Lina Grâu, Asociația pentru Politică Externă: Asociația pentru Politică Externă, împreună cu Fundația Germană Friedrich Ebert vă invită la un nou ciclu de emisiuni consactare politicii externe a Republicii Moldova și subiectelor de integrare europeană.
Săptămâna care se încheie a fost marcată de o serie de evenimente importante pentru Republica Moldova.
-Primul ministru Vlad Filat a efectuat marți și miercuri o vizită de lucru la Bruxelles, în cadrul căreia a avut întrevederi cu oficiali din cadrul Comisiei Europene și Parlamentului European, a purtat discuții la Cartierul general al Alianței Nord Atlantice și a participat la Reuniunea Consiliului NATO-Republica Moldova. În centrul discuțiilor a fost sprijinul pentru agenda europeană a Republicii Moldova și aspecte privind soluționarea conflictului transnistrean.
-La 27 martie la Varșovia a avut loc Adunarea Interparlamentară Polonia-Republica Moldova, for creat acum un an pentru susținerea cooperării dintre legislativele celor două state, în special pe dimensiunea europeană.
-Ambasada Statelor Unite ale Americii a organizat la Chișinău o conferință consacrată aniversării a 20 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu Republica Moldova, în cadrul căreia ambasadorul american, William Moser, a declarat că SUA dorește ca cetățenii Republicii Moldova să se bucure de stabilitate, securitate, prospecritate și democrație. Conferința a fost precedată de o recepție la care a fost invitat noul președinte Nicolae Timofti, dar și foștii șefi de stat. Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, a declinat invitația ambasadei americane.
-La sediul Misiunii OSCE de la Chișinău a avut loc miercuri o întâlnire dintre vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, și reprezentantul politic al Tiraspolului, Nina Ștanski, dar și a grupurilor de lucru sectoriale Chișinău-Tiraspol la nivel de experți. Vineri, premierul Vlad Filat a mers la Tiraspol, unde a purtat discuții cu liderul administrației transnistrene, Evghenii Șevciuk, discuții în urma cărora s-a decis reluarea completă a circulației transportului feroviar pe segmentul transnistrean de cale ferată, inclusiv a transportului de mărfuri.
-Șeful Delegației Comisiei Europene la Chișinău, Dirk Schuebel, s-a arătat optimist, în cadrul unei conferințe de presă, în ceea ce privește viitorul negocierilor pe Transnistria, spunând că la Tiraspol se observă o atutudine pro-activă” din partea noiii administrații. Totuși, despre un progres în reglementare se va putea vorbi doar la sfârșitul acestui an, după ce vor avea loc câteva întâlniri în formatul 5+2. Cea de a doua rundă de discuții oficiale din acest an va avea loc pe 17-18 aprilie, la Viena, a anunțat oficialul european.
Lina Grâu: În emisiunea de astăzi vom discuta pe larg despre relațiile moldo-poloneze, pornind de la reuniunea Adunării interparlamentare Republica Moldova-Polonia care a avut loc săptămâna aceasta la Varșovia. Forul a fost creat acum un an pentru susținerea cooperării dintre legislativele celor două state, în special pe dimensiunea europeană.
Polonia este unul dintre statele europene care promovează activ și cu devotament ideea integrării europene a Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul Parteneriatului Estic pe care l-a lansat împreună cu Suedia, și care vine și cu sprijin masiv pentru reformele interne începute la Chișinău.
L-am rugat pe ambasadorul Republicii Moldova în Polonia, Iurie Bodrug, să ne dea mai multe detalii pe marginea reuniunii de la Varșovia, întrebându-l mai întâi cum se explică interesul Poloniei pentru susținerea Republicii Moldova pe calea integrării europene.
Iurie Bodrug, ambasadorul Republicii Moldova în Polonia: Mi s-a părut extrem de important raportul prezentat de ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, în Seimul țării sale în ziua de 29 martie, în care dânsul a vorbit despre succesele, dar și insuccesele politicii externe ale Poloniei în anul trecut și a tarsat principalele obiective pentru anul 2012. Nu în mod special s-a referit într-un document atât de mare ministrul de Externe polonez la problematica Moldovei, dar nu a ezitat să remarce progresele țării noastre pe calea integrării europene și în special inițierea în acest an a negocierilor pe marginea creării Zonei de comerț liber aprofundat și cuprinzător dintre Republica Moldova și UE. La inițierea acestor negocieri Polonia și-a dat un aport cu totul și cu totul aparte și iată că suntem martori oculari că aceste negocieri au și început în acest an la Chișinău. Este un progres vizibil al țării noastre pe calea integrării europene pe care l-a remarcat și ministrul polonez de Externe în duscursul său din Seimul Poloniei.
