Scrutinul presidential de duminică i-a adus lui Vladimir Putin al treilea mandat la Kremlin. Vladimir Putin, conduce guvernul de la Moscova din 2008, anul în care a părăsit presedintia pentru că nu putea candida la un al treilea mandat consecutiv de sef al statului. Seful Comisiei parlamentare pentru politica externa, deputatul democrat Igor Corman ne va spune ce semnale da rezultatul acestor alegeri din Federația Rusă.
Europa Liberă: Să vă întreb și pe Dumneavoastră, ce ar însemna că Vladimir Putin mai rămâne încă șase ani la putere în Federația Rusă? Ce semnale dau rezultatele acestor alegeri prezidențiale din Rusia?
Igor Corman: „În primul rând cred că rezultatele acestor alegeri nu reprezintă o surpriză pentru nimeni. Mai degrabă o surpriză ar fi fost dacă era alt fel. Deci noul președinte este vechiul președinte, Vladimir Putin. Cred că aici mai multe păreri nu pot să existe.
Dar pe de altă parte sigur că din toți candidații care au participat la aceste alegeri, cu siguranță că Vladimir Putin a fost cel mai puternic. El rămâne să fie o figură politică populară în Federația Rusă. Și de numele lui sunt legate multe speranțe în privința dezvoltării interne a Federației Ruse și acum rămâne să vadă ca în acest nou mandat Vladimir Putin va fi la măsura așteptărilor cetățenilor Federației Ruse.”
Europa Liberă: Ce viitor are democrația în Rusia?
Igor Corman: „Este o întrebare foarte bună fiindcă mai mulți operează cu termeni de democrație condusă, dirijată.”
Europa Liberă: Mimată.
Igor Corman: „Da. Și așa termeni sunt folosiți. Deci ultimele evoluții, care au loc în Federația Rusă, mai ales după alegerile din decembrie în Duma de stat, arată că există și alte opinii, și alte forțe politice încep să se învioreze. Întrebarea este dacă această înviorare a fost pe fondul alegerilor în Duma de stat, acum a alegerilor președintelui, sau este un proces care va continua și în viitor, va căpăta amploare. Numai alegătorul poate să dea răspuns la astfel de întrebări.”
Europa Liberă: Domnule Corman, admiteți că ar putea să se schimbe politica externă a Moscovei față de țările, de exemplu, din spațiul CSI?
Igor Corman: „Da, și aceasta este o întrebare bună, pe care o punem și noi aici, în Republica Moldova, dar ea apare și în spații geografice mult mai întinse. Fiindcă Federația Rusă este un actor internațional foarte important, este un furnizor foarte important de resurse energetice. Și întrebarea este care vor fi evoluțiile și în contextul politicii externe a Federației Ruse.
Și aici cred că de fapt, ținând cont de aceste evoluții care au început în Federația Rusă, mă refer la aceste acțiuni de protest, la aceste voci critice la adresa lui Vladimir Putin, cred că în continuare sunt posibile două scenarii.
Primul scenariu ar fi ca Vladimir Putin să încerce să-și întărească puterea, să-și îmbunătățească imaginea prin acțiuni așa mai dure în plan extern. Asta ar duce, cred, și la înrăutățirea relațiilor cu Occidentul, cu Uniunea Europeană.
Și al doilea scenariu ar fi ca Vladimir Putin să încerce într-adevăr să pornească niște reforme pe interior să modernizeze țara și atunci cu siguranță el înțelege că are nevoie de sprijinul Occidentului, tehnologizările din Occident, Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Dar, a propos, Rusia poate fi europenizată?
Igor Corman: „Rusia geografic se află nu numai în Europa. Rusia este un caz cu totul aparte. Și de fapt și oficialii ruși vorbesc despre faptul că ei sunt interesați în implementarea standardelor europene în diferite domenii. Și pe această bază de fapt se clădesc acum și relațiile dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană. Dar să vorbim despre o dorință în viitorul nu știu care îndepărtat despre aderarea Rusiei la Uniunea Europeană, cred că despre aceasta nu se poartă discuții nicăieri, nici la Moscova, nici în Uniunea Europeană. Se exclude acest lucru.”
Europa Liberă: Ne amintim despre o declarație, pe care o făcea Vladimir Putin, spunând că destrămarea URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut. Până la urmă s-ar putea ca el să vrea această Uniune euro-asiatică, uniune economică? S-ar putea ca toată energia lui să fie îndreptată spre realizarea acestui proiect?
Igor Corman: „Da, această idee a fost enunțată, ea este deja în proces de formare, să spunem așa, se face decorul acestei idei, se creează acest grup de lucru la nivel înalt între țările care își doresc această Uniune euro-asiatică. În ce măsură poate fi realizată această idee iarăși există un semn de întrebare. Pentru că inițial s-a încercat modernizarea CSI-ului și mult succes aici nu am prea realizat. Este totuși o uniune destul de birocratizată și cu rezultate mai puțin importante.
Acum se încearcă să se meargă pe o altă cale și asta ne amintește de fapt despre Uniunea Europeană. Se încearcă edificarea unei astfel de uniuni pe dimensiunea estică, unde desigur rolul de bază, prima vioară este Federația Rusă. În ce măsură această idee va prinde? Cred că depinde de țările care-și doresc participarea la o astfel de uniune și aici desigur că la bază stau și interesele pragmatice, economice, comerciale, energetice. Eu nu exclud că în spațiul respectiv, în țările care au început deja această cooperare să ajungă la această reuniune, dar în ce măsură iarăși rămâne de văzut.”
