Orice ar spune sondajele despre stările de spirit din societatea moldovenească, magnetismul spațiului european este ca și legea lui Newton, nu mai țin minte a câta, cea care i-a dat cu mărul în cap, ca să o descopere. Astăzi vom vorbi despre gravitația exercitată, în particluar, de spațiul economic european și despre parametrii la care ar fi trebuit să ajungă economia Republicii Moldova cu tot cu suprastructura ei politică, ca să se poată conecta nestingherit la piața comunitară. Or, fiți de acord, acest deziderat trage la fel de greu ca și liberalizarea regimului de vize, dacă stăm să ne gândim mai pe îndelete.
Oaspeții Studioului de la Chișinău al Europei Libere sunt viceministrul Economiei, Octavian Calmâc, și expertul de la Asociația de Politică Externă, Eugen Reveco.
Anunțând tema emisiunii, am formulat-o în felul următor și ce angajamente își asumă Republica Moldova pentru a fi acceptată pe piața Uniunii Europene. Exact în momentul în care venea o știre, că iată, Uniunea Europeană ne permite să intrăm cu cote majorate de export de vin. Domnule Calmâc, să începem cu acest exemplu: ce înseamnă că europenii acceptă să vindem câteva mii, sau zeci de mii de sticle de vin în plus pe piața Uniunii Europene? Este un bonus? Este un cadou, pe care ni-l face?
Octavian Calmâc: „În primul rând, este o facilitate, pe care o acordă Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, pentru a-și diversifica piețele de desfacere, în special la băuturile alcoolice, care pentru noi este un sector foarte sensibil, în special după anul 2006, când exporturile către Federația Rusă au fost blocate și atunci a ieșit și inițiativa Republicii Moldova de a obține aceste preferințe comerciale autonome din partea Uniunii Europene, care în final, în 2008, la începutul lui 2008, noi am obținut acest regim preferențial universal pentru toate produsele, cu excepția vinului și a altor produse sensibile pentru piața europeană, unde s-au stabilit cote, mai drept zis în limita cotelor taxele vamale de import sunt zero. În afara acestor cote, taxa vamală obișnuită care se saplică față de toți.”
Europa Liberă: Adică, totuși, e o favoare pe care o face UE?
Octavian Calmâc: „E o favoare extrem de mare din simplul motiv, că nu se achită aceste taxe vamale. Însă, dacă este un produs competitiv, calitativ, aceste taxe nu prezintă un impediment de penetrare pe piața europeană. Taxele vamale nu sunt așa de mari, întrucât să nu permită ca ele să concureze pe piețe europene. Sunt anumite excepții, cum ar fi la zahăr, de exemplu, unde taxa vamală este extrem de mare, aproximativ tot atât, cât costă acest produs, adică 100 de procente. Dar dacă vorbim de băuturi alcoolice, este vorba de 13 pe hectolitru, adică pe o sută de litri, ceea ce e nu reprezintă așa de mult.”
Europa Liberă: Domnule Calmâc, dar în general vorbind, ca să ajungă producătorii, exportatorii moldoveni pe Piața Uniunii Europene, ce condiții trebuie să întrunească? Pornind de la faptul că suntem o agricultură cu o anumită reputație.
Octavian Calmâc: „Deci, vis-a-vis de produsele care sunt exportate pe piața europeană, Moldova nu a obținut nici o facilitate și nici nu poate să obțină, fiindcă cerințele vis-a-vis de calitate și inofensivitatea acestor produse sunt universale, sunt aplicate față de toți, atât față de producătorii europeni, cât și față de țările terțe, care intenționează să facă comerț cu Uniunea Europeană. Altă chestie e că în sistemul european, dacă sistemul de infrastructură a calității al Republicii Moldova va fi recunoscut pe planul pieței comune europene, atunci certificatele noastre de calitate vor circula liber în spațiul european.”
