Secretarul general al NATO crede că Alianța Nord Atlantică se află în fața unei alegeri dificile între apărare inteligentă și apărare mai puțină, dar atrage atenția că aliații nu ar trebui să cadă în capcana de a face pur și simplu mai puțin. Între timp, NATO pregătește o serie de proiecte multinaționale și chiar o reformă a Alianței, care să devină mai suplă și mai inteligentă, în perspectiva unei crize economice prelungite. La acest sfârșit de săptămână căutăm răspuns la întrebarea: de ce autoritățile de la Chișinău ezită să vorbească despre o integrare euro-atlantică.
Actuala guvernare liberal-democrată de la Chișinău a promis că țara va continua să participe la acțiunile prevăzute în planul individual de parteneriat Republica Moldova-NATO. Europa Liberă a căutat să afle cum privesc moldovenii de rând Alianța Nord Atlantică.
Deputatul liberal Vlad Lupan face o legătură între integrarea europeană și cea euro-atlantică, pentru că țările care au aderat la UE în ultimii 10 ani au devenit anterior membri NATO. Parlamentarul spune că reflexul anti-NATO în Republica Moldova este condiționat de zeci de ani de propagandă făcută de Moscova.
Vlad Lupan: „În perioada sovietică a existat o propagandă anti-NATO în Republica Moldova și această propagandă a penetrat foarte adânc cetățenii noștri, înțelegerea lor a ce se întâmplă în lume, unu.
Al doilea lucru ce a amplificat această percepție și a menținut-o la un nivel înalt, o percepție negativă față de NATO, a fost faptul că în 1994, atunci când au venit agrarienii la putere, ei au insistat pe așa-numita neutralitate a Republicii Moldova și au promovat această neutralitate ca un element care ar scoate trupele ruse din Republica Moldova și deci, vezi tu, NATO, nu trebuie să-i supărăm pe ruși cu NATO, că altfel nu scoatem trupele.
Dar noi am văzut care e rezultatul acestei neutralități și trupele și până în ziua de azi se află acolo. În afară de asta în perioada guvernării PCRM, în mod particular, s-a intensificat propaganda anti-NATO și pro-neutralitate prin care ni se spunea că asta ne va ajuta la soluționarea conflictului transnistrean. Noi am văzut că în perioada PCRM, în anul 2003 s-a ajuns la un compromis dintre domnul Voronin și Smirnov, și trimisul Federației Ruse, Kozak, conform căruia reprezentanții Transnistriei controlau un viitor senat a Republicii Moldova, Curtea Constituțională era sub controlul lor. Deci practic se făcea transnistrizarea Republicii Moldova, iarăși pe fundalul unei critici față de NATO, care de fapt niciodată nu a zis că vrea să ia Republica Moldova în rândurile sale. Nemaivorbind că Republica Moldova nici nu poate să facă acum acest pas, pentru că nu este capabilă.
Noi nu ne calificăm nici într-un fel. Suntem atât de slabi, încât toate discuțiile despre intrarea Republicii Moldova în
NATO sunt o chestiune de viitor doar. Reformele pe care ni le propune NATO nouă, prin intermediul unui plan lucrat în comun dintre Republica Moldova și NATO, iată ele pot să ne ajute pe noi pe calea integrării europene, pentru că reformele astea sunt legate unele de altele. Nu e vorba doar de armată, NATO nu înseamnă doar armată și tocmai că nu înseamnă doar armată, dar și justiția, dar și, de exemplu, Internele, dar și Serviciul de informații și securitate, dar și vama, dar și grănicerii. Toate astea sunt parte a reformelor, pe care Republica Moldova a căzut de acord să le promoveze.”
Europa Liberă: Credeți că o integrare euro-atlantică ar aduce mai multe beneficii Republicii Moldova?
Vlad Lupan: „Noi am avut relații cu NATO încă din 91-92.”
Europa Liberă: De la proclamarea independenței.
Vlad Lupan: „De la proclamarea independenței. Din 1994 noi am început să beneficiem de programul Parteneriatul pentru pace, iar acest program, de altfel, este construit în așa fel, încât Republica Moldova alege ce să ia din acest Parteneriat. De exemplu, ni se oferă traininguri de limbă engleză, ni se oferă traininguri în domeniul de operațiuni de menținere a păcii. Ostașii noștri într-adevăr au nevoie de asemenea traininguri pentru că stau în Transnistria și un asemenea trening internațional le este de folos.
