Nimic nu prevestea la începutul acestui an că zilele regimului lui Igor Smirnov, cel care a condus de două decenii regiunea separatistă transnistreană, se apropie de sfârșit. La început de an Smirnov părea că-i mai puternic ca oricând. În detenția regimului de la Tiraspol continuau să zacă jurnalistul Ernest Vardanean și un alt tânăr acuzat de spionaj, Ilie Cazac. Negocierile internaționale pe tema Transnistriei rămâneau blocate al cincilea an la rând, la fel și măsurile de restabilire a încrederii propuse de Chișinău și partenerii de dezvoltare ai Moldovei.
Pe plan social și economic însă anul se anunța a fi foarte dificil și începuse cu un nou val de scumpiri, după majorarea substanțială a tarifelor la energie, gaz, apă și alte servicii în comun. Economia regiunii își continua declinul, mărind și mai mult gaura imensă a unui buget falimentar.
Poate de aceea, pentru mulți transnistreni, vestea reluării asistenței financiare a Federației Ruse, în luna martie, li s-a părut mai mult decât îmbucurătoare. Meritul deblocării asistenței i s-a atribuit șefului Sovietului suprem, Anatoli Kaminski. O noutate cu mare impact, observa, în acea perioadă, economistul de la Tiraspol Serghei Melnicenco.
Serghei Melnicenko: „În ultimele săptămâni, de fapt, principala temă socială și economică pentru Transnistria este reluarea ajutorului financiar din partea Rusiei. Se știe că în luna iunie anul trecut, această asistență a fost întreruptă. Autoritățile ruse au invocat drept motiv suspiciunea că banii nu fost împărțiți în mod netransparent și neconform destinației. Însă, urmare a eforturilor președintelui Sovietului suprem și liderului partidului Obnovlenie, Anatoli Kaminski, asistența financiară va fi reluată din luna aprilie, mai bine zis, încetând cu 1 ianuarie. Volumul asistenței este de 6 milioane 300 de mii de dolari, trimestrial, și bani destinați unui adaos de 150 de ruble sau aproximativ 15 dolari la pensii. Alte 880 de mii de dolari, trimestrial, sunt pentru alimentația în instituțiile sociale. Prima tranșă a și ajuns pe contul Sovietului suprem. Banii vor fi convertiți de banca centrală transnistreană, iar plățile se vor face din aprilie. Respectiv, pensionarii vor primit 450 ruble printru primul trimestru, plus 150 de ruble pentru aprilie și ajutor rusesc. O veste bună ce vine în sprijinul pensionarilor este că în pofida unui deficit extrem de acut al bugetului, se va păstra și adaosul de 100 de ruble pe care l-au primit până acum din fondul local de pensii pe perioada în care ajutorul rusesc fusese suspendat” – declara Europei Libere, la începutul lunii martie, economistul de la Tiraspol Serghei Melnicenco.
Reluarea asistenței financiare ruse pentru regiunea transnistreană s-a făcut în ajunul vizitei la Chișinău a vicepreședintelui Statelor Unite, Joseph Biden. O vizită apreciată de mai mulți experți drept una istorică.
Într-un discurs emoționant rostit în fața a mii de moldoveni la Chișinău, vicepreședintele american Joseph Biden a declarat că Statele Unite vor ajuta Moldova pe calea integrării europene, cu Transnistria, făcând parte din teritoriul său suveran:
Joseph Biden: „În ce privește Transnistria, America a susținut și va continua să susțină o soluție, dar nu orice soluție, ci care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei în hotarele ei recunoscute. Negocierile formale, cu o agendă reală, trebuie să fie reluate cât mai curând. Viitorul Transnistriei este în interiorul Moldovei, împreună cu comunitatea europeană. Oamenii din Moldova merită ca această dispută, care ține țara divizată de prea mult timp, să se încheie”.
A declarat Joseph Biden pe 11 martie la Chișinău, ultima etapă a unui turneu care a inclus și Moscova și unde a discutat, între altele, chestiunea reluării negocierilor pe tema Transnistriei.