Europa Liberă: Haideți să vorbim în baza mierei, de exemplu. Știm că au fost exporturi cu niște probleme. S-a descoperit ceva în mierea moldovenească și au pătimit exportatorii.
Octavian Calmâc: „Deci, după cerințele europene, este interzis aplicarea sau tratarea cu antibiotice a tot ceea ce vorbim noi de miere, că este considerat un produs de origine animalieră. Din păcate, agricultorii noștri, în baza standardelor noastre, care sunt diferite de cele europene, au făcut aceste tratări cu antibiotice, care ulterior, în cadrul certificării acestor produse pe piața europeană, s-au depistat urme de antibiotice. Și a fost sistat exportul pe doi ani de zile. Începând cu anul trecut, în vara anului 2010, am reluat exporturile de miere și acum ai noștri producători sunt mai precauți.”
Europa Liberă: Eugen, pe dumneata vreau să te rog să clarifici o întrebare mai generală, care se referă nu doar la economie. De multe ori, în diferite medii, chiar destul de avansate, se discută în termenii următori: că europenii ne pun condiții. De exemplu, să adoptăm legea nediscriminării, sau să nu fim corupți. Este corectă o asemenea terminologie?
Eugen Reveco: „Eu am auzit mai des asemenea abordări în special din partea experților din Federația Rusă, adresând din nou asemenea întrebări și de ce acceptăm toate condițiile impuse de UE. Uniunea Europeană este o uniune a 27 de țări membre. Cele 27 de țări membre au delegat competențe instituțiilor europene pentru a negocia politicile lor comerciale. În asemenea circumstanțe, Republica Moldova, dacă vă uitați unde și cum arată ea pe hartă, nu este în măsură să schimbe ordinea internă din UE. Pe de o parte. În al doilea rând, negocierile acestea seamănă mult cu negocierile de aderare la OMC, unde este un club de țări membre și tu încerci să faci parte din ele, acest club fiind deja stabilit. Tu trebuie să demonstrezi, că regulile pe care le aplici tu, sistemul tău intern este compatibil cu standardele aplicate în cadrul acestui for. Domnul Calmâc a fost unul din negociatorii aderării la OMC și Republica Moldova era chemată să-și adapteze legislația, sistemul său intern. Acum, dacă vorbim despre UE, avem un format de 27 de țări, mai puține ca în OMC, dar noi vorbim despre un acord preferențial. Și este nevoie să dovedim niște criterii mai ridicate. Deci, nu putem spune că cineva ne impune anumite condiții, pentru că acestea sunt negociate. Este altceva, ce negociem noi. Noi negociem schimbarea sistemelor noastre interne. Noi negociem condiții, în care am putea obține asistență pentru schimbarea condițiilor interne.”
Europa Liberă: Dar ceea ce nu putem negocia este, de exemplu, formula apei, sau gradul de poluare, sau gradul de impurități într-o sticlă cu apă minerală. Lucrurile astea se negociază?
Eugen Reveco: „Noi vorbim despre accesul reciproc și UE pe piața moldovenească și Republica Moldova pe piața UE. Odată ce piața noastră este subdezvoltată, nu corespunde standardelor minimale care sunt în UE, pentru a crea un climat de concurență, care ar fi omogen, este nevoie de a schimba și regulile de organizare internă și eficiența, transparența, inclusiv în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnule Calmâc, deschiderea pieței pentru produsele europene nu ar inhiba producătorul local?