Deci, noi din 94 până în ziua de azi, practic, am avut posibilitatea să beneficiem aproape unilateral de această relație. Și s-a demonstrat că de fapt fiecare țară care a declarat să adere la NATO, imediat după asta a început imediat reformele despre care spuneam. Iar aceste reforme au asigurat prin definiție și un flux de investiții străine directe în statele respective. Este vorba de Polonia, dar este vorba, de altfel am discutat recent și cu colegii români, ei fix același lucru spun – ei au văzut aceeași creștere.”
Europa Liberă: Poate de asta și Traian Băsescu acum, la reuniunea Adunării Parlamentare a NATO a cerut încurajarea Republicii Moldova. A cerut ca Moldova să aibă o relație cât mai strânsă cu Alianța Nord Atlantică, fiindcă așa cum spune el, acest lucru ar contribui la vazarea procesului de reformă internă și a procesului de modernizare.
Vlad Lupan: „Absolut, așa cum spuneam și Republica Moldova are un plan semnat deja cu NATO, în 2006, a propos, semnat de către Guvernul comunist.”
Europa Liberă: Păi domnul Voronin a trecut pragul cartierului general NATO de mai multe ori pe când era la guvernare.
Vlad Lupan: „Da. După 2003, când a refuzat să semneze memorandumul Kozak, lui i-a rămas o singură cale și spre Europa. În 2005 a semnat Planul cu UE, în 2006 planul cu NATO. Planul acesta cu NATO se numește Planul individual de acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO, presupune reformele despre care spuneam: reforma justiției, mass mediei, respectarea drepturilor omului, reformele Ministerului de Interne.”
Europa Liberă: Dar această opțiune a domnului Băsescu de-a încuraja Republica Moldova să se apropie de NATO ce ar însemna?
Vlad Lupan: „El nu a vorbit de intrarea în NATO. El a vorbit despre apropierea de NATO, el a vorbit despre faptul că Republica Moldova trebuie să continue reformele, pe care le-a căzut de acord cu NATO. Pentru că aceste reforme, de altfel acum voi cita un ministru din Guvernul comunist, „pentru că Planul individual de acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO este un plan complementar planului de acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană”.
Europa Liberă: Acel ministru se numește?
Vlad Lupan: „Domnul Stratan a fost. Planul NATO ajută Republica Moldova pe calea integrării europene. Evident că domnul Băsescu a sprijinit această cale, el vorbea la Adunarea Parlamentară a NATO, evident a menționat acest plan și această apropiere.”
Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla dacă Ucraina ar solicita aderarea la NATO?
Vlad Lupan: „Devenim un fel de Elveție foarte săracă. Evident că vom prezenta o problemă inclusiv pentru NATO și pentru Uniunea Europeană din cauza insecurității pe care o producem. Dacă Ucraina intră în NATO atunci drept în mijlocul NATO avem un conflict nesoluționat, așa cum este cel transnistrean și eu nu am impresia că unul din partenerii noștri strategici vrea soluționarea acestui conflict.
Eu nu cred că Federația Rusă se va dezice atât de ușor de o influență asupra Republicii Moldova și eventual chiar și a unei părți din Ucraina, în particular zona Odesa, traficul prin portul Odesa. Aici este vorba în primul rând de o posibilitate de a influența situația din aceste țări și Republica Moldova și Ucraina. Eu vreau să vă spun că n-are importanță că intră Ucraina în NATO, nu intră Ucraina în NATO, vine NATO, nu vine NATO, acest interes nu se schimbă, în primul rând.
În al doilea rând nu are importanță cum se numește organizația și NATO sau UE. Că acest partener strategic al nostru oricum nu va fi de acord de exemplu, cu intrarea Ucrainei sau a Republicii Moldova în oricare din aceste organizații. Pentru Rusia nu contează și NATO, UE. Nu există pentru ei diferență și este Occidentul. Occidentul care vine peste ei și peste Republica Moldova. Și eu nu cred că ei ar fi fericiți dacă Republica Moldova ar pleca în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Și atunci să vă întreb cine ar trebui să încurajeze Republica Moldova să se apropie de NATO?
Vlad Lupan: „Ar trebui în primul rând să încurajeze Guvernul
Integrarea europeană până acum nu s-a produs în nici o țară fără ca în primul rând țara respectivă să intre în NATO. …
actual, dacă este vorba despre Alianța pentru Integrare Europeană; integrarea europeană până acum nu s-a produs în nici o țară fără ca în primul rând țara respectivă să intre în NATO.
