Federația Rusă reintră sub administrația lui Vladimir Putin, chiar dacă nu pare să fi deviat prea mult după ultimul mandat precedent al acestuia. Cum pot evolua acum relațiile dintre Federația Rusă și Republica Moldova, țara care ar încăpea, ca populație, de trei ori într-un singur oraș ca Moscova sau de aproape 50 de ori între Kalinigrad și Kamceatka. Vom discuta în această dimineață dl Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă.
Europa Liberă: Ați prezentat ieri în numele Asociației pentru Politică Externă o analiză consistentă despre relațiile moldo-ruse, o analiză întitulată sugestiv: „R. Moldova-Federația Rusă: parteneriat strategic versus Parteneriat realist, previzibil și viabil”. De fapt, ce-ar fi însemnat un parteneriat strategic de succes cu Rusia? În accepțiunea Moscovei, a Chișinăului?
Victor Chirilă: „Actualmente nu există o viziune clară nici la Chișinău, și nici la Moscova cu privire la un eventual parteneriat strategic între statele noastre. Mai mult decât atât nu există interes din partea Federației Ruse cu privire la un astfel de parteneriat cu Republica Moldova. De ce? Pentru că obiectivele Rusiei în spațiul CSI nu coincid cu obiectivele Republicii Moldova de integrare europeană, ele se bat de fapt cap în cap. Ele se exclud, practic, reciproc. Integrarea europeană presupune la etapa actuala asocierea Republicii Moldova din punct de vedere politic la UE și integrarea comercial-economică cu spațiul european. Or, acest lucru contravine cu ideile, intențiile, eforturile Rusiei și în special ale domnului Putin de afirmare a Rusiei ca un stat cu putere regională, iar puterea regională a Rusiei este de fapt CSI, controlul asupra spațiului CSI.
De aceea cred că în acest context, având în vedere aceste evoluții, atât în cadrul CSI, dar și în UE, Republica Moldova are nevoie de un parteneriat credibil în raport cu Federația Rusă. Credibil acasă și credibil, de asemenea, la Moscova. O politică de lungă durată, pe un termen de 15-20 de ani, care ar oferi Rusiei mize reale în Republica Moldova, mize reale care ar convinge-o să participe la proiectul de modernizare a Republicii Moldova care este promovat actualmente de AIE.”
Europa Liberă: Ați vorbit, dle Chirilă, de diferențele dintre Moscova și Chișinău sub aspectul viziunilor, parțial sau total diferite, asupra unui șir întreg de subiecte de politică internă și externă, și ar fi vorba aici, dacă e să arunc o privire asupra textul acestei cercetări: condamnarea separatismului, statutul regiunii transnistrene, retragerea munițiilor și trupelor staționate pe teritoriul Republicii Moldova, transformarea misiunii de pacificare ruse, statutul limbii ruse ș.a.m.d. Vladimir Putin a revenit în funcția de președinte: câtă probabilitate există ca viziunile parțial sau total diferite asupra unui șir cunoscut de subiecte de politică internă și externă pe care le are Moscova și Chișinăul să se poată schimba, eventual armoniza?
Victor Chirilă: „Eu nu cred că ceva se va schimba. Nu se va schimba pentru că politica Federației Ruse față de Republica Moldova, față de regiunea în care ne aflăm rămâne aceiași, prioritățile rămân aceleași. Se schimbă liderii, de fapt are loc un schimb de poziții, de funcții la Moscova, dar nu se schimbă prioritățile. Politica Rusiei va rămâne în continuare constantă, prioritățile sunt clare: Rusia dorește să rămână o putere care să fie respectată atât de China, de SUA, de UE, deci o putere pe măsura marilor centre de influență internațională. Or, acest lucru înseamnă consolidarea influenței economice, politice, militare, geostrategice în spațiul CSI. Este un efort enorm pe care domnul Putin vrea să-l realizeze în următorii 6 ani. Dar cu siguranță domnul Putin și politica Federației Ruse de acum încolo vor fi mult mai incisive și hotărâte în acest sens.