Octavian Calmâc: „Păi, totul depinde de cum o să negociem în acordul de comerț liber cu Uniunea Europeană. Sigur că pe sectoarele sensibile, în special e vorba de agricultură, sau anumite domenii din agricultură, noi nu ne vom deschide inițial. Deci, este vorba de un proces de negocieri. Pentru sectoarele sensibile e posibil să menținem protecția care există. Pentru alte sectoare vor fi reduse taxele vamale de import pe teritoriul Republicii Moldova gradual, maximum ne gândim până la 10 ani de zile. Pe de altă parte, acele sectoare care deja sunt deschise, vor fi desigur extinse și pentru țările Uniunii Europene. Dar vreau să spun că tariful vamal al Republicii Moldova este destul de liberal. Nu avem o protecție așa de mare, încât să creeze anumite perturbări activității agenților economic. Deci noi suntem deja integrați atât regional, cât și pe plan mondial suntem integrați. La noi practic, 60 la sută, ba chiar mai mult, se efectuează în regim de schimburi libere comerciale. Atât cu spațiul estic, în baza acordurilor bilaterale de comerț liber, cât și cu regiunea balcanică, în baza acordului CEFTA.”
Europa Liberă: Domnule Calmâc, haideți iarăși să vorbim pe baza unui exemplu și avem cartofii polonezi, care au, se zice că ar fi dislocuit cartoful moldovenesc și din cauza asta țăranii nu-și scot banul. Cum se poate proteja Moldova de asemenea influențe negative, din punctul de vedere al consumatorului concret.
Octavian Calmâc: „Dacă vorbim despre cartofi, sau despre orice produs, cartoful nu este cel mai sensibil produs. De regulă, cele mai sensibile sunt produsele primare. Dar dacă vorbim de cartofi și în Republica Moldova, taxa vamală la import la cartofi este de 10 la sută. Toți cartofii, care sunt importați din spațiul CSI această taxă vamală este zero. Adică orice cartof, care vine din Ucraina, Bielarus, Federația Rusă eventual dacă sunt, dar nu sunt astfel de importuri, acești cartofi intre pe piața nostră fără taxe vamale. În prezent cartofii, care sunt importați din Polonia, ca țară membră a UE, ei sunt nevoiți să plătească acești 10 la sută taxă vamală. Din momentul în care se poartă negocieri cu Uniunea Europeană și se consideră, că acest sector nu este de importanță pentru agricultura noastră, fiindcă nu este un domeniu specific, care ne aparține nouă, vor fi ori scoase taxele vamale de 10 la sută pentru cartofii din Polonia, sau această etapă va fi parcursă în timp de 5-10 ani de zile. În fiecare an, taxa vamală se va reduce cu un procent, de exemplu. În 10 ani de zile să avem liberalizarea deplină, ca să dăm producătorilor noștri autohtoni să se adapteze la un comerț liber cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Adică Dumnevoastră, sau cine, a stabilit cota de 10 la sută, s-a gândit că ăsta e pragul care ține în balanță producătorul moldovean cu importatorul din Polonia. Așa trebuie să înțelegem?
Octavian Calmâc: „Deci, pragurile maximale ale taxelor vamale au fost stabilite în procesul de negociere și aderare a Republicii Moldova la Organizația Mondială a Comerțului. Acolo sunt fixate, este un document internațional, public. Acolo sunt fixate toate plafoanele maxime ale taxelor vamale. Mai mult decât ceea ce e fixat în documentul respectiv Republica Moldova nu este în drept să aplice. Și 10 la sută este plafonul pentru cartof.”
Europa Liberă: Am înțeles, dar cu Uniunea Europeană negociați eventual gradual diminuarea.
Octavian Calmâc: „Ori reducere, ori păstrarea acestei taxe, reieșind din informațiile pe care le avem. Nu în zadar am creat un șir de platforme de discuții cu mediul de afaceri, inclusiv și pe domeniul agrar, unde vom stabili, care sunt zonele sensibile pentru agricultorii noștri și vom încerca să avem perioade mai îndelungate de tranziție, sau chiar să păstrăm acele taxe vamale care sunt. Dar în special avem domenii mult mai sensibile, cum ar fi produsele de origine animaliere și carnea, produsele din carne, laptele, produsele din lapte. Astea sunt sectoare cele mai sensibile, atât din partea noastră, cât și pentru Uniunea Europeană.”