Europa Liberă: De ce v-am întrebat? Pentru că am auzit voci, care spun că țările din fosta Uniunea Sovietică ar putea fi șantajate și „rugate” într-un fel cu forța să intre în această Uniune euro-asiatică.
Igor Corman: „Aici și este marea deosebire între ceea ce este Uniunea Europeană și ceea ce se dorește a fi uniunea euro-asiatică. Fiindcă una este când țările benevol, în baza unor valori își doresc să facă parte dintr-o familie, dintr-o uniune, și cu totul altceva este când prin șantaj, așa cum ați spus, prin acțiuni de forță se încearcă crearea unei astfel de familii.
Uniunea Sovietică a fost un caz când prin forță s-a creat, a durat ea cât a durat, dar vedeți că a avut un sfârșit tragic. Nu știu în ce măsură Uniunea euro-asiatică poate fi creată prin aceleași metode. Eu cred că această Uniune va putea să aibă viitor numai în cazul în care într-adevăr, așa cum spuneam, la bază vor fi puse interesele pragmatice a tuturor statelor care își doresc participare și desigur depinde foarte mult de felul în care va proceda Federația Rusă, fiindcă un frate mai mare până la urmă oricum deranjează.”
Europa Liberă: În ceea ce privește viitorul relațiilor dintre Moldova și Rusia, cum credeți că se vor clădi aceste relații? Sau vor rămâne așa cum au fost și până acum?
Igor Corman: „Am spus inițial că văd două scenarii posibile de evoluție. Și eu sper foarte mult, adică nu sper, noi ne-am dori aici, la Chișinău, ca să se meargă pe scenariul al doilea. Am în vedere modernizarea Rusiei în cazul unor relații bune dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană.
Dar, în orice caz, indiferent ce evoluții vor avea loc în Rusia, desigur că Republica Moldova este interesată să aibă relații bune. Și aici sigur că este vorba și de interesul nostru comercial-economic, avem nevoie de piața rusească pentru mărfurile moldovenești. Orice nu s-ar spune, și câte discuții nu s-ar purta la subiectul surselor alternative, dar gazul rusesc pentru mulți ani înainte este acel de care avem și noi nevoie și noi aici, în Republica Moldova. Ca să nu mai vorbesc de dosarul transnistrean, unde Federația Rusă bineînțeles iarăși joacă un rol important.”
Europa Liberă: A propos, Evgheni Șevciuc, liderul de la Tiraspol, care nu a ascuns că este cetățean rus și și-a ales ieri președintele, el spunea că viitorul Transnistriei depinde în mare parte de soarta Rusiei. Ce ar avea de spus Chișinăul?
Igor Corman: „Chișinăul are de muncit și această soluție pentru conflictul transnistrean este evident că nu o putem aștepta în perspectivă pe termen scurt. Marea problemă este că partea dreaptă a Nistrului încă nu a devenit atractivă pentru partea stângă a Nistrului ca să curmăm aceste așteptări doar pe dimensiunea estică, doar din partea Federației Ruse. Fiindcă Federația Rusă la moment este principalul susținător al Transnistriei din toate punctele de vedere, inclusiv și din punct de vedere financiar. Or, Republica Moldova încă nu-și poate permite acest lucru și abia suntem la început în a identifica prin aceste măsuri de consolidare a încrederii prin diferite mecanisme, care ar duce la intensificarea relațiilor dintre ambele maluri.
Este important ca să atragem Transnistria și prin proiecte europene, deja a început acest lucru. Și dacă vom merge cu pași mai rapizi atunci s-ar putea să se schimbe optica la Tiraspol. Aici este o concurență și ce este mai bine pentru populația din stânga Nistrului și sigur liderii de la Tiraspol oricum într-o oarecare măsură reflectă și așteptările populației. Ce este mai bine, unde există un viitor mai luminos, așa cum se spunea înainte și în partea de Est? Sau pe dimensiunea vestică, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană? Răspunsul la această întrebare va fi dat de rezultatul concurenței.”
Europa Liberă: Domnule Corman, atât în Transnistria, cât și în Găgăuzia rușii au fost îndemnați insistent să-l susțină pe Putin la aceste alegeri prezidențiale de ieri. Asta ar însemna că datorează și noul președinte Putin ceva acestor regiuni?
Igor Corman: „Cred că peste tot unde sunt cetățeni ruși s-a făcut această agitație pentru candidatul Vladimir Putin, nu este iarăși o chestie cunoscută în premieră. Și anterior exact și pentru Medvedev, mai înainte iarăși pentru Putin se făcea agitația în toate aceste regiuni, unde există mulți cetățeni ruși și în ce măsură putem spune că președintele Putin datorează funcția sa voturilor din aceste regiuni, eu nu m-aș hazarda ca să pun prea mult preț pe acest sprijin. Eu cred că în Federația Rusă, Vladimir Putin personal, în continuare…, oricum el în toate acțiunile de politică externă va ține cont și va avea și o motivație, că multe lucruri care se fac se fac și în sprijinul cetățenilor ruși care sunt în afara hotarelor Rusiei. Este o politică tradițională a Rusiei și cred că va exista continuitate.”
Europa Liberă: Mulțumim mult. Șeful Comisiei parlamentare pentru politică externă, deputatul democrat Igor Corman a avut amabilitatea să răspundă întrebărilor Europei Libere.
