Europa Liberă: Dle Nantoi, negocierile sau mai degrabă preocupările pentru negocierea unei soluții a conflictului transnistrean par să devină un fel de perpetuum mobile, iar dumneavoastră – cu vechime impresionantă de comentare a acestor preocupări – riscați probabil să vă autocitați deja cu privire la acest subiect… Totuși, vedeți ceva inedit în modul mai vioi în care problematica transnistreană este abordată acum la nivel național, dar și internațional?
Oazu Nantoi: „Eu văd simultan tocmai trei procese. În primul rând este vorba despre procesele interne din Federația Rusă. Probabil cei din Federația Rusă, care se preocupă de așa-numitul conflict transnistrean, încetul cu încetul încep să-și dea seama că susținerea acestei regiuni nu are nici o perspectivă și nu aduce nici un profit strategic imperiului rus care încearcă să se ridice din genunchi, asta citând presa rusească.
Alta este că sunt acolo niște funcționărași de mâna a doua care se hrănesc din existența acestei probleme, dar nu ei determină probabil atitudinea oficialilor ruși. Al doilea moment este vorba despre situația internă din regiunea transnistreană. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani Igor Smirnov se simte substanțial deranjat de faptul că în interiorul regiunii a apărut o concurență politică reală și partidul Obnovlenie la modul cel mai serios își anunță ambițiile în ceea ce privește funcția de președinte al așa numitei rmn.
Și al treilea, dar nu ultimul moment, e vorba de faptul că Republica Moldova, cu întârziere de 20 de ani, dar totuși și-a dat seama că pe continentul european există Uniunea Europeană și că în mod normal o țară care se vrea democratică și stabilă ar fi obligată pur și simplu să implementeze aceste valori la ea acasă.
Și încetul cu încetul au loc aceste schimbări pe malul drept al Nistrului și pornind de la ideea pe care eu am formulat-o mulți, mulți, mulți ani în urmă că nu Rusia este puternică în Transnistria, ci noi suntem slabi, lași și corupți, deci dacă admitem că noi devenim mai puțin slabi, mai puțin lași și mai puțin corupți, deci malul drept obține mai multe pârghii de a influența situația în stânga Nistrului și de contura o perspectivă cât de cât optimistă în ceea ce privește edificarea statului Republica Moldova în frontierele recunoscute de comunitatea internațională.”
Europa Liberă: Dle. Nantoi, haideți să revenim la cei slabi, lași și corupți, cum spuneți, ceva mai târziu. Acum, au existat, se pare, niște așteptări legate cea de-a 10-ea ședință, de ieri, de la Moscova, a Consiliului ruso-francez pe probleme de colaborare și securitate. Se anunțaseră discuții, inclusiv, despre regiunea transnistreană între miniștrii de externe francez și rus. Comunicatele însă trec cu vederea acest subiect… Din punctul dvs. de vedere e o diminuare a intereselor vechilor europeni față de acest subiect?
Oazu Nantoi: „Eu consider că acest interes nicicând nici nu a existat în realitate. Da, declarații protocolare ar putea fi, alta este că atunci când noi, fiind provinciali din firea noastră, ne așteptăm ca cineva să ne rezolve problemele noastre, noi nici măcar nu încercăm să formulăm o listă de priorități pentru acei actori de la care așteptăm soluția magică. Aceeași Germanie. Da, Germania este supraputere economică în Uniunea Europeană. Da, domnul prim-ministru, Vlad Filat, de două ori s-a întâlnit cu dna Merkel și, să dea Domnul, a reușit să o informeze despre esența problemei. Dar să nu uităm că dna Merkel are în spatele ei problemele Germaniei și interesele concernului Simens în Rusia, probabil pentru dna Merkel sunt mult mai importante decât toate problemele Republici Moldova luate laolaltă.
De aceea eu cred că aceste întrevederi la nivel internațional ele în mare parte creează un anturaj, să spunem așa, care în fond începe a se schimba în favoarea Republici Moldova. Dar atâta timp cât noi aici la Chișinău ne facem de rușine cu funcționarea Alianței pentru Integrare Europeană, cu incapacitatea noastră de a alege un șef de stat, de a saigura o guvernare eficientă și previzibilă, atâta timp nimeni nu ne va rezolva nouă problemele noastre.”
Europa Liberă: În Germania, astăzi, ar urma să înceapă o conferință privind reglementarea conflictului transnistrean, cu participarea actorilor din formatul „5+2” … Premierul Filat ar urma să se întâlnească acolo, în Bavaria, cu Igor Smirnov… Vedeți vreun motiv de optimism legat de această reuniune, mai ales că ar trebui să paveze calea spre o reluare a negocierilor oficiale în formatul „5+2”?
Oazu Nantoi: „În primul rând, eu nu cred în așa numitele negocieri. Conflictul cunoscut sub denumirea de conflict transnistrean nu se rezolvă prin negocieri în formatul „5 +2”. Tot ce s-a obținut în ultimii ani pozitiv, s-a obținut în urma unor acțiuni realizate fără a consulta acest format. Eu am în vedere misiunea Uniunii Europene de asistență la frontieră, EUBAM, eu am în vedere introducerea unilaterală a interdicțiilor de circulație pentru liderii de la Tiraspol de către Statele Unite și Uniunea Europeană și acțiunile de restabilire a încrederii, deși nu-i chiar așa, nu-i vorba despre restabilirea încrederii între populația de pe ambele maluri ale Nistrului, ci de posibilitatea de penetrare pe malul stâng al Nistrului cu proiecte de ordin social și economic.