Eugen Reveco: „De fapt, noi avem o concurență nu atât între producătorul local și importatorul din UE, dar importatorii din UE și cei care vin din alt spațiu, fie din țările balcane, fie din Est, care astăzi importă în regim liber, vor avea condiții egale de concurență. Probabil, primul element local. Doi: producătorul nostru obține o piață garantată mult mai mare și acest lucru nu trebuie să-l scăpăm din vedere. Trei: obținem o economie, care trebuie să fie în mod normal performantă și sectoare reorganizate. Deja pe cât de repede se reorganizează depinde de perioada de tranziție, care va fi negociată.”
Europa Liberă: Domnule Revenco, să nu plecăm din punctul ăsta foarte important: spuneți de o piață. Ca să ajungi acolo, trebuie să ai și un produs performant, în ambalaj performant, un mecanism foarte bun, permisiv ca să nu birocratizeze calea până la acea piață. Elementele astea cum se arată în momentul ăsta?
Octavian Calmâc: „Totuși, acordul de comerț liber cu Uniunea Europeană trebuie văzut într-un context juridic mult mai larg. Și este vorba de acord de asociere, unde acest acord de comerț liber va fi parte. De fapt, acordul de asociere este foaia de parcurs și este agenda legislativă a Republicii Moldova și agenda de reforme, stabilește liniile clar directorii, cum trebuie să meargă și în ce direcție să meargă, atât cadrul juridic național, cât și reformele sectoriale, care trebuie să le facem. De fapt, acordul de asociere reprezintă o derivată a acquis-ului comunitar, sau a legislației europene. Este o derivată considerabilă, inclusiv și în tot ceea ce vorbim noi, cum să ridicăm competitivitatea produselor noastre, sau cum să aplicăm acele norme atât la export, cât și la import, față de produse, sau servicii și multe altele. Este o agendă ambițioasă, care noi trebuie s-o parcurgem. Cât de conștient o să avem abordarea, atât de repede o să ne mișcăm.”
Europa Liberă: Adică, e vorba de vase comunicante.
Eugen Reveco: „Exact. Este o atribuție, care nouă ne revine și atunci când noi vom arăta progrese pe toate aceste sectoare, va apărea și interesul nu numai economic față de Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și totuși, chiar dacă sunt vase comunicante, domnule Calmâc, unde avansează mai lesnicios reforma? Am înțeles că Moldova în privința acordului de asociere, componenta comercială chiar este în fața Georgiei. Ar fi, chipurile. O depășește Ucraina. Unde merge mai bine?
Octavian Calmâc: „Blocul economic și sectoarele conexe ale acestuia. Noi am purtat negocieri pe 24 de capitole, 20 deja sunt finalizate. Au mai rămas încă patru, care în viziunea colegilor noștri din alte ministere, cum ar fi sistemul de impozitare, cum ar fi sistemul de liberalizare a transportului și mediul ambiant, sunt tratate cele mai sensibile. Adică Republica Moldova la moment încă evaluează în ce manieră este pregătită să aplice sistemele europene în domeniile menționate. Pe blocul protecția mediului ambiant este un domeniu foarte sensibil, prioritar pentru Uniunea Europeană, ca să respectăm aceleeași norme ecologice, care de fapt este costisitor pentru stat și nu mai puțin costisitor pentru agenții economici, care urmează să aplice aceste norme. Nu în zadar am comandat un studiu de fezabilitate, ca să estimăm în valoare, care vor fi costurile aplicării acestei legislații europene în domeniul mediului ambiant. În domeniul sistemului de impozitare, eu cred că este o reținere a structurilor noastre statale de preluare a acestei legislații. De fapt, se propune să schimbăm întregul concept de administrarea fiscală și vamală. Ceea ce, totuși, sistemul nostru este destul de rezervat în această abordare. O să încercăm să negociem, să vedem până unde o să mergem. Dar asta e foaia de parcurs, care este inevitabilă în proces de integrare europeană s-o trecem.”