M-ați întrebat despre Adunarea interparlamentară moldo-poloneză și vreau să vă spun că aceasta a fost o inițiativă a părții polone. Seimul polonez are deja experiența creării adunărilor interparlamentare cu Lituania și Ucraina, Moldova fiind a treia țară cu care a fost creat un astfel de organism. Delegația moldovenească, condusă de președintele Comisiei pentru politică externă și integrare europeană, Igor Corman, a fost una impunătoare prin formatul său, pentru că au venit toți liderii grupurilor parlamentare ale partidelor de la guvernare.
Trei subiecte principale au fost luate în discuție conform agendei stabilite. Primul a fost asistența poloneză pentru sistemul bancar și sistemul financiar din țara noastră. Ne aducem aminte cu toții atacurile raider care au avut loc asupra sistemului bancar din țara noastră cu puțin timp în urmă. Numărul doi a fost reformarea sistemului de justiție în conformitate cu rigorile europene. Și numărul trei și progresele înregistrate de Republica Moldova în cadrul Parteneriatului Estic și susținerea pe care Polonia trebuie să o acorde în cadrul acestui Parteneriat.
Au participat la discuții nu doar parlamentari, dar și reprezentanți la nivel înalt ai diferitor ministere și instituții. Voi remarca doar că fostul ministru de Interne, unul dintre cei mai populari politicieni de stânga din Polonia, Ryszard Kalisz, a vorbit foarte detaliat despre greutățile pe care țara sa le-a întâmpinat la timpul repectiv în reformarea justiției și a atras atenția că reformele trebuie să fie foarte bine gândite acum, pentru că re-modelarea lor ulterioară va fi foarte dificilă.
Adunarea interparlamentară este doar o parte a dialogului politic extrem de bun care există între țara noastră și Republica Polonă.
Lina Grâu: Polonia este nu doar un susținător activ al Republicii Moldova în UE, dar și un partener comercial important.
Iurie Bodrug: Compartimentul economic este probabil cel mai important, de rând cu cel politic. Pe parcursul anului 2011 schimburile comerciale practic s-au dublat și a avut loc o creștere de peste 80 de procente față de anul precedent. Noi exportăm în Polonia diverse feluri de mobilă specială, mobilă medicală de peste 29 milioane dolari, exportăm textile în valoare de peste 16 de milioane dolari, s-a observat o mică scădere a volumelor de vinuri exportate și de la 8,5-9 milioane dolari la 7 milioane, dar este probabil un timp de criză, este explicabilă această scădere. Dar probabil trebuie și vinificatorii noștri să preia o manieră mai agresivă de promovare a propriei producții pe piețele europene. Semnarea pe viitor a Acordului privind crearea Zonei de liber schimb cu UE fără niciun dubiu va crea condiții mai bune pentru exporturile moldovenești, inclisiv pe piața poloneză.
Lina Grâu: Domnule ambasador, vreau să vă mai întreb cum este percepută Republica Moldova în Polonia?
Iurie Bodrug: Chiar în aceste zile în Republica Moldova se află un grup de jurnaliști și reprezentați ai birourilor turistice din Polonia, un grup de peste 40 de persoane, care au venit să vadă și să scrie pentru spectatorul și cititorul polonez ce înseamnă căile vinicole ale Moldovei, ce înseamnă zonele de mănăstiri și biserici renovate, frumoase, pitorești, ce înseamnă pitorescul din Moldova care trebuie prezentat publicului polonez.
Eu la fiecare întâlnire cu polonezii vorbesc despre faptul că Moldova este aici, alături, și îmi exprim regretul că insulele exorice din Pacific sunt probabil mai bine cunoscute de generația tânără de polonezi decât Moldova și atracțiile ei turistice, care nu sunt atât de departe de Polonia.
Lina Grâu: De unde vine acest interes al Poloniei pentru Republica Moldova? Pentru că ați spus că există și susținere politică, există dorință de a conlucra și la nivelul autorităților locale, și centrale, și la nivelul agenților economici. De ce acest interes atât de mare?