De aceea eu consider că în Germania nu putem să ne așteptăm la nimic miraculos. Să dea Domnul să fie eliberat Ilie Cazac, deoarece e o rușine pentru statul Republica Moldova soarta acestui tânăr. Să dea domnul să fie restabilită telefonia fixă, cu toate că Igor Smirnov în maniera lui poate să spună că păi, este vorba despre agent economic independent, ce am eu cu asta? Interdrestrcom. Și dacă se va restabili transportarea mărfurilor pe calea ferată pe malul stâng tot va fi un pas pozitiv spre dezamorsarea situației, dar nu spre rezolvarea problemei în ansamblu.”
Europa Liberă: Dle. Nantoi, nu credeți în acest negocieri, considerați că formatul „5+2” ar fi, și spuneți în mod surprinzător acest lucru acum, inutil. Dar de fapt ce s-ar pune în loc – formatul „0+0”, altceva ca să se avanseze?
Oazu Nantoi: „Nu. Problema care este că, repet, formatul „5+2” este păstrat, probabil, pentru a se legifera acele soluții la care se va ajunge, dacă e să fim optimiști, în afara acestui format. Deoarece, cum am mai spus, în afara formatului „5+2” s-au întâmplat și lucruri pozitive pentru Republica Moldova, dar și lucruri negative. Când, de exemplu, în formatul „2+1”, la 18 martie 2009, ex-președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, fiind la Moscova, a semnat o declarație comună cu Igor Smirnov și Dmitri Medvedev, prin care federația Rusă a obținut angajamentul Moldovei de a păstra actualul format de menținere a păcii până la soluționarea conflictului, ceea ce reprezintă o doleanță mai veche a Rusiei de a păstra prezența militară sub formă de pacificatori ruși și trupe paramilitare ale regimului anticonstituțional din stânga Nistrului.
Și cu memorandumul Kozak renumit pe timpuri Federația Rusă aproape și-a atins scopul în afara acestui format de negocieri. De aceea formatul de negocieri 5+2 este o formulă diplomatică care, pe de o parte, trebuie să protejeze actorii internaționali de surprize neplăcute gen memorandumul Kozak și, pe de alta, dacă e să fim optimiști și să ne gândim la o eventuală soluție, în acest format ar putea fi legiferate noile realități obținute după realizarea unor schimbări pozitive.
Dar conflictul transnistrean pe care noi îl cunoaștem în forma actuală presupune demontarea necondiționată a unui șir de structuri care există în stânga Nistrului. Începem cu același Minister al Securității Statului așa numit, care este o filială a serviciilor secrete a Federației Ruse, începem cu trupele paramilitare, despre care recent chiar Igor Smirnov a declarat că ele totdeauna stau la dispoziție pentru a respinge orice agresiune din partea „româno-fasciștilor” din dreapta Nistrului.
Și aceasta presupune un set de acțiuni foarte concrete, presupune, eu vreau să subliniez această idee, presupune un proces de lungă durată în urmă căruia în stânga Nistrului vor fi demontate consecințele existenței acestui regim anticonstituțional, xenofob. Și atunci noi vom putea vorbi despre soluționarea conflictului. Însă, vreau să-mi termin gândul, noi spre regret nici pe malul drept încă nu ne-am determinat asupra principiilor de bază ale unui stat care să se numească Republica Moldova și existența căruia să nu fie pusă la îndoială atât în interiorul țării, cât și în exterior.”
Europa Liberă: Recent guvernul a adoptat un plan al activităților de reintegrare a localităților de pe ambele maluri ale Nistrului pentru anul 2011. Planul prevede și o sumă de 10 milioane de lei – ce va fi distribuită pentru diferite necesități ale localităților subordonate Chișinăului din zona de securitate… Aceste localități deja sunt integrate, chiar dacă au nevoie poate de un sprijin dublu din partea autorităților constituționale…
Oazu Nantoi: „Un asemenea document va fi elaborat, este în proces de elaborare. Într-un fel sunt complice și cunosc un grup de persoane foarte bine pregătite pentru elaborarea acestui document. Din păcate problema rămâne cu voința politică. Noi vedem că actuala alianță este compusă din trei formațiuni politice extrem de eterogene – unul se duce cu pământul basarabean la București, altul să duce să pupe mâna la Moscova și din aceste trei formațiuni politice eu deocamdată nu văd cum s-ar putea consolida un nucleu care și-ar asuma responsabilitatea politică pentru întregirea țarii.
Problema, repet, nu este în scrierea strategiilor. Deoarece să ne aducem aminte de anii 2004, de exemplu, când un grup de persoane din partea societății civile au propus strategia așa numită 3D. Nimic nu s-a schimbat de atunci și aceleași principii vor fi puse cu certitudine la baza și altor strategii care vor apărea.
Problema este în noi. Societatea moldovenească este scindată, nu consideră că reîntregirea țării reprezintă o prioritate și acest lucru se resimte și în calitatea celor aleși de noi în Parlamentul Republicii Moldova și, respectiv, are un impact negativ asupra problemei reîntregirii țării. Repet, nu Rusia este puternică, nu Igor Smirnov, noi, cei din dreapta Nistrului și cei din stânga Nistrului care deci sunt cetățeni ei Republicii Moldova încă nu ne-am mobilizat pentru a avea o țară integră, respectată de toți și în primul rând de noi.”
Europa Liberă: Cu această constatare aforistică, vrem să vă mulțumim, dle Nantoi, pentru acest interviu.
