Corneliu RUSNAC, moderator IMEDIA: Buna ziua stimați ascultători! Sunt Corneliu Rusnac și vă salut la o nouă emisiune de Sinteze și Dezbateri pe teme de Politică Externă realizată cu suportul Asociației pentru Politică Externă și finanțat de Fundația Germană Friedrich Ebert.
Invitatul nostru de astăzi este dl Vicepremier Eugen Carpov, responsabil de problema transnistreană în cadrul Guvernului R. Moldova. Bună ziua și bine ați venit la emisiunea noastră!
Primul lucru pe care aș vrea să îl abordăm în discuția noastră este recenta schimbare de putere în cadrul administrației de la Tiraspol, Igor Smirnov a pierdut așa-zisele alegeri prezidențiale din regiune, iar omul de afaceri Evghenii Șevciuk ar urma să îi ia locul. Ce înseamnă pentru autoritățile de la Chișinău această victorie a lui Șevciuk și cum ar putea influența ea raporturile dintre cele două maluri ale Nistrului, dle Carpov?
1.Victoria lui Evghenii Șevciuk și influența acesteia asupra raporturilor dintre Chișinău și Tiraspol
Eugen CARPOV, Vicepremier, responsabil de problema transnistreană în cadrul Guvernului R. Moldova: Din start pot să vă spun că este o evoluție interesantă. În primul rând prin faptul că s-a produs o primă schimbare după o perioadă de 20 de ani. 20 de ani cunoaștem a dirijat procesele din regiunea respectivă Igor Smirnov, o personalitate cunoscută și cu poziții pe care le-am monitorizat, le-am văzut pe parcursul acestei perioade. Care sunt rezultatele? Sunt unele foarte proaste. Țara este dezbinată, regiunea transnistreană este condusă de un regim separatist, de un regim autoritar, aflat într-o situație economică foarte dificilă; respectarea drepturilor omului este la un nivel absolut inadmisibil pentru o societate modernă aflată în secolul 21 și din acest punct de vedere, votul pe care l-au acordat locuitorii regiunii lui Evghenii Șevciuk este un vot de protest împotriva trecutului, împotriva administrației pe care a condus-o Igor Smirnov și a metodelor, practicilor administrative pe care le-a aplicat în perioada respectivă.
Este evident că autoritățile R. Moldova nu recunosc nici scrutinul care s-a produs, nici candidații care s-au înregistrat și nici rezultatele finale. Atât timp cât aceste fenomene au loc înafara cadrului instituțional ele nu pot fi recunoscute nici de autoritățile moldovenești, nici de comunitatea internațională, așa cum și este de fapt. În același timp, unu, noi continuăm să monitorizăm situația; doi, principiul de bază este să continuăm și dialogul cu reprezentanții care vor fi desemnați pentru negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean. În acest sens, vom continua întâlnirile atât în plan Chișinău-Tiraspol, așa cum am practicat și pe parcursul anului curent la nivelul negociatorilor, adică eu și reprezentantul de la Tiraspol. În continuare vom merge pe intensificarea negocierilor în formatul 5+2. Este exact formatul care se potrivește pentru aceste negocieri. Dvs. cunoașteți stimați ascultători că în ultima perioadă s-au produs evenimente importante ce țin de negocierile în acest format. În septembrie a fost deblocată practic activitatea oficială a formatului de negocieri după o perioadă de 6 ani începând cu februarie 2006 când negocierile au fost întrerupte și practic nu a mai existat un dialog între Chișinău și Tiraspol timp de 6 ani.
Acum noi trebuie să fim foarte atenți. Să vedem cum vor fi constituite așa-zisele structuri ce urmează a fi constituite în regiunea transnistreană. Urmează să fie desemnat un așa-zis Prim-ministru conform legislației locale de acolo; trebuie să fie numiți reprezentanții sau conducătorii departamentelor pe diferite sectoare; trebuie să vedem cine va fi negociatorul pentru reglementarea conflictului ți să inițiem dialogul cât mai curând posibil pentru a nu pierde timpul.
Corneliu RUSNAC: Schimbarea puterii în stânga Nistrului ar putea duce la o dinamizare a tratativelor sau este prea devreme ca să avem asemenea așteptări?