Europa Liberă: Acum vorbim iarăși în exemple concrete, domnule Calmâc. Cum oamenii înțeleg că pentru ca să obținem regim liberalizat de vize trebuia: pașaportul biologic. În domeniul ăsta, al comerțului liber cu Uniunea Europeană, puteți să ne dați câteva exemple, nu-mi imaginez că ați putea trece în revistă toate talmudurile care există. Dar câteva exemple concludente și instructive.
Octavian Calmâc: „E prematur acum ca să dăm câteva exemple din simplul motiv, că noi încă nu am lansat negocierile pe acordul de comerț liber. Noi suntem la faza de pregătire. Cu toate acestea avem deja un șir de recomandări, pe care le-a obținut Republica Moldova la toate sectoarele conexe unui comerț liber. În special mă refer la domeniul concurențial și trebuie să avem o lege cu privire la protecția concurenței. Să avem o entitate independentă față de structurile statului, care să aibă proceduri clare, expres prevăzute cum trebuie să protejeze tot ceea ce vorbim noi de libera concurență. Există de asemenea un șir de cerințe vis-a-vis de transparența procesului de achiziții publice, care trebuie să fie aplicate în Republica Moldova, cu structură autonomă și alte elemente.”
Europa Liberă: Da ce influență are asupra comerțului achiziția publică?
Octavian Calmâc: „Foarte mare, pentru că în Republica Moldova anual numai din bugetul de stat merg miliarde de lei. Și există raporte, făcute de experți internaționali, unde există o marjă mare, care poate fi economisită în cadrul acestor achiziții prin eficientizarea lor, prin uniformizarea lor și există multe alte elemente conexe acestui proces. Mai mult ca atât: este vorba de admiterea companiilor străine în procesul de achiziții publice pe care Republica Moldova le lansează. Și atunci obținem prețuri mult mai competitive, inclusiv acum, când vorbim de crearea infrastructurii în Republica Moldova și construcții de drumuri, rețele, gazoducte, electricitate și multe altele. Până în prezent nu prea multe companii străine participă la întreg acest proces. Este vorba de un proces continuu de liberalizare a accesului pe piața noastră a companiilor străine, care vin cu tehnologii, performanță și know how, inovații.”
Europa Liberă: Eugen, mingea e în terenul dumitale și avem Transnistria. Când Republica Moldova a fost admisă în Consiliul Europei, de atunci, din 95, de fiecare dată o sumedenie de acte normative se ratifică în Parlament cu acea condiție, că nu se referă și la teritoriul din stânga Nistrului. Cu asemenea gaură neagră, între ghilmele, cum o numesc unii experți, sau cu asemnea teritorii înstrăinate, sau „ocupate militar”, este posibil un comerț civilizat, liber cu Uniunea Europeană? Paranteză: ținându-se cont de faptul că Transnistria este un foarte bun exportator pentru piața Uniunii Europene.
Eugen Reveco: „Câteva elemente. Primul și Moldova este admisă în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului ca un teritoriu vamal unic și nu pot exista reguli vamale și politici comerciale diferite.”
Europa Liberă: Adică, derogare.
Eugen Reveco: „Nu este posibil. Doi: nu numai în Consiliul Europei Republica Moldova a fost admisă integră, cu toate convențiile care urmează să fie aplicate uniform pe întreg teritoriul țării. Adevărat sunt un număr de convenții, în care Republica Moldova și-a autolimitat responsabilitatea pentru ceea ce se petrece pe teritoriul din stânga Nistrului. Această practică a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în cazul Ilașcu. Și mai mult ca atât: a fost condamnată Republica Moldova pentru neglijența în îndeplinirea obligațiilor sale pozitive.”
Europa Liberă: Scuza asta nu mai merge.