Iurie Bodrug: Este suficient să discuți cu un polonez câteva minute și să-i spui că ești din Republica Moldova și el va zâmbi larg: Aaa! Păi noi cu moldovenii ne cunoaștem!” Și încep amintirile din perioada istorică. Sigur că polonezii cunosc despre războiele medievale moldo-poloneze sau ciocnirile periodice care aveau loc, stările de conflict, dar ei nu pe asta pun accentul. Ei subliniază faptul că polonezii și moldovenii au avut frontieră comună. Este vorba despre Evul Mediu.
Este o afinitate sufletească, o înțelegere reciprocă, polonezii enorm apreciază ceea ce se numește în poloneză Polonia Moldavska”, adică polonezii stabiliți cu traiul în Republica Moldova, care se simt bine la noi și au asociații culturale, își pot promova limba, cultura, organizează sărbători, există biserici catolice și se vede grija statului nostru pentru această mică comunitate etnică poloneză care numără nu mai mult de 30 de mii de oameni.
Sunt cunoscute vinurile noastre, dar în ultimii ani, mai ales în rândul cercurilor politice, Moldova este apreciată pentru progresele pe care le înregistrează pe calea integrării europene, pentru tenacitatea din ultimii trei ani, în special. Eu am fost plăcut surprins atunci când oficialii polonezi s-au adresat părții moldovenești, domnului prim-ministru Vlad Filat, cu rugămintea de a oferi o partidă de vinuri, coniacuri și șampanie din Moldova pentru recepțiile oficiale cu ocazia desfășurării la Varșovia a summitului Parteneriatului Estic din septembrie 2011. Aceasta este probabil cea mai înaltă recunoaștere a calității vinurilor noastre, dar și a deschiderii noastre pentru Polonia.
Polonezii au simțit întotdeauna pe durata transformărilor prin care au trecut după 1989 susținerea din partea Germaniei. Și cu cine nu ai discuta, la orice nivel și politic, parlamentar, guvernamental, dar și la nivel de voievodate și regiuni administrative mai mici, toată lumea spune: ”Noi am fost susținuți de Germania. Acum vedem datoria noastră morală în a susține partenarii noștri din Est”. Cum vă spuneam și la începutul discuției noastre, ministrul de Externe Sikorski în cadrul raportului său în plenul Seimului a subliniat obligația pe care o simte Polonia pentru a susține Ucraina în vederea semnării Acordului de asociere și Moldova și Georgia și țări care își demonstrează atașamentul lor față de valorile democratice europene.
Am avut un caz care mi s-a părut cu totul simpatic și ieșit din comun. O pereche mai în vârstă de pensionari dintr-o zonă din apropierea Varșoviei au venit la ambasada noastră cu rugămintea de a organiza la mica lor galerie de artă o expoziție despre Moldova. Pentru că locuitorii din acest microraion, microraion este un fel de a spune, pentru că este locuit de peste 400 mii de oameni, vin mai rar în centrul capitalei, acolo unde sunt ambasadele și unde se oganizează expoziții. Și deja am convenit să vom organiza acolo o mică expoziție de icoane din colecția domnului Petru Costin, colectionar din Moldova, director al Muzeului Serviciului Vamal, dar și o expoziție de fotografii foarte frumoase care prezintă valorile turistice și culturale, costumele naționale din țara noastră. Iată că această pereche de pensionari a venit cu un gând foarte frumos, fără a avea niciun câștig personal material din aceasta și să promoveze o țară mai puțin cunoscută.
Nu există o explicație foarte clară de ce polonezii susțin Moldova. O susțin pentru că au atașamentul acesta sufletesc, pentru că ei se consideră foarte apropiați de noi, pentru că știu că trecem prin aceleași perioade grele de transformări prin care și Polonia a trecut. Ei spun întotdeauna și dacă pe noi ne-a ajutat cineva, trebuie să ajutăm și noi pe alții. Este un mod foarte polonez de a gândi.
Lina Grâu: Domnule ambasador, este extraordinar și impresionant ceea ce povestiți și eu mi-aș dori să avem aceeași ardoare și susținere în interiorul Republicii Moldova pentru cauza noastră proprie precum povestiți că există în mințile și inimile unor polonezi pentru Republica Moldova.