Eugen CARPOV: Trebuie să fim optimiști și să sperăm că mai rău decât a fost nu trebuie să fie. Nu trebuie să fie pentru că nu o merită cetățenii nici pe malul drept, nici pe malul stând să ducă o viață așa cum au dus-o până în prezent, mă refer la aspectele legate de conflictul transnistrean. Suntem în secolul 21, există niște procese care afectează nu doar R. Moldova, trebuie să afecteze pozitiv și regiunea transnistreană, mă refer la cooperarea care se intensifică între diferite state din regiune, mă refer la procesele de integrare europeană care reprezintă prioritatea nr.1 pentru țara noastră. Când vorbim despre integrare europeană este foarte important ca populația din stânga Nistrului să înțeleagă că nu este vorba despre o simplă dorință a R. Moldova să devină membru al UE, de fapt, integrarea europeană înseamnă implementarea pe plan intern a unor standarde, principii recunoscute pe plan internațional în UE, principii, standarde care țin de nivelul de viață, dezvoltarea economică, respectarea drepturilor și libertăților omului, oferirea posibilităților fiecărui cetățean să aibă acces la valorile europene. Aceasta este misiunea noastră, să lucrăm pentru transformarea R. Moldova într-un stat prosper, cu tradiții europene așa cum trebuie să fim. R. Moldova nu este doar geografic situată în Europa. R. Moldova este o parte a civilizației europene. Locuitorii din stânga Nistrului firesc sunt parte a aceleiași civilizații.
Corneliu RUSNAC: Ce așteaptă foarte exact Chișinăul de la aceste negocieri și ce așteaptă de la ele Tiraspol? Sunt aceleași așteptări?
Eugen CARPOV: Așteptările Chișinăului sunt foarte clare. Ele sunt reprezentate și în constituția statului nostru și în legislație, R. Moldova trebuie să fie reunificată. Care este modalitatea acestei reunificări, iarăși avem o indicație foarte clară și niște principii de care ne conducem în perioada celor 20 de ani. Trebuie să lucrăm pentru identificarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană cu condiția că R. Moldova rămâne stat independent, suveran și teritorial integru. În limitele frontierelor recunoscute pe plan internațional la data de 1 ianuarie 1990. Dacă pornim de la acest principiu, statut special și suveranitate, integritate teritorială a statului R. Moldova, atunci pe această temelie trebuie să identificăm acel statut care va corespunde intereselor populației de pe ambele maluri ale Nistrului și va asigura un stat funcțional. Este foarte important să creăm niște mecanisme interne care să asigure funcționalitatea statului, să evite orice blocaje în viitor. De asemenea, este important ca aceste mecanisme să nu blocheze mișcarea de integrare europeană pentru că această mișcare reprezintă dezvoltarea în continuare a R. Moldova pe care trebuie să o asigurăm, garantăm împreună cu partenerii noștri din regiunea transnistreană.
Poziția negociatorilor de la Tiraspol diferă, diferă probabil și din cauza regimului care a existat pe parcursul perioadei Smirnov. Acolo se pledează pentru anumite principii inexistente sau principii care nu sunt recunoscute de nimeni în lumea internațională și nu pot fi recunoscute. Dacă Tiraspolul vorbește despre o independență sau o anumită formă de entitate statală pentru această regiune atunci eu aș menționa că nici un stat nu acceptă o asemenea abordare. Am văzut recent cu toții declarațiile Ministrului de Externe Lavrov, care aflându-se în R. Moldova a reiterat poziția Federației Ruse, că Federația Rusă pledează pentru integritatea teritorială a R. Moldova. Poziția Ucrainei a fost reiterată de Ministrul Grishcenko, la fel pe parcursul anului curent, când domnia sa a vizitat R. Moldova. Uniunea Europeană și SUA în calitatea lor de observatori la masa de negocieri în formatul 5+2 au reiterat nu o dată mesajul de sprijin pentru suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova. Și atunci, având toată comunitatea internațională aflată pe o singură poziție, sub formă de monolit, despre care independență a Transnistriei putem vorbi? Despre care rezultate a referendumului, pe care îl tot menționează reprezentanții de la Tiraspol, putem noi vorbi, dacă acest referendum nu a fost și nu poate fi recunoscut de nimeni? Eu consider că în continuare trebuie să revenim la un dialog pragmatic, constructiv, să căutăm soluții de compromis. Evident, acest compromis trebuie să fie unul rezonabil, în limitele dreptului internațional, în limitele standardelor și principiilor care există în dreptul internațional.