Eugen Reveco: „Nu numai că nu mai merge, eu știu că în interiorul Ministerului de Externe s-a lansat un proces de reflecție încă în anul trecut asupra excluderii acestor rezerve teritoriale, lucru care până în ziua de azi nu s-a mișcat nicăieri și este foarte regretabil. Al treilea element ce ține de competitivitatea Transnistriei, în general a regiunii transnistrene. Și mă refer la întreprinderile de acolo. Eu sunt sceptic, dar nebazat pe prea multe cifre, eu doar am cifra prețului la gaz, care în mare parte constituie un element de subsidie pentru industriile din acea parte și o concurență neloială chiar și pe piața națională.”
Europa Liberă: Și atunci punem degetul pe rană: cum poți să ai un teritoriu vamal unic, dacă în partea stângă a Nistrului prin prețul la gaze, ai un produs concurențial diferit de ceea ce produce partea dreaptă a Nistrului? Ca să nu mai vorbim de standarde. Dacă noi nu putem să avem legătură telefonică directă, sigur că noi nu avem cum să avem standarde de export ajustate. Domnule Calmâc, e un impediment aici, sau nu?
Octavian Calmâc: „Da, cu siguranță e un impediment și mai cu seamă pentru piața noastră internă. Mă refer la tranzacțiile care au loc cu agenții economici din Transtnistria pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru că în baza acestor avantaje, atât fiscale, cât și economice, pe care ei le au, ei crează dificultăți pentru ceilalți producători ai Republicii Moldova, care sunt plătitori de taxe, impozite și multe altele. Avem cel mai bun exemplu cu uzina de ciment și una Lafarje și uzina de ciment din Transnistria, unde componenta energetică în costul acestui produs este extrem de mare și cu avantajele menționate ei penetrează pe piața noastră. Și practic, au limitat acum la maxim cota parte a Lafarje-ului. O întreprindere cu capital străin, care este nevoită acum să ia o decizie și să mai existe în Republica Moldova, sau nu. Ceea ce crează foarte mari probleme economice, fiscale și sociale pentru Republica Moldova. Urmează să luăm o decizie. Dar vis-a-vis de Transnistria noi cu partenerii din Europa am discutat acest subiect. Este o poziție clară, uniformitizată, că angajamentele vor fi pentru toată Republica ca teritoriu vamal unic, inclusiv și pentru Transnistria. Nu se vor prevedea norme speciale vis-a-vis de Transnistria. Ei urmează să respecte aceste angajamente, în cazul în care doresc să beneficieze de toate avantajele acestui acord. Și acordul respectiv nu dă numai dreptul de comerț. Are și componenta financiară, cooperarea financiară destul de profundă, care urmează să fie consolidată ulterior cu fonduri de dezvoltare și de ridicare a nivelului de competitivitate a produselor noastre, atât pe piața internă, cât și pe piața de export, în special pe cea europeană. Și mai cu seamă de aceste proiecte, care urmează să fie implementate, financiare, trebuie să beneficieze și vor beneficia și agenții economici din Transnistria. M-a mirat foarte mult săptămâna curentă, că am avut negocieri cu reprezentanți ai autorităților din Transnistria pe blocul economic, și la invitația noastră de a lua parte la acest proces de negocieri a acordului de comerț liber și acord de asociere la Uniunea Europeană, ei nu au fost prea entuziasmați, să ia parte la acest proces. Au zis că pe ei mai puțin îi interesează. Ceea ce m-a mirat foarte mult, pentru că ei sunt în prezent probabil cei mai mari beneficiatori ai preferințelor comerciale pe domeniile textilelor în spațiul european. Deci, noi eliberăm mii de documente, care le dau dreptul la neplata taxelor vamale pe teritoriul UE.”
