Europa Liberă: Asociația pe care o reprezentați își propune să scoată în evidență acum problemele și fie de ordin legislativ, fie de ordin instituțional și care împiedică ceea ce s-ar numi normalizarea relațiilor dintre stat și moldovenii de pretutindeni. Din capul locului, haideți să precizăm un lucru, poate bazându-ne și pe experiența altor țări. Ce poate și/sau ar trebui să facă un stat pentru cetățenii săi stabiliți temporar sau pentru totdeauna în străinătate ca să se considere că lucrurile în acest sens stau în albia normalului?
Victoria Boian: „Dacă îmi permiteți, eu aș dori să încep prin a explica un pic istoricul apariției diasporei moldovenești care determină în mod cert și specificul acesteia. Cu toții am fost martori la schimbările care au avut loc la nivel politic, economic și socio-cultural în Republica Moldova pe parcursul a 20 de ani și am observat că colapsul URSS a dat naștere unui proces de tranziție continuu și acest proces de tranziție a determinat și apariția fenomenului migrației cetățenilor apți de muncă.
Odată stabiliți în țările gazdă, migranții moldoveni au început să se organizeze în organizații obștești care au căpătat și statut de asociații obștești ale cetățenilor străini în statele gazdă. Acest proces a fost determinat în mare parte de dorința de a-și păstra identitatea națională și culturală, precum și de așiși asigura drepturile fondamentale.
Asociațiile obștești ale diasporei moldovenești sunt în mare parte niște organizații rudimentare care necesită în mod cert a fi fortificate și susținute de autoritățile de la Chișinău. Până în prezent acestea au fost înființate haotic, iar legăturile și rețelele de comunicare dintre ele sunt destul de slabe sau chiar inexistente, iar aceasta ar împiedica într-un fel diaspora noastră să joace un rol important în promovarea obiectivelor de politică externă a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dnă Boian, haideți să precizăm un pic. În ultimii vreo 12 ani, gastarbeiterii din Republica Moldova au trimis acasă circa 100 de miliarde de lei, adică vreo cinci bugete de stat ca cel din anul curent. Din punctul Dvs. de vedere, de ce tocmai acum și când mulți dintre emigranți au mai ieșit din nevoi – autoritățile se declară preocupate să contribuie la soluționarea problemelor cu care se confruntă cetățenii moldoveni aflați în străinătate la muncă sau stabiliți acolo?
Victoria Boian: „Așa este. Până în prezent autoritățile Republicii Moldova au întreprins o serie de acțiuni care au avut drept scop crearea cadrului juridico-instituțional pentru promovarea și protejarea drepturilor cetățenilor noștri aflați peste hotare, însă procesul acesta a fost destul de lent și anevoios. Fie că a fost vorba despre situația politică din țară care a fost un impediment, dar și resursele financiare existente.
Pe parcursul anilor au fost create două consilii care au avut drept scop susținerea diasporei moldovenești și este vorba despre Consiliul coordonator pentru susținerea persoanelor originare din Republica Moldova domiciliate peste hotare și un alt consiliu – Consiliul coordonator al persoanelor originare din Republica Moldova domiciliate peste hotare, diferența fiind că într-al doilea consiliu au fost incluși și membri ai asociațiilor obștești.
Transformările din 2009 au determinat autoritățile să acorde o mai mare importanță cetățenilor aflați peste hotare, acestea înțelegând că ei reprezintă o forță politică și economică considerabilă…”
Europa Liberă: Și electorală, nu?
Victoria Boian: „Și electorală, sigur, pentru că de exemplu la alegerile din 28 noiembrie 2010 au participat 64 de mii 201 persoane. Deci, asta reprezintă o forță politică destul de mare, aș zice eu.”
Europa Liberă: Dar, doamnă Boian, ce așteaptă în primul rând moldovenii din afara țării de la un stat cu posibilități limitate ca Republica Moldova?
Victoria Boian: „Consider că în primul rând așteaptă o viziune strategică cuprinzătoare în ceea ce privește problematica diasporei și cred că această viziune ar trebui să fie una complexă și integrată care să conțină totalitatea problemelor cu care se confruntă cetățenii noștri în țările gazdă. Și aici noi am putea să preluăm experiența României, care are o astfel de strategie de lucru cu diaspora sa de peste hotare.