Dar în al doilea rând, să nu uităm și anumite partide din Republica Moldova poartă responsabilitate, experții și mass media. De exemplu eu, ca reprezentant al Partidului Liberal pot să spun absolut liniștit că da, noi credem că în viitor, atunci când Republica Moldova va fi capabilă să se ridice din punct de vedere economic, ar fi convenabil pentru securitatea Republicii Moldova să intre în NATO. De fapt, pentru noi asta este unica opțiune din punct de vedere a securității.”
Aderarea la Alianța Nord Atlantică nu a fost niciodată o condiție. Dacă Republica Moldova vrea să adere la Uniunea Europeană și nu la NATO, asta înseamnă că Republica Moldova va adera la acea structură pe care și-o dorește. Integrarea europeană și cea euro-atlantică nu este una și aceeași, este părerea analistului Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de politici publice.
Arcadie Barbăroșie: „Haideți să înțelegem foarte clar și integrarea în Uniunea Europeană și integrarea în NATO.
Noi avem o prevedere constituțională, care este imposibil de schimbat astăzi și privind neutralitatea. Deși ea nu este respectată această neutralitate și nu este asigurată decât doar de Constituția Republicii Moldova. Oricum modificarea acestei clauze astăzi este practic imposibil.”
Europa Liberă: Ziceți că este imposibilă ținând cont și de aceste sondaje de opinie care arată că cetățenii Moldovei nu sunt pregătiți să spună da NATO?
Arcadie Barbăroșie: „Da, la sigur, în primul rând ținând cont și de aceasta, dar ținând cont și de spectrul, de opiniile liderilor diferitor partide politice.”
Europa Liberă: Astăzi ar fi numai un singur partid care vrea aderarea Moldovei la NATO, PL-ul?
Arcadie Barbăroșie: „PL-ul și o parte din PLDM, cred că de asemenea. Dar să privim lucrurile altfel și noi avem un program de colaborare cu NATO foarte bun, care nu se implementează. Noi vrem să discutăm despre aderarea la NATO, fără a face ceea ce NATO spune că băieți, trebuie să faceți lucrul acesta în țară.
NATO nu este doar o sursă de securitate. Moldova trebuie să vină cu contribuția ei proprie la securitatea NATO.
Trebuie să vă modernizați sectorul de securitate, trebuie să modernizați armata, trebuie să investiți în securitate foarte mult.
Pentru că dacă vreți să vă integrați în NATO, trebuie să aveți structura de cheltuieli pentru sectorul de securitate conformă cu structura de cheltuieli în țările NATO. Deci, lucrul acesta este imposibil. Doi: deci, NATO nu este doar o sursă de securitate. Moldova trebuie să vină cu contribuția ei proprie la securitatea NATO. Cu ce poate să vină?”
Europa Liberă: Nu numai să consume, dar și să producă securitate.
Arcadie Barbăroșie: „Absolut sigur. Moldova trebuie să producă securitate, altfel ea nu are ce căuta acolo, aceasta este o condiție sine qua non de aderare la NATO. Trei: Republica Moldova și-a declarat orientarea spre integrarea în Uniunea Europeană, asta înseamnă de fapt aderarea la toate politicile pe care le adoptă, le acceptă, le promovează Uniunea Europeană. Inclusiv aderarea la politica comună externă și de securitate a Uniunii Europene. Noi înțelegem că lucrul acesta este în devenire, politica comună încă nu este totuși una foarte elaborată și dezvoltată, dacă e să privim, să comparăm cu politicile economice. Dar această politică își spune tot mai mult și mai mult cuvântul, este în devenire, devine tot mai importantă și atunci de fapt Republica Moldova va trebui să adere și la această politică. Și atunci ea vine în ceea ce s-ar numi umbrela de securitate contribuind de asemenea cu securitatea proprie la securitatea europeană.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ziceți că și clasa politică de la Chișinău deocamdată nu e pregătită pentru a spune clar dacă ar trebui Moldova să meargă și spre Alianța Nord atlantică sau nu. Dar cu fiece ocazie când demnitarii de la Chișinău merg la Bruxelles, trec neapărat și pragul cartierului general NATO.