Iurie Bodrug: Ceea ce mi s-a părut foarte important, fiind aici, la Varșovia, pe parcursul desfășurării Adunării interparlamentare moldo-poloneze din 27 martie, unul dintre liderii celui mai mare partide de opoziție Lege și Dreptate, Krzysztof Szczerski, vice-presedinte al Adunarii parlamentare, fostul ministru adjunct de Externe în guvernul condus de Jaroslaw Kaczynski, spunea, adresându-se către participanți, că partidul său, chiar dacă este în opoziție față de actualul guvern condus de Donald Tusk, în ceea ce privește relațiile cu Republica Moldova și susținerea alegerii europene a țării noastre este pe deplin solidar cu guvernarea. Nu știu dacă mai există o altă posibilitate de a sublinia atașamentul polonezilor față de țara noastră. Două partide și cel de la guvernare Platforma Cetățenească și cel din opoziție Lege și Dreptate, care sunt concurente, iar lupta politică este foarte aprigă aici, în Polonia și au găsit acel element care nu provoacă disensiuni. Și acel element este susținerea Republicii Moldova pe calea integării europene.
Polonia este una dintre puținele economii europene care, în condițiile crizei din Europa, a demonstrat conform rezultatelor din anul trecut o creștere economică de 3,5 la sută, nu o recesiune, așa cum se întâmplă în alte zone. Polonia nu ia decizii în politica mare europeană, dar este un participant activ la acest proces de luare a deciziilor. În ultimii ani, Polonia a crescut de la starea de observator al proceselor politice europene la nivelul de participant activ la procesul de luare a deciziilor. Și în ceea ce privește Republica Moldova, Polonia și polonezii vor fi de partea noastră. Aceasta este o declarație pe care o reiterează cu orice preț politicienii polonezi.
Lina Grâu: Domnule ambasador, eu vă mulțumesc pentru această discuție și mi-aș dori ca și noi, la Chișinău, să fim la înălțimea aspirațiilor Poloniei de a ne ajuta, și nu numai a Poloniei, dar și a partenerilor noștri europeni în general.
Iurie Bodrug: Mie nu-mi rămâne decât să mă bucur că în declarațiile conducerii de la Chișinău există în permanență această tenacitate în promovarea reformelor care este atent urmărită și apreciată de politicienii polonezi.
Lina Grâu: Invitatul emisiunii noastre de astăzi este președintele Comisiei pentru politică externă din Parlamentul de la Chișinău, Igor Corman, șeful delegației moldovene care a participat la reuniunea Adunării interparlamentare moldo-poloneze. L-am întrebat de unde vine interesul Varșoviei de a sprijini parcursul european al Republicii Moldova.
Igor Corman, președintele Comisiei pentru politică externă și integrare europeană din Parlament: Faptul că avem o astfel de formă superioară de cooperare parlamentară cu Polonia scoate în evidență faptul că anume Polonia este printre cei mai fideli susținători ai procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Și sigur că noi în Parlament, după alegerile din 2009, am încercat să identificăm câteva priorități și cum am putea mai bine, pe dimensiunea parlamentară, să promovăm agenda europeană.
Aici, dacă va amintiți, a venit și ideea creării unei Comisii comune cu România în baza Protocolului semnat în 2010 între Parlamentele noastre și iată că în acest an ne-am reunit pentru prima dată în componența acestei Comisii comune. De asemenea, a apărut dimensiunea parlamentară a Parteneriatului Estic, care se numește EURONEST, l-am inaugurat anul trecut și am avut și prima reuniunea în septembrie 2011, iar în acest an în curând urmează să avem și o a doua reuniune la Bacu, unde vom prezenta rapoarte care vor viza realitățile din toate aceste țări din vecinătatea estică a UE.
În acest context, am purtat discuții și cu omologul meu de pe atunci, domnul Andrzej Halicki, care a venit în februarie 2011 la Chișinău și, ținând cont de această bună cooperare care am avut-o mereu cu Polonia, i-am propus să identificăm posibilități și pe dimensiunea parlamentară. În februarie a avut loc vizita Dumnealui, iar în iulie deja, chiar la începutul președinției Poloniei în UE, am inaugurat la Chișinău Adunarea interparlamentară Republica Moldova-Polonia. Este semnificativ însăși faptul că în cadrul președinției Poloniei în UE ei au găsit timp pentru noi, noi am figurat chiar ca o prioritate pe agenda Poloniei. Vă amintiți și de summitul Parteneriatului Estic de la Varșovia, unde s-au spus câteva lucruri care ne-au încurajat. Acum, la Varșovia, ne-am propus chiar să avem o agendă concretă care vizează prioritățile noastre în relațiile cu UE.
