Europa Liberă: Ne pare bine că ați acceptat acest interviu matinal pentru Radio Europa Liberă. Să vă întreb pe cât de lung este drumul până la călătoria fără vize în Uniunea Europeană? Și de ce vă întreb, pentru că autoritățile de la Chișinău au promis că Moldova ar putea obține regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană până la finele acestui an. A fost o promisiune populistă? Sau una realistă?
Cristian Ghinea: „A fost o promisiune optimistă, să spunem așa.”
Europa Liberă: Cu șanse?
Cristian Ghinea: „Nu numai autoritățile moldovene, să știți că și autoritățile ucrainene, și președintele Ianukovici a făcut aceeași promisiune, dar se pare că atât politicienii moldoveni, cât și cei ucraineni au supraestimat performanțele, pe de o parte. Și pe de altă parte dorința Uniunii Europene de a merge rapid pe acest drum. Acum rapid este un termen relativ, noi am făcut o comparație în raportul pe care-l prezentăm astăzi, între situația din Moldova și Ucraina față de țările din Balcanii de Vest, care au scăpat de vize în 2009-2010.”
Europa Liberă: Și care ar fi lecția balcanice pentru Chișinău în problema liberalizării vizelor cu UE?
Cristian Ghinea: „Prima ar fi că și acolo a durat aproximativ doi ani din momentul primirii planului de acțiuni până la momentul ridicării. Deci, suntem încă în grafic. A fost foarte interesant pentru noi să vedem, uitându-ne la situația de acolo, cât de mult seamănă chiar la nivel de detalii. De pildă, au fost printre ultimele condiții neprimite de țările acelea adoptarea unor legi anti-discriminare, ceea ce este exact dezbaterea pe care Dumneavoastră o aveți la Chișinău în zilele astea. În Serbia Guvernul a făcut un prim proiect de lege, l-a trimis la Parlament, au fost proteste publice și Guvernul a fost nevoit să-l retragă. Dacă vi se pare cunoscută povestea asta. La fel în Bosnia au fost foarte mari discuții pe tema asta, și la fel în Muntenegru.”
Europa Liberă: De ce apar aceste dificultăți politice interne când e vorba despre problema legii anti-discriminare?
Cristian Ghinea: „O alt fel de valori, de așteptări. Ce vroiam eu să subliniez este că Uniunea Europeană și Comisia Europeană au anumit stil de lucru. Deci, nu au inventat condiții speciale pentru Republica Moldova în acest caz, ci pur și simplu a venit cu documentele cu care au lucrat și în Balcani și acum încearcă să le transpună în țările din Parteneriatului estic. Este important de subliniat și de partea optimistă, pentru că oamenii tind să vadă numai partea negativă din povestea asta.
Totuși din cele șase țări din Parteneriatul estic, doar Ucraina și Moldova au primit un plan de acțiuni. Vă reamintesc că la summitul de la Praga, care a lansat Parteneriatul estic, Uniunea Europeană a făcut o promisiune privitoare la liberalizarea regimului de vize cu aceste țări în mod individual și în condițiile în care vor îndeplini cerințele. Până acum, iată au trecut trei ani de la lansarea Parteneriatului estic 2009, până acum doar Moldova și Ucraina au primit aceste planuri de acțiuni. Urmează pare-se Georgia să primească în acest an.
Noi am comparat și rapoartele Comisiei pe Moldova și Ucraina anul acesta și este în mod evident că Moldova a mers mult mai repede decât Ucraina. Ei, aceasta ne face să credem că totuși Moldova deschide drumul pe zona Parteneriatului estic și dacă ne gândim și la problemele politice despre care vorbea și colegul Dumneavoastră mai devreme cu Ucraina, cazul Timoșenko, care va duce inevitabil la încetinirea progresului, atunci Moldova chiar rămâne singura țară din zona asta care face progrese în dialogul cu Uniunea Europeană pe acest subiect.”
Europa Liberă: Bine, dar chiar recent președintele Parlamentului, domnul Lupu, spunea că Bruxellesul ar pune Republicii Moldova condiții irealizabile ca să nu liberalizeze regimul de vize. Câtă dreptate ar avea speakerul?