Trebuie să ne așteptăm la o mai mare determinare a Federației Ruse de a promova procesele integraționiste în spațiul CSI. Și cu siguranță exemplul cel mai relevant este ideea creării unei Uniuni economice euro-asiatice, care, fără îndoială, se va transforma în următorii 20 de ani și într-o uniune politică. Iar o astfel de uniune nu are sorți de izbândă fără atragerea Ucrainei, iar atragerea Ucrainei înseamnă fără îndoială și o schimbare de optică a multor partide și a multor cetățeni asupra viitoarei evoluții a Republicii Moldova. Cu siguranță în acest caz, dacă Federația Rusă va reuși să atragă și Ucraina în acest proiect geostrategic, atunci va apărea o alternativă destul de serioasă pentru proiectele de integrare europeană în care ne-am angajat actualmente.”
Europa Liberă: Asocierea politică și iintegrarea economică a R. Moldova cu UE are darul să îndepărteze R. Moldova de Rusia. În ce mod Rusia va descuraja, în consecință, apropierea moldovenilor de UE?
Victor Chirilă: „Integrarea europeană nu are această menire, dar în schimb subminează platformele de proiectare a puterii în Republica Moldova pe care le are Federația Rusă. Și mă refer la dependența energetică, mă refer la dependența comercial-economică, mă refer la problematica transnistreană. Atâta timp cât problema transnistreană nu este soluționată, Rusia are un instrument destul de eficient pentru a influența asupra proceselor de luare a deciziilor în Republica Moldova cu privire la proiectele integraționiste. Federația Rusă sigur nu este încântată de orientarea proeuropeană a Republica Moldova și va încerca să folosească de acum încolo mult mai activ, mult mai inteligent pârghiile economice, pârghiile politice, pârghiile multilaterale din cadrul CSI pentru a determina politicienii de la noi să fie mult mai flexibili în raport cu procesele integraționiste din spațiul CSI.”
Europa Liberă: „A propos, abia reintrat în post, președintele Putin a semnat un decret care stabilește liniile mari ale politicii externe ruse, dar în care Moscova se declară hotărâtă să rezolve problema transnistreană, cu, după cum se precizează, respectarea suveranității și integrității teritoriale ale Republicii Moldova? Abordarea aceasta față de regiune transnistreană este deosebită de ce față de Abhazia și Osetia, de exemplu, care ar urma, potrivit Ministerului rus de externe, să se dezvolte ca state independente. Cum poate fi citită această, iată, nouă reconfirmare a poziției Moscovei față de problema transnistreană și față de regiunile separatiste ale Georgiei?
Victor Chirilă: „Nimic nou în acest sens. Este o reconfirmare a unei poziții oficiale, de fapt un ritual al discursului politic de la Moscova, atunci când vorbim de atitudinea Moscovei față de problema transnistreană. Dar în același timp sunt mai multe acțiuni, fapte care ridică mai multe semne de întrebare la Chișinău. Numirea lui Rogozin în calitate de reprezentant special al președintelui Federației Ruse pentru Transnistria, repet pentru Transnistria, nu pentru regiunea transnistreană, și în același timp numirea lui Rogozin în calitate de copreședinte al Comitetului interguvernamental pentru cooperare economică este o mare sfidare la adresa suveranității și independenții republicii Moldova.
De ce? Pentru că de fapt Moscova a pus pe același cântar Tiraspolul și Chișinăul, regiunea transnistreană și Republica Moldova, un stat recunoscut în timp că actuala regiune transnistreană, controlată de forțele secesioniste, nu are nici un statut internațional legal recunoscut. De fapt, Moscova a recunoscut egalitatea de drept a regiunii transnistrene în raport cu Republica Moldova. Acest lucru trebuie spus foarte clar. Chiar dacă Republica Moldova nu a recunoscut, Moscova o face și o face de acum încolo foarte vizibil, foarte hotărât, fără menajamente în raport cu Chișinăul.