Lina Grâu: V-aș ruga să vă referiți și la lucrurile concrete pe care le-ați discutat, poate că le-ați și decis în cadrul acestei întâlniri interparlamentare.
Igor Corman: Eu m-am bucurat mult să văd reprezentați ai instituțiilor responsabile din Polonia la această reuniune, care ne-au prezentat informații ample privind experiența Poloniei în perioada de preaderare la UE. De asemenea, deputații, senatorii polonezi care fac parte din această delegație și-au împărtășit din experiența lor.
La rândul nostru noi le-am prezentat informații privind experiența noastră, privind obstacolele pe care le întâmpinăm, am făcut un schimb foarte intens de păreri. Asta vizează și implementarea Planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni, aici este vorba și despre negocierile privind Zona de comerț liber cu UE. A fost foarte interesantă experiența Poloniei în acest sens și încă o dată ne-am convins că, chiar dacă ne dorim cât mai repede să semnăm acest Acord de asociere, dar totuși negocierile privind Zona de comerț liber trebuie să decurgă pas cu pas, iar experții noștri trebuie să aibă mare grijă, astfel încât să creăm condiții normale pentru ca întreprinderile din Republica Moldova să fie capabile să facă față în această competiție, până vom ajunge la liberalizarea totală a comerțului.
Și, desigur, a fost utilă experiența Poloniei în reformarea justiției. Reforma justiției este de fapt cea mai complicată și cea mai grea în toate țările. Polonia și până în ziua de azi mai are anumite carențe, au și ei discuții acum privind rolul Procuraturii de exemplu, au și ei discuții privind acest ajutor care trebuie să fie garantat de stat, ajutor juridic pentru persoanele nevoiașe care nu-și pot permite să-și angajeze un avocat și lucru despre care discutam și noi zilele trecute în Parlament la Chișinău, dar și multe altele, v-am dat doar câteva exemple.
Și în final am adoptat și o declarație în care se confirmă sprijinul Poloniei, se dă o apreciere pozitivă ajutorului de care am beneficiat până acum și sunt trasate și niște acțiuni pentru viitor. În primul rând, anul 2012 este unul simbolic, pentru că împlinim 20 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice cu Polonia și vrem să venim către ziua de 14 iulie, ziua când au fost stabilte aceste relații acum 20 de ani, cu niște rezoluții atât în Seimul Poloniei, cât și în Parlamentul de la Chișinău. De asemenea, am stabilit să aibă loc pe parcursul anului vizite ale funcționarilor importanți din Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova la Varșovia pentru preluarea experienței, pentru că deputații trebuie să aibă o asistență competentă. Partea poloneză s-a angajat să identifice din propriile fonduri resursele pentru aceste deplasări.
Faptul că avem această cooperare cu polonezii nu înseamnă că doar o dată în an în cadrul reuniunilor ne întâlnim și doar acolo avem posibilitatea să punem întrebări și să primim răspunsuri. Trebuie să avem un canal de cooperare permanent, secretariatul nostru trebuie să poată comunica cu secretariatul Seimului, astfel încât de fiecare dată când avem de discutat niște proiecte de lege mai complicate aici, ca să nu inventăm bicicleta, este bine să avem și părerea colegilor polonezi, și a celor români. Iată de o astfel de cooperare de zi cu zi avem nevoie.
Lina Grâu: Eu am remarcat de vreo câțiva ani acest interes al Poloniei pentru Republica Moldova. De unde vine acesta? Vine din trecutul nostru comun, sovietic, vine din dorința de a-i susține pe foștii colegi de lagăr în acest parcurs european?
Igor Corman: Exact așa cum ați spus și sigur că acesta este un element important. Polonia a trecut exact prin aceeași perioadă complicată și cea a sistemului socialist, a trecut de perioada de tranziție, de preaderare la UE și ne înțelege mult mai bine. Mai este și alt aspect important care vizează poziția geopolitică a Poloniei, ea fiind situată mai aproape de noi. Nu în zadar polonezii împreună cu suedezii au fost inițiatorii Parteneriatului Estic. Sigur că Polonia este o țară importantă în regiune și cred că este corect că Varșovia încearcă să-și identifice această dimeniune unde poate să vină cu o valoare adăugată la Politica europeană de vecinătate. Într-adevăr, polonezii sunt foarte deschiși, sunt foarte calzi, lucrul acesta se observă. Întotdeauna există interes în politica externă să te profilezi, să te poziționezi într-un anumit fel, dar mai există și o relație pur omenească, care tot contează foarte mult. Și aici lungimea de undă pe care suntem cu colegii noștri polonezi eu o apreciez foarte mult și consider că este un fundament solid a cooperării noastre.