Cristian Ghinea: „Cred că se înșeală. Tocmai asta a fost și rostul acestei puneri în context, arătând că exact același gen de condiții au fost puse țărilor din Balcani, au fost puse României și Bulgariei și țărilor din Est în general, înainte de, la începutul anilor 2000, atunci când s-a pus problema ridicării vizelor. Nu e nimic special pentru Republica Moldova. Unde aș reproșa și eu ceva autorităților de la Bruxelles este o anumită inflexibilitate în evaluarea performanțelor și o oarecare lentoare în a recunoaște aceste performanțe. Și acesta este mesajul principal al raportului nostru.”
Europa Liberă: Și aici putem înțelege, domnule Ghinea, că Uniunea Europeană nu ar dori să mărească lista statelor care beneficiază de acest regim liberalizat?
Cristian Ghinea: „Vedeți, când spunem Uniunea Europeană trebuie să ne definim puțin termenul, pentru că sunt într-adevăr state în Uniunea Europeană care sunt foarte sceptice privind libertatea de mișcare a persoanelor. Aici mă refer în primul rând la Franța, care, atenție, Franța a votat de pildă în 2010 împotriva ridicării vizelor pentru Albania și Bosnia. Și a fost nevoie ca celelalte țări din Consiliul European să forțeze oarecum nota ca să treacă peste opțiunea Franței. Deci, cum vedem sunt țări în Uniunea Europeană care sunt foarte sceptice pe subiectul acesta. Și sunt țări, care sunt foarte dornice și Moldova are mulți prieteni în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Am înțeles, dar mai sunt și țări scandinave, care nu agreează extinderea listei de țări cu regim fără vize.
Cristian Ghinea: „Da, sunt tabere. Sunt tabere acolo. Tocmai de asta zic eu, că Guvernul moldovean trebuie să comunice foarte bine cu Uniunea Europeană, sperăm ca și noi să dăm un ajutor prin raportul acesta, prin care să spunem oamenilor de acolo: uitați-vă, cei de la Chișinău au făcut o listă de condiții, stabilită împreună cu Comisia Europeană, din aceste condiții au îndeplini 86 la sută, ceea ce nouă ni se pare bine, nu? Și sunt foarte, foarte multe condiții.
Dumneavoastră vorbiți foarte mult în presă despre Legea anti-discriminare, dar sunt mult mai multe. E vorba de reforma Ministerului de Interne, este vorba de legi, de instituțiile privitoare la traficul de persoane. Sunt foarte multe reforme care vizează acest plan de acțiuni pentru vize și care aceste reforme tind să slăbească la momentul acesta, să stopeze pentru că nu se face trecerea de la faza unu la faza a doua a planului de vize. Și tocmai asta recomandăm noi, considerând că este un progres suficient până în acest moment, să se treacă la faza a doua, urmând ca restanțele, cum ar fi Legea anti-discriminare, sau problemele de corupție să fie în continuare monitorizate de Comisie în faza a doua.”
Europa Liberă: Dar recent, Ministerul de Justiție a prezentat un nou proiect de lege, care acum a devenit legea privind egalitatea de șanse. Schimbă cumva situația?
Cristian Ghinea: „O schimbă destul de mult. Ceea ce înseamnă, tocmai foarte recent, joi-vineri, tocmai terminaserăm raportul nostru, într-un fel a anticipat recomandarea noastră, anume să nu se facă, să nu fie această lege un obstacol insurmontabil în trecerea la faza a doua. Vedeți, schimbă situația mai mult intern, este mai ușor Guvernului să „vândă” publicului din Moldova această lege. Altfel, la nivel de relații cu Uniunea Europeană nu o schimbă foarte mult. Rămâne o condiționalitate a Comisiei, pe care Moldova o îndeplinește. Dar, repet, sper să se treacă în faza a doua chiar cu acest proiect de lege neadoptat, pentru că avem precedente din nou din Balcani. Și au fost cazuri în Balcani, în care legea a fost trecută după ce s-a luat decizia privitor la ridicare a vizelor, un fel de condiționalitate post factum.”
Europa Liberă: Deci, admiteți că Legislativul de la Chișinău ar putea să nu voteze acest proiect de lege?
Cristian Ghinea: „Nu, spun următorul fapt: că se poate trece în faza a doua a planului de acțiuni și fără acest proiect de lege, în același timp nu se vor ridica vizele până nu va fi votat acest proiect de lege. Fiindcă planul de acțiuni are două faze și noi acum ne chinuim să trecem din faza unu în faza a doua. Înțelegeți?”