Arcadie Barbăroșie: „Normal, pentru că noi avem politică de colaborare cu NATO, avem acorduri cu NATO, avem MAI/PAP-ul, avem și un reprezentant special la NATO, așa că lucrul acesta este absolut normal. Faptul relevat în sondaje că aderarea la NATO nu este susținută de către marea majoritate a populației, în numărul susținătorilor de aderare la NATO a căzut de la 35 la sută de acum câțiva ani, la circa 16-18 la sută acum în ultimii ani și a crescut numărul celor care sunt contra unei asemenea aderări este în mare datorat, sau cauzat de către politicile de informare rusești, care domină spațiul informațional a Republicii Moldova. Plus retorica anti-NATO a guvernării ruse, plus retorica anti-NATO pe care a acceptat-o și guvernarea comunistă în ultimii ani de zile de guvernare și plus actuala opoziție, care folosește această retorică în mare măsură cu scopuri populiste.”
Europa Liberă: Până la urmă această percepție de către cetățeanul Republicii Moldova este una greșită?
Arcadie Barbăroșie: „Vreți să citez un cunoscut politician german, care zicea că poporul nu trebuie dus unde vrea, ci unde trebuie. În acest sens și Moise a dus poporul unde trebuie, nu unde a vrut poporul. Poporul vroia să stea în Egipt. Politicienii probabil la un moment dat își vor da seama de situație și de interesele Republicii Moldova și vor modifica părerile în mare parte. Dar încă o dată, lucrurile eu cred că se vor schimba fundamental în ce privește politica de securitate a Uniunii Europene, care va fi mult mai consolidată și atunci în mod automat Republica Moldova va reveni sub o altă umbrelă de securitate sau un alt concept de securitate.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ziceți că conducerea duce țara acolo unde trebuie.
Arcadie Barbăroșie: „Trebuie s-o ducă unde trebuie. Nu știu dacă ea știe unde trebuie s-o ducă, asta e altceva.”
Europa Liberă: Păi noi tot avem fel de fel de declarații și ba spre UE, ba spre uniunea euro-asiatică. Rătăciți rămânem.
Arcadie Barbăroșie: „Trebuie să ne gândim și să ne dăm seama unde vrem. Acum declarațiile vin de la politicieni, care reprezintă segmentele unei anumite părți electorale și în mod normal ei încearcă să-și consolideze aceste segmente chiar dacă ei înșiși nu cred acest lucru. Deci, în sensul acesta fiecare își are adevărul lui și unii politicieni exprimă adevărul acelor segmente electorale care i-au votat, chiar dacă ei poate în mod rațional conștientizează că ar fi eventual mult mai important altceva. Ei sunt nevoiți, forțați de către electoratul lor să declare anumite lucruri conforme cu dorința acelui electorat.”
Moldovenii vor în Uniunea Europeană, nu și în NATO, cel puțin așa arată ultimele sondaje de opinie. Iată cum explică aceste procese de integrare diferite Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe.
Natalia Gherman: „Tradițional am avut acest decalaj între susținătorii integrării europene și integrării euro atlantice. Cooperarea Republicii Moldova cu NATO se desfășoară în baza Parteneriatului pentru pace, un cadru care ne permite să ne manifestăm destul de activ în această cooperare și care de asemenea asistă la reformarea sectorului de securitate și apărare în Republica Moldova.
Sunt foarte multe activități de instruire a specialiștilor, reprofilarea specialiștilor moldoveni implicați în acest domeniu, programe de conversiune a întreprinderilor spre alte scopuri, instruiri lingvistice și nu în ultimul rând programe cu caracter ecologic, menite să susțină eforturile Republicii Moldova în asigurarea unui mediu propice pentru dezvoltarea dinamică în mai multe sectoare ale economiei naționale. Să luăm de exemplu, proiecte privind eliminarea deșeurilor combustibilului radioactiv, care a fost eliminat cu asistența și expertiza țărilor membre ale Alianței, care a prevăzut de asemenea și decontaminarea terenurilor de pământ, ulterior folosite pentru alte scopuri.
Pe de altă parte, participarea Republicii Moldova în mai multe operațiuni de menținere a păcii și în alte exerciții, organizate atât sub egida Uniunii Europene, cât și sub egida Alianței Nord Atlantice. Într-adevăr ne profilează mult mai bine în context nu numai european, dar și internațional. Participarea militarilor, geniștilor, medicilor militari în aceste operațiuni ne ajută să ne manifestăm ca un partener foarte responsabil pe plan internațional, care nu numai consumă, dar și generează anumite elemente de securitate regională și internațională.”