Corneliu RUSNAC: O chestie de principiu, Chișinăul ar putea accepta ca Tiraspolul să obțină mai multă autonomie în cadrul R. Moldova decât regiunea Găgăuză?
Eugen CARPOV: Este poate prea devreme să vorbim astăzi exact cum va arăta statutul regiunii transnistrene pentru că acest statut trebuie să fie un produs al negocierilor. Negocierile au fost de abia reluate. Prima rundă a avut loc acum 30 noiembrie și 1 decembrie la Vilnius. Am început discuțiile asupra unui document mai mult cu caracter tehnic care este o declarație privind principiile și reglementările organizării viitorului proces de negocieri. Aici am discutat despre cum vor fi convocate ședințele, care vor fi subiectele de pe agendă, ce fel de documente vor fi dezbătute și aprobate în cadrul 5+2, care este rolul mediatorilor și observatorilor. Această abordare vorbește despre faptul că acum toți cei din cadrul 5+2 dorim să creăm o temelie, niște reguli de joc. După convenirea acestui document, sper că începând cu runda viitoare, de fapt documentul nu a fost dus până la capăt, urmează să mai fie negociate câteva elemente, dar aș spera că la runda viitoare am putea găsi soluții pentru elementele restante și să purcedem la niște discuții de conținut, care să fie conectate la elementele de bază a viitorului statut al regiunii transnistrene ca parte a R. Moldova, divizarea competențelor, aspecte de normalizare a activității agenților economici, respectarea drepturilor omului, asigurarea liberei circulații între cele două maluri și alte elemente care ar fi părți componente ale viitorului statut.
Corneliu RUSNAC: În ce măsură prezența militară rusă din Transnistria este o piedică pentru depășirea crizei și pentru eficientizarea negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol?
2.Prezența militară rusă din Transnistrene este sau nu o piedică pentru depășirea crizei
Eugen CARPOV: Prezența militară rusă în sine este un fapt care vine în contradicție cu mai multe prevederi atât pe plan național, atât în relațiile bilaterale cu Federația Rusă, cât și pe plan internațional, mă refer în cadrul unor organisme și structuri internaționale. Cunoaștem că Constituția R. Moldova proclamă statul nostru drept un stat neutru, deci principiul neutralității presupune din start neacceptarea, ne admiterea prezenței militare străine pe teritoriul țării. Spre regret, în pofida acestui principiu, până în prezent noi avem o prezență militară rusă care încă mai staționează. Există și aranjamente la nivel multilateral, pe plan internațional și aici aș porni de la deciziile Summit-ului OSCE de la Istanbul din anul 1999 care a obligat Federația Rusă să își retragă trupele. Procesul de retrage a început după Summit-ul de la Istanbul, o anumită parte a tehnicii militare și o anumită parte de soldați și ofițeri au fost retrași. O parte din munițiile de la Colbasna unde pe timpuri se aflau circa 40 de mii de tone de muniții periculoase; o parte s-au distrus sau au fost retrase, dar până în prezent la Colbasna se mai găsesc circa 20 de mii de tone de muniții care prezintă un pericol sporit pentru securitatea populației din zonă. Urmărim cum din timp în timp pe teritoriul spațiului post sovietic apar accidente și incidente care se întâmplă la baze militare unde au loc explozii necontrolate cu consecințe foarte grave. Pentru a exclude așa ceva și în R. Moldova noi insistăm și vom insista ca aceste muniții, împreună cu trupele militare care le asigură paza și protecția să fie retrase cât mai urgent de pe teritoriul R. Moldova. Evident, acest fapt va consolida atât relațiile bilaterale moldo-ruse cât și înțelegerea dintre cele două maluri ale Nistrului.
Corneliu RUSNAC: Rusia este fără îndoială unul dintre cei mai importanți jucători în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, dar în prezent această țară se află într-o perioadă electorală care va culmina cu alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor. În ce măsură ceea ce se întâmplă acum în Federația Rusă va influența negocierile cu Tiraspolul în perioada imediat următoare?