Europa Liberă: Așa e. Dar haideți să vă întreb: Transnistria și procesul de liberalizare a regimului de vize cu UE, poate pune piedici nesoluționarea crizei transnistrene? Cum se va proceda? Pentru că e un aspect și acesta.
Cristian Ghinea: „Da, dar în raportul Comisiei din februarie este o singură referință la problema Transnistriei. Granița comună, pe care Moldova o are cu UE, este pe partea cu România, și de o parte cu Transnistria și atunci această graniță trebuie să o acopere foarte bine Republica Moldova. Oamenii din Transnistria, care au pașaport moldovenesc, vor putea avea aceleași drepturi ca și restul de cetățeni moldoveni, dar nu este o chestiune care să pună în pericol procesul de ridicare a vizelor. Este o problemă pe alt dosar de negocieri cu Uniunea Europeană, anume acele negocieri pe zona de liber schimb, unde nu este clar ce anume control va putea avea Guvernul de la Chișinău pe agenții economici din Transnistria.”
Europa Liberă: Și totuși vorbim despre Legea anti-discriminare, o lege foarte importantă care, așa cum ați spus, trebuie să fie adoptată. Dar mai există încă două mari restanțe în domeniul politicii anticorupție și Strategia de reformare a Centrului pentru combaterea crimelor economice și corupției și înființarea și funcționarea Comisiei naționale de integritate. Cât de atenți și cât de insistenți trebuie să fie guvernanții?
Cristian Ghinea: „Ei trebuie să fie foarte atenți și cred că și Uniunea Europeană trebuie să pună mai mult accent pe zona asta, pentru că vedeți, paradoxul este că dezbaterea publică legată de vize s-a concentrat aproape exclusiv în ultimul timp pe problema anti-discriminării, o problemă care este foarte nepopulară în Republica Moldova, trebuie să recunoaștem. Este foarte nepopular să „vinzi” acest subiect oamenilor de aici.
Pe de altă parte Uniunea Europeană putea să facă un demers popular să vină în întâmpinarea așteptărilor populației în zona anti-corupției. Și aici a insistat mai puțin. A insistat mai mult în întâlnirile oficiale, decât în declarațiile publice. Și asta e din nou paradoxal, pentru că noi știm că cei de la Comisie au spus guvernanților că aveți și problema asta la corupție, dar în declarațiile publice au insistat doar pe partea anti-discriminare și eu personal nu prea înțeleg anume de ce.
Într-adevăr, cum ați spus și mai există două mari restanțe: Strategia de reformare a Centrului și Comisia națională de integritate, care a doua, această Comisie de integritate este problema Parlamentului. Parlamentul nu a fost capabil să se pună de acord privitor la conducerea acestei Comisii și iată trebuia să fie funcțională la 1 martie, nu există. Nimeni nu știe exact unde trebuie de pus declarațiile de avere, cum trebuie completate declarațiile de avere, potrivit legii votate în 2011. Pe scurt, avem o lipsă de progrese evidentă în zona respectivă.”
Europa Liberă: Și atunci ultima întrebare firească: ați putea să vă referiți la un termen concret, când Republica Moldova ar putea să obțină acest regim liberalizat de vize?
Cristian Ghinea: „Eu sper că anul acesta să se încheie faza unu. Mai sper ca faza a doua să fie rapid monitorizată de Comisie, pentru că vedeți și încerc să dau un răspuns cât mai pe scurt, dar chestiunea este complexă. Republica Moldova, vă spuneam că deschide drumul. Este pentru prima oară când Uniunea Europeană a împărțit parcursul în două faze și faza unu privitor la legislație, și faza a doua privitor la implementare.
Nemaiavând acest precedent la nivelul Uniunii Europene, nu știm cât va fi evaluată implementarea pentru că acolo este mai complicat, trebuie să știi exact cât de sustenabile sunt noile instituții și noile legi, adică cât de mult vor rezista ele în timp. Or, dacă cei de la Comisia Europeană vor considera că este destul să evalueze, să spunem, șase luni din anul următor, atunci ne putem aștepta realist la anul să fie ridicate vizele. Dar depinde de interpretarea Comisiei.”
Europa Liberă: Mulțumim mult. La întrebările Europei Libere a răspuns Cristian Ghinea, directorul Centrului român de politici europene.