Un alt lucru ar fi creșterea resurselor financiare care sunt derizorii în prezent. De exemplu, pentru anul 2011 suma care a fost alocată activităților destinate diasporei a fost de 150 de mii de lei, ceea ce este o sumă destul de mică, având în vedere gama vastă de probleme cu care se confruntă cetățenii noștri peste hotare. De asemenea, este foarte important să atragem o atenție sporită la pregătirea reprezentanților noștri din misiunile diplomatice de peste hotare.”
Europa Liberă: În ce sens? Să comunice cu cetățenii?
Victoria Boian: „Da, așa este. În afară de aceasta, aceștia ar trebui să ofere nu doar asistență consulară, dar și una informațională și juridică cetățenilor noștri aflați peste hotare. Recent, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a lansat o inițiativă sub genericul „Ambasada vine mai aproape de tine” care urmărește facilitarea accesului la servicii consulare.
Această inițiativă este una lăudabilă, dar este important ca ambasadele să devină un fel de nuclee catalizatoare de acțiuni și de interacțiune permanentă cu diaspora. Cred că ar fi necesar ca acestea să-și crească resursele financiară, să aibă o viziune strategică în ceea ce privește activitățile lor cu diaspora și, bineînțeles, să reprezinte un catalizator pentru instituționalizarea diasporei în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dacă ați scoate în evidență principalele deficiențe ale legislației și instituțiilor care otrăvesc relațiile cu cei aflați peste hotare, la ce v-ați referi în primul rând?
Victoria Boian: „Cred că ar fi patru lacune care le consider cele mai importante și anume lipsa unei viziuni strategice cuprinzătoare de susținere a diasporei. Consider important elaborarea unei strategii de susținere a diasporei care ar trasa obiectivele, principiile și direcțiile principale de activitate.
De asemenea, consider că este important să existe o instituție guvernamentală capabilă să formuleze, să coordoneze, să implementeze și să monitorizeze politicile statului ce au drept scop susținerea diasporei. Aici aș dori să menționez că deja avem o inițiativă din partea guvernului și anume faptul că s-a decis crearea unei Agenții pentru Diasporă, ceea ce este destul de important.
Cred că este importantă creșterea resurselor financiare pentru susținerea activităților ce țin de diasporă, precum și pregătirea reprezentanților misiunilor noastre peste hotare în comunicarea și cooperarea cu diaspora.”
Europa Liberă: Cunoaștem firește această inițiativă privind crearea unei Agenții pentru Diasporă; agenție care, ca să citez, va fi: „o autoritate administrativă subordonată direct Guvernului și responsabilă de elaborarea și promovarea politicilor Republicii Moldova în domeniul migrației, precum și de asigurarea legăturii dintre statul Republica Moldova și cetățenii săi aflați pese hotarele țării”. Dar cât de receptive pot fi statele-gazdă, ca să spunem așa, la eforturile Republicii Moldova de a-și ajutora într-un fel sau altul cetățenii?
Victoria Boian: „Decizia creării unei agenții pentru diasporă, precum și includerea unui număr mare de probleme ale diasporei în programul de activitate a guvernului pentru 2011-2014 a reprezentat o schimbare majoră a percepției necesităților cetățenilor noștri aflați peste hotare.
Pe cât de receptive pot fi statele-gazdă? Acestea sunt receptive în funcție și de interesele pe care le au ele, în ceea ce privește prezența cetățenilor noștri pe teritoriul său. Aș vrea să spun că până acum au fost semnate mai multe acorduri sociale dintre Republica Moldova și statele gazdă, dar cred că aici un rol major îi revine totuși statului nostru și ține de modul în care acesta are capacitățile de a negocia cu statele respective și de a proteja interesele cetățenilor săi.”
Europa Liberă: Deci, mai mulți diplomați și mai multă diplomație din partea Chișinăului pentru a rezolva aceste probleme. Doamnă Boian, vă mulțumim.