Peste numai două săptămâni, ministrul moldovean de externe Iurie Leancă se întâlnea la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov, iar acesta din urmă îi confirma interesul Rusiei privind reluarea negocierilor. Moscova își nuanța poziția, spunând că Transnistria ar trebui să obțină un statut garantat, în cadrul unei Moldove neutre și teritorial integre. După care ar fi urmat retragerea patrimoniului militar rusesc din Transnistria și transformarea actualei misiuni de pacificare într-una de garantare a păcii, cu participarea Uniunii Europene.
Declarațiile lui Serghei Lavrov au stârnit un val de indignare la Tiraspol, care i-a cerut Kremlinului mai bine să recunoască Transnistria decât să-și lege speranțe de neutralitatea militară a Moldovei.
Kremlinul însă dădea semne tot mai evidente de nemulțumire față de Igor Smirnov, care la vârsta de 70 de ani încerca să-și consolideze și mai mult puterea prin modificarea constituției regiunii. În luna mai, un emisar al Moscovei declara deschis la Tiraspol că Rusia va sprijini pe altcineva la funcția de lider al Transnistriei în alegerile din decembrie, și anume pe Anatoli Kaminski.
Parcă anticipând acest anunț ce confirma că ajunsese în dizgrația Moscovei, Igor Smirnov decide să-l elibereze din închisoare pe jurnalistul Ernest Vardanean, condamnat la 15 ani de detenție pentru spionaj în favoarea Chișinăului. Anunțul a surprins multă lume și l-a făcut însuși Igor Smirnov, la o întâlnire cu ziariștii, pe 5 mai, de ziua presei transnistrene. La scurt timp, Ernest Vardanean declara Europei Libere:
Ernest Vardanean: „Am aflat că voi fi eliberat cu două ore în urmă. Gardienii au venit pe neprins de veste si mi-au zis sa-mi adun lucrurile pentru ca sunt liber. Ulterior am aflat despre decretul lui Smirnov. Nu m-am așteptat la un deznodămînt atât de vertiginos. Sunt în continuare șocat. Nu-mi vine sa cred, dar sunt bucuros că sunt acasă, cu copii mei iubiți, cu familia. Nu-mi fac nici un plan deocamdată. Mai am nevoie de un timp pentru adaptare.”
Despre cei care au avut un rol determinant în eliberarea sa, Ernest Vardanean a spus:
Ernest Vardanean: „În primul rând este meritul lui Katolicosul tuturor armenilor Karekin al II-lea, Patriarhului Rusiei, Kiril, și episcopului de Tiraspol și Dubăsari, Savva. Pentru că anume ei au organizat un proces foarte, foarte serios în ceea ce privește adresarea scrisorilor domnului Igor Smirnov. Și eu cred, că anume aceste scrisori au avut o mare influență. În primul rând, asta este. Dar știu eu că m-au susținut pe mine și ambasadori și al Statelor Unite, ambasadorul Marii Britanii, ambasadorul Germaniei, reprezentanții mai multor organizații obștești și internaționale ș.a.m.d.”
După 400 de zile de detenție, Ernest Vardanean a revenit la familie și copii.
Peste o jumătate de an, deja în plină campanie electorală, Igor Smirnov îl eliberează din detenție și pe al doilea tânăr condamnat pentru spionaj, fostul inspector fiscal de la Bender Ilie Cazac, care a stat și mai mult în detenție, timp de 20 de luni.
Pentru Chișinău cazul celor doi a însemnat mai degrabă o încercare eșuată a Tiraspolului de a bloca negocierile și promovarea unor măsuri de încredere.
Dar Chișinăul a continuat să mențină contactele cu Tiraspolul, inclusiv prin așa-numita diplomație a fotbalului și întâlnirile de pe stadionul Sheriff între premierul Vlad Filat și Igor Smirnov. În cele din urmă, cei doi s-au întâlnit la începutul lui septembrie în Germania și au convenit în principiu asupra reluării negocierilor, ca ulterior, prin medierea activă a Moscovei și președinției lituaniene a OSCE, negocierile oficiale privind reglementarea transnistreană să fie reluate pe 30 noiembrie și 1 decembrie la Vilnius.
Despre prima rundă de discuții în format 5+2, după o pauză de aproape 6 ani, ne-a vorbit de la Vilnius vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov.