Europa Liberă: Vreau să simplific întrebarea și Eugen Revenco ar fi în măsură să spună tot așa de simplu: poate oare interesul de a penetra piața Uniunii Europene determina exportatorii transnistreni să pledeze pentru reunificarea Republicii Moldova? Adică, interesul pentru a ajunge pe piața europeană să îi transforme în lobby-iști puternici, ca să influențeze, de exemplu, deciziile politice ale lui Smirnov sau ale altor factori decizionali?
Eugen Reveco: „Răspunsul poate fi și pozitiv, și negativ. Businessul din regiune are o anumită pondere în soluționare, dar nu este decisiv. Să nu uităm, că este și piața ucraineană, și piața rusească, în care ei sunt foarte bine reprezentați. Ei au întreprinderi implantate pentru a exporta și în alte regiuni sub diferite forme. Și nu mă refer doar la eventuale offshore-ruri. Ați văzut în Ucraina este o filială a Interndnestrcom, care vorbește de interesul pentru Ucraina din partea mediului de afaceri. Eu nu cred că portul Odesa, Iliciovsk și altele rămân dezinteresate pentru regiunea transnistreană. Da, ei ar putea fi elemente, cu care ar putea fi construite relații. Dar să nu exagerăm nici rolul lor, nici capacitatea lor de lobby-ism. Și apoi cine a spus că cele mai mari interese în regiunea transnistreană sunt, mă refer la economic, le au anume oamenii din regiune și care stau și trăiesc în această regiune. Din câte știu, fluxurile financiare trec departe de Republica Moldova și se găsesc în mîini străine în linii mari.”
Europa Liberă: Făcând un bilanț al acestei discuții, vreau încă o dată să ne spuneți, cine va fi beneficiarul acestor relații bune cu piața europeană?
Octavian Calmâc: „În viziunea mea, vor beneficia toți de acest nou cadru juridic, pe care noi încercăm acum să-l construim cu Uniunea Europeană. Pornind de la cetățeni, mediul de afaceri, producători, investitori, exportatori, importatori și mulți, mulți alții, care sunt în acest lanț. În primul rând, noi creăm un cadru juridic pe o perioadă nedeterminată de timp, cu reguli clare de joc, cu agendă destul de ambițioasă legislativă, prin care toată lumea se va simți confortabil, cu aceleași reguli pe piață. Din punct de vedere a consumatorului, sau al cetățeanului, ei vor avea acces la produse la un preț mai ieftin de o calitate mai înaltă. Și vor avea certitudinea că produsele care sunt plasate pe piață, vor fi cel puțin inofensive, sau nu vor dăuna sănătății lor și vor avea calitatea necesară.”
Europa Liberă: Vă referiți și la cele de import, dar și la produsele locale.
Octavian Calmâc: „Exact. Pentru că noi acum suntem în proces de reorganizare a întregului sistem, care ține de calitatea și verificarea produselor, care sunt plasate pe piață. Și nu în ultimul rând vreau să fac referință, că acest acord dă o perspectivă clară de suport financiar pentru ridicarea competitivității produselor noastre, atât pentru piața internă, cât și pe piața externă. Și probabil asta va fi elementul crucial în acordul de asociere la Uniunea Europeană, fonduri de dezvoltare, fonduri de restructurare economică și fonduri pentru stimularea afacerilor. Și asta este probabil elementul cel mai atractiv pentru zona transinstreană, care poate să consolideze, sau prin utilizarea acestor resurse, putem să consolidăm relațiile cu această regiune.”
Doamnelor și domnilor, am ajuns la punctul final al emisiunii de astăzi, la care au participat viceministrul Economiei Octavian Calmâc și expertul de la Asociația de politică externă, Eugen Revenco.
Ne reauzim Duminica viitoare. Până atunci vă dăm întâlnire în fiecare dimineață și seară cu emisiunile cotidiene. Iar Sâmbătă face bilanțul săptămânii Valentina Ursu, după care eu, Vasile Botnaru, o să vă invit să o luăm de la capăt. Pe curând.
