Din momentul în care a devenit parteneră NATO în 1994, Republica Moldova nu a participat decât la o singură operațiune post-conflict a Alianței Nord-Atlantice, cea din Irak, unde Moldova a trimis șase contingente de geniști până în 2008. Ar putea face țara noastră mai mult pentru NATO și operațiunile sale?
Vitalie Marinuța: La momentul actual noi nu suntem prezenți cu contingente în operațiunile de menținere a păcii sub egida NATO. Dar suntem activi în cadrul ONU. Avem 8 observatori militari în diferite țări din Africa și participăm la susținerea operațiunilor ONU în Afganistan cu helicopterele din dotarea Armatei Naționale.
Europa Liberă: De ce, domnule ministru, nu participăm și la operațiuni NATO, că doar alți parteneri o fac?
Vitalie Marinuța: Noi nu putem să participăm în operațiuni militare, luând în considerare statul nostru de neutralitate. Dar în operațiuni de menținere a păcii putem participa. 6 contingente de geniști care au participat în Irak, de exemplu, s-au arătat la cel mai înalt nivel și au fost apreciați atât de către partenerii noștri, cât și de populația civilă din acea țară. Consider că este nevoie în primul rând de voință politică. Pentru că Armata Națională este gata să participe, începând de la detașarea unor specialiști, până la detașarea unor contingente la nivel de companie. Dar pentru aceasta ar fi nevoie de o decizie politică, este nevoie ca noi să ne dorim aceasta, să ne dorim într-adevăr să fim nu numai consumatori de securitate, ci și furnizori.
Europa Liberă: Ce avantaje am avea dacă ar fi și militarii noștri acolo unde sunt militarii altor parteneri?
Vitalie Marinuța: În primul rând pentru noi ar fi un plus de imagine pe plan internațional. Pentru că am participa cot la cot cu partenerii noștri și am dovedi că nu numai cerem ceva de la ei, ci și putem contribui cu ceva. Deci, am fi mai credibili. În rândul doi, am fi un fel de ambasadori ai Republicii Moldova peste hotare. Și fără doar și poate unele programe de asistența ar putea să fie mult mai mari, mai valoroase în caz că demonstrăm că nu numai consumăm, ci putem și să dăm ceva. Dara așa, suntem axați în prezent mai mult pe programe educaționale și de instruire. Asta însă cred că este doar până la un moment. Fiindcă nu poți decenii întregi numai să consume și să nu susții până la urmă acei parteneri care îți dau oferta să te dezvolți.
Europa Liberă: Credeți că NATO are asemenea așteptări în raport cu Republica Moldova?
Vitalie Marinuța: N-aș spune că NATO are asemenea așteptări, pentru că NATO nu este organizația care pune condiții. NATO îți oferă oportunități care trebuie valorificate în funcție de viziunile și ambițiile fiecărui stat aparte. Ambițiile noastre sunt restricționate de statului nostru de neutralitate, dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să fim activi în dezvoltarea sectorului de apărare și securitate și să facem asta prin intermediul cooperării mai intense cu NATO și partenerii. Avem, de la 1994 încoace, peste 500 de militari care au trecut diverse cursuri în cadrul programului de parteneriat dintre Republica Moldova și NATO, în cadrul Parteneriatului pentru pace, în cadrul acțiunilor bilaterale cu partenerii noștri, precum sunt România, SUA, Germania, Franța. Consider că multe din succesele Armatei Naționale nu ar fi fost posibile dacă nu ar fi fost această cooperare. Pe de altă parte, noi am fi putut să avem mult mai bune rezultate dacă ar fi existat o deschidere mult mai mare din partea Republicii Moldova față de cooperarea cu NATO, nu numai pe hârtie. Pentru că, dacă e să luăm, începând cu 2005 avem planul de parteneriat care ne dă posibilități foarte mari de cooperate. Dar, ca la noi, este un plan foarte bun, dar cu implementarea nu prea. Am putea participa la mai multe aplicații, am putea intra în mult mai multe programe de dotare, poate chiar de procurare a unor echipamente militare la prețuri foarte reduse – adică există o gamă foarte largă de posibilități pe care, din păcate, încă le ratăm. Sper că odată cu liniștirea spiritelor în domeniul politic din Republica Moldova, se va discuta și despre această oportunitate. Suntem membri ai globului pământesc, ai familiei umane și acele probleme care sunt pe agendă la toate națiunile cred că ar trebui să fie și pe agenda noastră. Și să contribuim la soluționarea lor, inclusiv în domeniul securității. Eu personal în orice caz voi insista ca să revenim la această întrebare, ca militarii noștri să aibă posibilitatea să participe în cadrul operațiunilor de menținere a păcii peste hotare puțin mai intensiv decât la moment.