Europa Liberă: Pentru că se discută și în contextul neutralității Republicii Moldova, iar pe de altă parte acest eșec, că din anul 1999, de când a fost adoptate deciziile la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia nu-și onorează promisiunile făcute de retragere a armatei de pe teritoriul Republicii Moldova. Ce se întâmplă?
Natalia Gherman: „Poziția atât a Uniunii Europene, cât și a Alianței Nor Atlantice a fost întotdeauna unanimă în această privință. Moldova fiind stat partener și pentru UE și pentru NATO ar trebui să se bucure de respectarea suveranității țării, fapt reflectat și în Constituția Republicii Moldova. Deci Alianța Nord Atlantică întotdeauna a susținut abordările Tratatului privind forțele convenționale în Europa. În toate rezoluțiile și declarațiile făcute, inclusiv la summiturile organizației a fost reiterate stipularea privind necesitatea retragerii complete și necondiționate a forțelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Lucru care nu se întâmplă și probabil voința politică de la Kremlin deocamdată se lasă așteptată.
Natalia Gherman: „Noi nu încetăm eforturile pentru a pleda pentru retragerea trupelor străine de pe teritoriul țării, mai ales ținându-se cont de faptul că retragerea completă a trupelor străine este o parte componentă a procesului cuprinzător de reglementare a conflictului transnistrean, precum și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii într-o misiune cu adevărat internațională, cu un mandat internațional, care va corespunde tuturor standardelor în domeniul dat.”
Europa Liberă: Hotarul NATO pe Prut ajută la producerea securității în zonă?
Natalia Gherman: „În egală măsură, precum și hotarul Uniunii Europene. Bineînțeles ne vedem cuprinși în această zonă de securitate și de stabilitate, pe care o aduce Uniunea Europeană și în perspectiva pentru noi probabil NATO. Datorită programelor de cooperare, de interacțiune, pe care le desfășurăm foarte activ noi deja suntem parte componentă a mai multor procese care se petrec în acest spațiu care devine destul de mare.
Dumneavoastră m-ați întrebat despre neutralitatea țării și cooperarea în acest sens. Nu văd nici o contradicție de fapt. Îmi aduc aminte de exemplul unor asemenea țări europene, precum Suedia și Finlanda, care nu sunt membre ale Alianței Nord Atlantice, însă cooperează cu Alianța în foarte multe domenii în beneficiul ambelor părți. Nici nu mai putem vorbi despre Suedia și Finlanda ca despre țări neutre, de fapt sunt la moment nealiniate la blocuri militare. Și schimbarea acestui statut pentru aceste țări poate avea loc doar prin intermediul unui referendum național.”
Europa Liberă: Doamnă Gherman, deseori în dialogul moldo-rus la cel mai înalt nivel autoritățile de la Moscova cer garanții de la Republica Moldova, că își va menține această neutralitate. Nu este un amestec în treburile interne?
Natalia Gherman: „Aducerea unor condiționalități în procesul de soluționare a conflictului transnistrean pe o bază unilaterală și uneori subiectivă nu poate facilita soluționarea conflictului din toate punctele de vedere. Procesul de soluționare cuprinzătoare și durabilă a conflictului transnistrean este un proces și un exercițiu complex, care doar prin negocieri în formatul existent ar putea aduce la o soluție binevenită. Impunerea unor condiții apriori nu cred că este o abordare corectă și repet care ar putea facilita atingerea obiectivului nostru.”
Europa Liberă: Dar nu e o politică duplicitară din partea Kremlinului? Pe de o parte soliciți aceste garanții că-ți menții neutralitatea, mă refer la Republica Moldova, iar pe de altă parte nu-ți retragi trupele tale rusești, care staționează de atâția ani și pe care te-ai angajat că le retragi.
Natalia Gherman: „Există și o mare contradicție în această solicitare unilaterală, care vine din partea partenerilor ruși, deoarece nu poți să fii o țară neutră și să ai staționate pe teritoriul tău trupele unei alte țări. Deci, prin definiție ar trebui să fie în primul rând respectată apriori neutralitatea Republicii Moldova, ca să ceri ea să fie reiterată sau confirmată în actele naționale, în legislația națională. Bunăoară Constituția, o asemenea abordare într-adevăr vine în susținerea argumentului nostru în primul rând în favoarea retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și neadmiterea unor condiționări în acest sens, înainte ca acest lucru să se întâmple.”