3.Capacitatea Federației Ruse de a influența regiunea Transnistreană în prezent
Eugen CARPOV: Cu siguranță procesele care le vedem în prezent atât la Chișinău, la Tiraspol, cât și la Moscova vor influența negocierile pentru definitivarea statutului regiunii transnistrene. Este evident că pentru ca să avem un proces constructiv, fructuos este necesară, în primul rând o stabilitate la Chișinău, Tiraspol și Moscova. Perioada pre-electorală nu este una potrivită pentru niște pași concreți pe orice domenii. Din punctul acesta de vedere cred că după alegerile din Federația Rusă va fi mai multă claritate, va exista un nou Guvern, Președinte, Miniștri responsabili pe diverse domenii și vor fi niște interlocutori care vor fi în poziția de a discuta pe o perioadă îndelungată subiectele pe care urmează să le abordăm. Evident că ne așteptăm de la Federația Rusă ca aportul acesteia să fie unul pe cât de real, constructiv pe atât de nepărtinitor, neutru, astfel ca acest sprijin pentru soluționarea conflictului să conducă la identificarea unei soluții rezonabile pentru acest conflict. Am mai repetat-o mai sus, statul trebuie să fie funcțional. Toate mecanismele pe care le vom accepta trebuie să ne asigure că R. Moldova în întregime, dar și malul drept și malul stâng, dacă vedem separat, vor avea de câștigat de la această reintegrare și aceasta este de fapt un scop al Guvernului R. Moldova, ca să nu avem câștigători și învinși în acest proces de reglementare. Trebuie să fie o soluție când toți vom avea de câștigat și va beneficia, de fapt, populația R. Moldova reîntregită. Din punctul acesta de vedere sprijinul Federației Ruse este unul foarte important pe lângă faptul că Federația Rusă a fost practic implicată chiar de la începuturi în acest conflict. federația Rusă a stat la baza semnării acordului din anul 1992 care a pus capăt fazei active a acestui conflict militar, după care Federația Rusă a participat pe toată perioada la negocieri privind statutul. Deci, Federația Rusă este un expert dacă vorbim ca actor în acest proces, este un expert care are probabil cele mai bune cunoștințe despre ce se întâmplă in regiune și are și instrumente care să asigure un comportament corespunzător din partea reprezentanților Tiraspolului.
Corneliu RUSNAC: Ce rol au de jucat partenerii occidentali ai R. Moldova, SUA, UE care în prezent au statut de observator în cadrul negocierilor, în tratativele dintre Chișinău și Tiraspol ținând cont și de faptul că Germania manifestă un interes tot mai sporit în ultimul timp față de conflictul transnistrean?
4.Rolul partenerilor occidentali ai R. Moldova: UE (Germania), SUA
Eugen CARPOV: Partenerii europeni joacă un rol tot mai important. Aș menționa că UE și SUA au devenit parte a procesului în 2005 când au fost, la propunerea inclusiv a R. Moldova, acceptați cu statut de observatori. Din acel moment anul 2005 a fost unul de cotitură pentru participarea observatorilor rolul lor a devenit tot mai important. Vreau să menționez doar câteva aspecte. UE a desemnat un reprezentant special în 2005 pentru conflictul transnistrean care participa la toate reuniunile, avea un oficiu în R. Moldova cu filiale în alte orașe. A fost luată decizia de a deschide o misiune de sprijin a UE la frontiera moldo – ucraineană și pe parcursul anului curent termenul de activitate al acestei misiuni EUBAM a fost extins pentru următorii 4 ani fapt care s-a întâmplat în premieră. Anterior mandatul acestei misiuni era extins de la doi la doi ani. Acum 4 ani oferă o perspectivă mai îndelungată și o posibilitate de planificare a unor acțiuni care ar depăși termenul de 2 ani având în vedere că această misiune nu va pleca. Noi sprijinim totalmente existența acestei misiuni împreună cu partenerii noștri ucraineni. În mod special, atât timp cât R. Moldova, organele constituționale nu au posibilitatea să controleze, să monitorizeze ca stat segmentul transnistrean de frontieră moldo și ucraineană care are o lungime de circa 460 de km. Nu este vorba despre un segment micuț sau neimportant este un segment mare și atunci rolul misiunii UE este în creștere. Avem tot sprijinul politic din partea observatorilor. UE și SUA au un mesaj foarte clar pe care îl promovează nu în raport cu R. Moldova, dar în raport cu alți participanți ai formatului 5+2, alți parteneri internaționali care au o participare.