Lina Grâu: Polonezii se mândresc cu faptul că timp de 20 de ani au avut o creștere economică constantă și mai mare, mai mică, dar Polonia a crescut în permanență din punct de vedere economic. Unul dintre factorii de creștere au fost și fondurile europene. Există și acest aspect în cooperarea bilaterală, pe dimensiunea economică, pe dimensiunea atragerii investițiilor și a fondurilor europene?
Igor Corman: Așa este. Polonia anul trecut a fost lider în cadrul UE, dacă vorbim de creșterea economică, și chiar și în acest an se așteptă o creștere de 2,5 la sută, iarăși cel mai bun rezultat în cadrul UE, acolo unde media de creștere este considerată zero. Mai sunt câteva țări și Lituania, Estonia și care mai au și ele o creștere economică de 2 la sută. Cât privește accesarea fondurilor europene, aici Polonia de asemenea are o experiență bună. Au avut și ei probleme la un moment dat, nu am putut să absoarbă chiar tot ceea ce li s-a oferit și toate țările cred că au trecut prin asemnenea perioade. Dar la moment există un flux întreg de vizite la Varșovia a specialiștilor noștri din diferite domenii, inclusiv și de la Ministerul Economiei, inclusiv și de la Serviciul grăniceri, din Ministerul de Interne și pe multe alte dimensiuni. Și sperăm foarte mult că experții noștri vor învăța foarte mult de la colegii din Polonia despre cum putem să accesăm cât mai bine aceste fonduri europene, cum putem să mărim capacitatea noastră de absorbție.
Lina Grâu: Domnule Igor Corman, o întrebare poate puțin speculativă. Ce au polonezii și ne lipsește nouă pentru a avansa în măsura în care au făcut-o ei pe această dimensiune europeană?
Igor Corman: Polonezii au ceea ce au avut și alte state din acest spațiu care au aderat mai recent la UE și și anume, o unitate a elitei politice atunci când este vorba despre aderarea la UE. Au și ei diferite probleme pe interior, diferite partide care se deosebesc mult din punct de vedere ideologic, au și ei perioade destul de complicate de a guverna în alianțe, așa cum avem și noi. Nouă ni se pare că numai Moldova are asemenea probleme, dar ele sunt practic peste tot unde sunt guverne de coaliție. Dar acolo există o unitate sută la sută a tuturor partidelor politice când este vorba despre scopul suprem și aderarea la UE. Ceea ce, cu părere de rău, încă nu avem noi.
Avem o opoziție extraspecifică, total neconstructivă care boicotează în permanență, nu vine în Parlament. Vedeți că au lansat și aceste slogane privind importanța aderării la Uniunea Eurasiatică, cum că Uniunea Europeană este pe cale de dispariție și așa mai departe. Asta, desigur, crează niște probleme, pentru că Partidul Comuniștilor are și el un electorat pe care îl manipulează cu iscusință și sunt relevante în acest sens sondajele care au scos în evidență faptul că scade numărul celor care privesc către UE. Aceste sondaje vorbesc despre faptul că este vorba despre electoratul comuniștilor, care este prada acestor lozinci de conjunctură. Sper că vom ajunge și noi într-o zi când vom avea o unitate totală în Parlament când vorbim despre integrarea europeană.
Lina Grâu: Ambasada Statelor Unite ale Americii, în comun cu Asociația pentru Politică Externă, a organizat vineri la Chișinău o conferință consacrată aniversării a 20 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, în cadrul căreia ambasadorul american, William Moser, a declarat că Washingtonul dorește ca Republica Moldova să fie un stat care să se bucure de stabilitate, securitate, prospecritate și democrație.
Fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Mihai Manoli, a subliniat faptul că în ultimile două decenii SUA au stat la baza mai multor reforme realizate de Chișinău, doar că autoritățile moldovene de multe ori le-au abandonat pe parcurs și astfel nu au ajuns la rezultatele scontate.