Eugen Carpov: „Decizia de reluare a fost adoptată la Moscova în luna septembrie. Dar pe lângă simplul fapt al reluării negocierilor, aș menționa că au fost obținute și alte decizii importante. În primul rând a fost reconfirmat formatul 5+2 în care vor fi purtate toate negocierile oficiale asupra negocierii conflictului transnistrean. Nu vor exista alte formate decât 5+2. Ne-am concentrat în continuare asupra discuțiilor asupra documentelor numit „Principii și reglementări ale procesului de negocieri”. Am parcurs o bună parte a acestui document, am convenit asupra mai multor articole, dar spre regret, din lipsă de timp nu s-a reușit să finalizăm acest document și lucrările vor fi continuate la reuniunea viitoare, care a fost planificată pentru februarie 2012 și am primit invitația din partea reprezentantului special desemnat de Guvernul Irlandei, ca această primă rundă de negocieri din anul viitor să aibă loc în Irlanda.”
Europa Liberă: Pe cât de cooperanți au fost în aceste două zile partenerii de discuție de la Tiraspol și Moscova?
Eugen Carpov: „Nu pot să spun că suntem cooperanți cu partenerii noștri de la Tiraspol, pentru că deocamdată ne aflăm pe poziții suficient de diferite. Dar vreau să menționez o bună cooperare cu partenerii noștri internaționali. Acest fapt servește drept bază pentru viitoarele noastre discuții.”
Europa Liberă: Și care ar fi aceste direcții, de la care nu puteți să mergeți într-o parte sau în alta, sau să cedați?
Eugen Carpov: „Suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internațional la data de 1 ianuarie 1990. Din acest principiu rezultă că unicul obiect al negocierilor noastre pe care o să le purtăm în cadrul 5+2 poate fi identificarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă a Republicii Moldova. De la acest principiu pornim și de la el nu putem să plecăm.”
Vicepremierul Eugen Carpov, într-un interviu cu Valentina Ursu.
În ajunul reluării negocierilor, Filat și Smirnov se întâlneau la Bender. Ocazie cu care Igor Smirnov a respins pentru prima oară în public acuzațiile Moscovei la adresa fiului său, Oleg Smirnov, privind delapidarea ajutoarelor umanitare rusești. Moscova inițiase de mai multă vreme o adevărată campanie mediatică împotriva lui Smirnov și care, până la urmă, se pare că și-a făcut efectul. Liderul de 20 de ani al Transnistriei a pierdut alegerile în fața contracandidaților săi și speakerul Anatoli Kaminski și fostul șef al Sovietului suprem, Evgheni Șevciuk. Cât de previzibilă a fost înfrângerea lui Igor Smirnov? Despre schimbarea la vârf la Tiraspol am stat de vorbă cu expertul de la Chișinău Radu Vrabie, director de programe la Asociația pentru politică externă:
Radu Vrabie: „Cu siguranță, ceea ce se întâmplă acum în Transnistria este o surpriză pentru foarte mulți oameni, dacă nu pentru toți. Acum, probabil, se întâmplă în Transnistria ceva ce, de regulă, se întâmplă în momentul căderii unui regim autoritar de mai mulți ani. Adică, pe parcursul anilor, în jurul lui Igor Smirnov s-a adunat o echipă oportunistă. Și în momentul în care a simțit că liderul este slăbit, este slab, pur și simplu l-au părăsit. Pentru că, cred eu, încercarea lui Igor Smirnov de a contesta rezultatele a fost o încercare bazându-se pe încă influența mare pe care o are. Pentru el a fost, probabil, pe lângă o dezamăgire personală, și o dovadă a faptului, să spunem, cât de respectat, stimat a fost.
Faptul că imediat după anunțarea rezultatelor de către autoritatea electorală din Transnistria cei puțin numeroșii săi suporteri au plecat în 10-15 minute dovedește faptul că el a rămas singur. Acum, pentru el probabil următoarele luni vor fi în căutarea unei soluții pentru a putea ieși cel puțin neacuzat și neblamat de ceilalți, adică de a ieși măcar nearestat, dacă se poate de spus așa ”- opinia lui Radu Vrabie de la Asociația pentru politică externă.