Vreau să vă spun că crește semnificativ și sprijinul financiar pe care îl primim din partea donatorilor pentru subiectul reglementării conflictului transnistrean. De exemplu chiar acum este în faza finală de definitivare Acordul cu UE privind oferirea unui sprijin de 13, 1 milioane de euro din partea UE și UNDP pentru proiecte ce țin de reglementarea conflictului transnistrean. Practic acești bani vor fi disponibil de la începutul anului viitor pentru o perioadă până în 2015. se vor referi concret la proiecte de infrastructură, educație, proiecte ce țin de societatea civilă, tineret, adică tot domeniul ce înseamnă consolidarea măsurilor de întărire a încrederii între populația dintre cele două maluri și acest sprijin nu se limitează doar la suma pe care am enunțat-o. Avem proiecte separate care vin din partea unor parteneri, state concrete cum ar fi Suedia, țările Baltice, Polonia, Cehia și alții. Având în vederea creșterea rolului celor doi actori și observatori, R. Moldova este convinsă că statutul de observator nu mai corespunde aportului pe care ei îl aduc procesului de reglementare și noi am propus ca statutul celor 2 actori să fie ridicat la statutul de mediator, așa cum este Federația Rusă, Ucraina și OSCE. Deocamdată subiectul se află pe agendă, încă nu s-a găsit un consens pentru subiectul respectiv, dar credem că toate argumentele necesare pentru ca aceasta să se întâmple există și rămâne doar ca cei de la Tiraspol să fie convinși că asta va contribui pozitiv la soluționarea conflictului. Ați menționat și Germania, Germania este un stat care joacă unul din primele roluri dintre statele europene. Este un stat puternic din punct de vedere politic, economic și financiar. Nu mai puțin important este că Germania reprezintă un partener important al Federației Ruse. Din acest punct de vedere, este salutabilă inițiativa Germaniei care a fost și materializată prin documentul semnat la Meseberg, de cancelarul Merkel și președintele rus Medvedev, o inițiativă care a stabilit un nivel ridicat de cooperare între Germania și Federația Rusă pentru ca ambele țări să-și aducă aportul în grăbirea soluționării conflictului transnistrean. Practic, Federația Rusă s-a angajat și în raport cu Germania să vină cu un aport constructiv pentru ca reglementarea să devină cât mai apropiată pentru R. Moldova. Suntem în contact cu partenerii noștri europeni permanent astfel ca să beneficiem plenar de toate inițiativele pe care le lansează dânșii.
Corneliu RUSNAC: Referitor la Ucraina, ne putem aștepta la o implicare mai dinamică a Ucrainei în procesul de reglementare transnistreană?
5.Gradul de implicare a Ucrainei în reglementarea crizei Transnistrene
Eugen CARPOV: Eu cred că Ucraina este un partener cui posibilități enorme în a contribui la soluționarea conflictului. Referindu-mă la cei 460 km la frontieră comună moldo și ucraineană care sunt pe segmentul transnistrean este primul element când Ucraina are o tangență directă cu această regiune. Este un trafic foarte intens de călători, trafic auto, de trenuri, pasageri, marfare cu Ucraina și poziția Ucrainei nu poate fi ignorată de cei de la Tiraspol. Noi știm că Ucraina poate să vină și cu soluții concrete. De exemplu, în 2005 îmi amintesc de Planul Iushcenco care a fost o inițiativă pur Ucraineană ce a fost pusă pe masa de negocieri și s-a discutat. Dacă ne amintim, Legea Parlamentului privind principiile de reglementare a conflictului transnistrean a fost adoptată anume urmare a Planului Iushcenco. Ucraina nu rămâne un simplu vecin a R. Moldova. Ucraina este un partener strategic atât pentru dezvoltarea în continuare a R. Moldova cât și pentru soluționarea conflictului transnistrean.
Corneliu RUSNAC: Spre regret, timpul rezervat emisiunii noastre a expirat. Eu vă mulțumesc foarte mult pentru prezența la acest program. Stimați ascultători, sunt Corneliu Rusnac și vă reamintesc că l-am avut ca invitat în emisiunea de astăzi pe vicepremierul Eugen Carpov responsabil de problema transnistreană în cadrul Guvernului R. Moldova. Emisiunea a fost realizată cu suportul Asociației pentru Politică Externă și finanțată de Fundația Friedrich Ebert. Pe curând!