Mihai Manoli, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA: Ceea ce ține de privatizarea în masă, de crearea pieței capitalului, la acea etapă a fost totul corect făcut. Pentru că noi nu am dus până la capăt reformele. Reforma este un lucru ce trebuie făcut zi de zi, continuu, nu așa cum am făcut noi și am făcut câte ceva o dată și după asta am uitat de reforme.
Chiar zilele trecute, discutând cu ambasadorul Cehiei cu sediu la București, mi-a fost foarte interesant pentru că noi am avut același consultant la privatizare și compania americană Price Waterhouse, noi am avut bonurile patrimoniale, iar cehii au avut cecuri. Unde este Cehia acum și unde suntem noi? Deci trebuie să căutam răspunsul undeva în noi. Cehia astăzi are un sistem bancar cu 160 miliarde euro, o piață de asigurări de 16 miliarde euro, Cehia creditează Fondul Monetar Internațional, iar noi atragem credite de la FMI.
De ce spun asta? Pentru că adesea sunt foarte multe critici, inclusiv privind programul Pământ”, pe care unii îl numesc Mormânt” și așa mai departe. Exemplul Cehiei arată că avem mult de făcut lecțiile pe acasă.
Al doilea moment este legat de faptul că USAID în anii ceea finanța anual în Republica Moldova proiecte de până la 100 milioane dolari. Codul Fiscal, reforma contabilității și standardele de audit. Tot ceea ce a fost făcut, a fost început foarte bine. Vă dau așa un exemplu și Titlul III al Codului fiscal TVA a fost pregătit cu concursul specialiștilor din Marea Britanie, deoarece SUA nu aplică TVA. Spuneți-mi vă rog, de ce în Marea Britanie acest Titlu III lucrează, iar la noi rău se administrează?
Tot timpul apare întrebarea instabilității politice în Republica Moldova. În plus, noi cunoaștem cazuri concrete când au perdut milioane de dolari investitorii americani neavând susținere în sistemul judiciar.
În plus, ce m-a pus pe gânduri este că a venit la un moment dat o propunere din partea americanilor să le dăm 10 produse pe care noi dorim să le exportăm pe piața UE și SUA. A fost numită și o companie din Oklahoma, care a promovat Allmart-ul și alte companii foarte serioase în lume, și, nu știu de ce, dar nu venit niciun răspuns. Ori nu avem mărfuri de propus, ori totul e bine cu exporturile la noi…
Din toate subvențiile și suportul financiar de care beneficiam, 50-60 la sută era din partea SUA. Sunt foarte multe proiecte.
Deci, în ceea ce privește reformele, am fost mereu susținuți de partea americană, s-a pus direcția corectă, trebuie să mai vedem ce corectăm pe viitor și rămâne să plecăm din poziția de așteptare și poate-poate alegem pe cineva, poate aderăm undeva, poate devenim membri undeva… Trebuie să înțelegem că trebuie să muncim. Dar știind încotro ne îndreptăm, pentru ce și cum.
Lina Grâu: Vorbind în cadrul conferinței, ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, a pus accent pe necesitatea amplificării comerțului cu SUA și a atragerii investițiilor americane în Republica Moldova. Iurie Leancă a mai precizat că în acest an va începe implementarea proiectelor în cadrul programului Compact, prin care SUA a acordat autorităților moldovene 262 milioane dolari pentru infrastructura drumurilor și reabilitarea sistemului de irigare.
Directorul executiv al corporației Millennium Challenge Account în Moldova, Valentina Badrajan, a vorbit despre programul Compact, precizând că acesta are un rol de catalizator pentru economia Republicii Moldova și de atragere a investițiilor străine.
Varentina Badrajan, directorul executiv al corporației Millennium Challenge Account în Moldova: Programul Compact este un program care va fi catalizator pentru economia Republicii Moldova. Aceasta nu este doar o investiție într-o infrastructură. Programul Compact reprezintă și bunele practici care sunt aplicate în țările care îl implementează. Dar și transferul de cunoștințe, cadrul reformator pentru noi uneori sunt lucruri mai importante decât investiția. Orice țară care beneficiază de programul Compact devine eligibilă și menține indicatorii care se referă la libertățile economice, buna guvernare și investirea în oameni. Pe parcursul acestor ani Republica Moldova este monitorizată la acești indicatori și în cazul în care noi nu vom respecta acele cerințe sau criterii, indiferent de faptul că programul Compact ne-a fost deja acordat, acesta poate fi sistat.
