– În luna martie s-a desfășurat cea de-a zecea rundă de negociere a Acordului de Asociere, concomitent cu prima rundă de negociere a Acordului privind instituirea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Cum evoluează dialogul Republicii Moldova cu Uniunea Europeană? La ce etapă este Republica Moldova în procesul de integrare europeană?
– Am conlucrat foarte bine pe parcursul ultimilor trei ani în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Am avut 10 runde de negocieri a Acordului de Asociere. La începutul lunii iunie va avea loc cea de-a 11-a rundă. Am închis 23 din 25 de capitole. În privința Acordului privind instituirea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător între Republica Moldova și Uniunea Europeană am avut o primă rundă de succes și cea de-a doua rundă, la fel, se va desfășura la începutul lunii iunie. Avem scopuri ambițioase și anume să încheiem negocierile la ambele teme până în septembrie 2013, adică până la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius.
– Cum se descurcă Republica Moldova la implementarea reformelor, pentru a putea deveni mai aproape de Uniunea Europeană?
– Eu consider că Republica Moldova a înregistrat progrese pe parcursul ultimilor trei ani la capitolul reforme, dar, desigur, mai este mult de lucru, în deosebi în ceea ce ține de reforma justiției și a instituțiilor de forță. Noi ajutăm la acest proces. După cum știți, anul acesta pentru reforma justiției vom avea un buget de circa 52 de milioane de euro. Desigur, vom ajuta și la celelalte reforme. Eu consider că Republica Moldova a atins progrese, dar mai are de muncit.
– Până a fi ales președintele Republicii Moldova, în multe situații se invoca criza politică. Cum credeți acum, când a fost ales președintele, lucrurile se vor schimba, reformele vor derula mai repede?
– Eu întotdeauna am spus că țara are nevoie de un președinte. Sunt foarte bucuros că președintele a fost ales pe 16 martie, pentru că eu consider că șeful statului este un element de stabilitate în țară. Președintele ales are o experiență mare în domeniul justiției și consider că el va juca un rol foarte important în procesul de reformare a justiției, care este foarte necesară. Consider că reformele vor derula mai repede și președintele va juca un rol important în acest proces.
– Autoritățile Republicii Moldova nu mai sunt atât de optimiste în ceea ce privește obținerea regimului fără vize cu UE pe termen scurt (perspectiva de regim fără vize în unul sau doi ani este o naivitate, a spus Marian Lupu). Se vorbește despre faptul că Uniunea Europeană ar impune statelor care aspiră la regim liberalizat de vize condiții insurmontabile. De unde vine această neîncredere?
– Eu am mai spus, că în opinia mea, Marian Lupu e prea sumbru în acest context. Noi am convenit împreună cu Republica Moldova, acum doi ani și jumătate, asupra unui pachet întreg de activități pe care Republica Moldova trebuie să la îndeplinească și acum el trebuie îndeplinit. Pentru mine e de neînțeles acest scepticism, pentru că lucrurile decurg foarte bine. Suntem la a doua fază a dialogului privind regimul de vize. Am să fiu foarte bucuros, dacă Marian Lupu a greșit și cred că el însuși va fi bucuros dacă a greșit.
– Cum credeți, ce este de făcut ca cetățeanul Republicii Moldova să-și vadă interesul personal pentru procesul de integrare europeană a Moldovei, să participe personal și să preseze cu interes personal oficialitățile țării spre dinamizarea procesului?
– În primul rând, cetățenii trebuie să se implice mai mult în procesul de integrare europeană. Ei trebuie să fie cât mai activi, să se implice în procesul de democratizare a Republicii Moldova și în promovarea mesajului european. Consider că în ultimele luni au fost făcuți pași foarte buni. Societatea civilă a devenit cu mult mai activă decât în trecut și nu doar în domeniul politic, dar și în celelalte, cum ar fi mediul, drepturile consumatorului etc. În opinia mea, societatea civilă a devenit mai activă și în regiunile țării. Când am venit, în 2009, în Republica Moldova societatea civilă era activă doar în Chișinău, iar acuma văd că și în regiuni sectorul neguvernamental a devenit mai activ. Și chiar și în regiunea transnistreană este societate civilă activă cu care noi conlucrăm.
– În perioada 12-19 mai sărbătorim Zilele Europei în Republica Moldova. Din 2006, când pentru prima oară a avut loc o recepție cu acest prilej, sărbătoarea a căpătat amploare. Anul acesta ajunge și la Comrat. De ce s-a optat anume pentru această destinație? Aria sărbătorii se va mai extinde în anii următori?
– În prezent Ziua Europei în Republica Moldova este marcată într-un spectru larg. Noi considerăm că aceasta reprezintă o posbilitate minunată pentru a le arăta oamenilor ce este Europa și nu doar în politică, ci și în cultură și posibilitatea de a vorbi cu ambasadorii, de a cunoaște tradițiile țărilor europene. Întotdeauna sărbătorim în primul rând la Chișinău și selectăm încă un oraș. În anul trecut a fost municipiul Bălți, dar anul acesta am ales un oraș de la sudul Moldovei și am considerat că orașul Comrat este unul foarte interesant, inclusiv pentru că este capitala UTA Găgăuzia. Sunt sigur că va fi o sărbătoare foarte frumoasă pentru cetățenii din Găgăuzia și nu doar, pentru că în preajmă sunt și alte orașe cum ar fi Cahul. Organizarea sărbătorilor pentru viitor depinde și de partea financiară, nu avem prea mulți bani, dar sărbătoarea a ieșit foarte bine și ne vom strădui ca și la anul viitor sărbătoarea să fie marcată la Chișinău și încă într-un oraș, deocamdată nu știu în care. Printre altele, eu știu că în foarte multe localități ale Republicii Moldova este marcată Ziua Europei. De exemplu, pe data de 26 mai eu plec la Bălți, pentru că am înțeles că oamenii de acolo ei înșiși s-au organizat să marcheze Ziua Europei și eu cu plăcere voi merge acolo.
Elena Nistor, Info-Prim Neo