De asemenea, cu siguranță ați citit ultimul interviu al domnului Rogozin după plecarea sa din Republica Moldova. Dânsul menționează câteva condiții necesare pentru ca regiunea transnistreană să se integreze cu Republica Moldova; de fapt el vorbește despre un stat comun. Și printre aceste condiții voi menționa, de exemplu, recunoașterea egalității de drept, consens asupra interpretării evenimentelor din anii ʼ90, relații economice normale și al patrulea punct și recunoașterea Rusiei ca unic stat care se bucură de autoritate politică și forță necesară în regiune. De fapt, acest lucru înseamnă recunoașterea Rusiei ca putere regională unică în spațiul nostru, în CSI.
Este gata Republica Moldova să recunoască asemenea lucruri în momentul în care se orientează spre UE? Cu siguranță nu! Rolul UE a crescut foarte mult și Republica Moldova nu va face acest lucru. Deci, sunt mai multe momente care aruncă mai multă lumină asupra poziției Federației Ruse cu privire la problematica transnistreană.”
Europa Liberă: Dacă Rusia, cum se pare considerați, va deveni de acum încolo mai incisivă în apărarea sferei sale de „interes privilegiat”, ce are de făcut, eventual inteligent, Chișinăul?
Victor Chirilă: „Chișinăul este nepregătit și se află într-o situație delicată. Nu știu dacă acest lucru se înțelege pe deplin la Chișinău. Avem o politică față de Rusia foarte conjuncturală, intuitivă, o politica care se numește pragmatică, dar nu este pragmatică nicidecum.”
Europa Liberă: Ați numit-o la un moment dat chiar fragilă, având în vedere un fel de teamă de a nu cumva supăra pe cineva la Moscova…
Victor Chirilă: „Anume că la acest principiu se reduce practic tot pragmatismul: să nu supărăm Rusia, să nu provocăm Rusia, iar în momentul în care am provocat-o, să minimalizăm consecințelor negative. Acesta este pragmatismul actualei politici.”
Europa Liberă: Dar cum ar putea fi altfel, de vreme ce și la case mai mari se umblă cam pe vârful degetelor pe lângă uriașul dintre Kalinigrad și Kamceatka?
Victor Chirilă: „Spuneam că ne aflăm într-o situație delicată: pe de o parte purtăm negocieri cu UE cu privire la un nou cadru politico-juridic. Or, acest cadru politico-juridic ne-ar asigura un anumit spate, un anumit teren solid sub picioare atunci când discutăm cu Federația Rusă. Dar din păcate acest teren solid va veni abia peste 4-5 ani, probabil în anul viitor va fi negociat, va fi semnat, să presupunem acest lucru, ratificat va fi în următorii 4-5 ani, iar pus în aplicare urmează în următorii 10 ani.
Numai în momentul în care vom avea acest acord pus în aplicare, vom putea spune că suntem într-un fel asigurați pe frontiera de vest, că avem un aliat puternic în UE. UE va avea toate instrumentele legale să ne susțină în raport cu Rusia.
Pe de altă parte, nu avem nici o politică, nici o viziune strategică în raport cu Federația Rusă. O politică strategică care să ne asigure nu doar prețuri reduse la gazele naturale, sau piață pentru vinurile noastre. Nu la aceasta se reduce relația cu un stat. Rusia are un potențial enorm din punct de vedere economic și politic. Acest potențial enorm trebuie să fie folosit, exploatat de o țară cum este Republica Moldova pentru a-și moderniza economia, politicile, pentru am atrage investițiile.
Or, deocamdată nu există o asemenea politică, care ar da siguranță și Moscovei că interesele sale în Republica Moldova sunt luate în considerare. O politică care ar oferi și ar convinge foarte multă lume la Moscova că este vremea să se rezolve această problemă transnistreană. Este momentul să ne gândim profund la o politică într-adevăr bazată pe niște principii, pe niște obiective clare pentru următorii 20 de ani, care nu se vor schimba în funcție de schimbarea clasei politice și a liderilor de la Chișinău.”
Europa Liberă: Dle Chirilă, vă mulțumim.