În perioada de pregătire a programului, pentru prima dată în Republica Moldova s-a făcut o analiză a constrângerilor în dezvoltarea economică. Constrângerile critice care au fost identificate sunt infrastructura drumurilor, infrastructura de aprovionare cu apă și canalizare, climatul macroeconomic, problemele ce țin de corupție, sistemul judecătoresc. În final, s-au identificat proiectele majore care țineau de infrastructura de drumuri și proiectul care ținea de reabilitarea sistemelor de irigare și tranziția la agricultura performantă.
Până la Corporația Provocările Mileniului nimeni din donatori nu a dorit să investească în reabilitatea sistemului centralizat de irigare. Care a fost problema? Sistemul gestionat de agenția Apele Moldovei nu era gestionat conform principiilor economiei de piață. Și una din condițiile cu care partea americană a acceptat programul de irigare a fost cadrul reformator. Deci, când Guvernul și-a asumat responsabilitatea să transfere sistemele care vor fi reabilitate în management de la Apele Moldovei către asociațiile utilizatorilor de apă, doar atunci partea americană a spus DA acestui program. Timp de 40 de ani nimeni nu a investit în aceste sisteme. Dar irigația, în situația climei Republicii Moldova este un factor foarte important pentru agricultură.
Ceea ce ține de proiectul privind drumurile, acele 93 km care vor fi reabilitate de porțiune Sărăteni-Soroca, intersecția Drochia, programul vine cu o nouă abordare, care are în vedere și asigurarea mijloacelor pentru menținerea acestui sector de drum după reabilitare, și nu numai a acestui sector.
Corporația Provocările Mileniului nu acordă investiții în sectorul privat. Acordă investiții în bunuri publice care stimulează investiția privată acolo unde a venit investiția în bunul public. Deci, se crează condițiile ca investițiile private să vină în acea regiune unde a fost intervenția noastră și respectiv și alți donatori să vină în acest domeniu.
Lina Grâu: Șeful adjunct interimar al misiunii diplomatice americane la Chișinău, Gregory Winstead, a subliniat că în cei 20 de ani de relații diplomatice poate mai importantă decât relațiile oficiale a fost diplomația populară, care s-a materializat prin contactele directe cu voluntarii Corpului Păcii care au lucrat în Republica Moldova, dar și prin schimburile culturale și educaționale în Statele Unite de care au beneficiat mii de moldoveni.
Gregory Winstead, șeful adjunct interimar al misiunii diplomatice americane de la Chișinău: SUA sunt și vor fi stat partener și prieten al Republicii Moldova, acum și pe viitor. Punem un accent mare pe dezvoltarea societății civile, care este un fundament solid al unei democrații de succes.
Supremația legii este un alt domeniu important unde SUA acordă o asistență importantă prin programe de training pentru judecători și procurori. Trebuie să recunoaștem să e important pentru succesul pe termen lung al Republicii Moldova să existe supremație a legii și o justiție în care oamenii să aibă încredere.
Lupta cu traficul de ființe umane este un alt domeniu unde venim cu un sprijin important și acordăm asistență autorităților din Republica Moldova pentru ca oamenii de aici să nu devină niciodată victime ale traficului.
Încercăm de asemenea să încurajăm mass media să fie independentă. Cred că este foarte important ca mass media să poată lucra într-un mediu în care să poată relata nestingherit știri, puncte de vedere, opinii, fără să fie restricționată, pentru ca toți oamenii din țară să le poată auzi.
Referindu-ne la Transnistria, susținem formatul de negoceri 5+2 și dorim identificarea unei soluții de pe urma căreia ar avea de beneficiat toți locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului.
Vom susține și pe viitor schimburile inter-umane la nivelul oamenilor de afaceri, a jurnaliștilor, a studenților și nu numai, astfel încât la revenirea acasă, oamenii să vină noi cunoștințe și noi idei pe care să le folosească în viitor.
Lina Grâu: Sunt Lina Grâu, și din numele Asociației pentru Politică Externă și a Fundației germane Friedrich Ebert vă mulțumesc pentru atenția cu care sper că ne-ați ascultat și vă aștept la o nouă emisiune, în una din săptămânile viitoare.
