de către participanții la eveniment.
Urmează să aibă loc încă alte trei mese rotunde între experți, urmate de conferințe de presă. Doritorii de a participa la discuțiile între experți, off-the-record, se vor putea curând înregistra pe site-ul oficial al proiectului. Provizoriu, acreditarea are loc prin intermediul site-ului www.viitorul.org.
Pe lângă grupul de lucru pe agricultură și dezvoltare regională, Convenția Națională pentru Integrarea Europeană mai include altele două: vize, frontiere și Transnistria; comerț, servicii, concurență. Mecanismul de adoptare a deciziilor este similar, și și-a demonstrat deja eficiența în Republica Slovacă, Serbia și Macedonia. Paralel, un asemenea proiect este desfășurat și în Ucraina.
Proiectul „Convenția Națională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Asociația pentru Politică Externă și Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susținerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul inițiativei este de a stimula dezbateri ample și de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societății civile, în vederea adoptării și implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova.
