După ce Mihai Poalelungi a devenit președintele Curții Supreme de Justiție, locul Moldovei la Curtea Europeană pentru Drepturile omului a rămas vacant. Așa că a început procesul intern de selectare a celor 3 candidați din care se va alege judecătorul moldovean la CEDO. Au fost nominalizate 8 persoane, între care numai o femeie.
Nominalizarea judecătorului moldovean la CEDO a fost mereu însoțită de situații jenante pentru autoritățile de la Chișinău. În 2001, de exemplu, guvernul comunist venit la putere găsise nepotrivită lista magistraților desemnați de guvernarea precedentă și o anulase fără să îi pese de scandalul declanșat . A urmat, în 2007, o situație și mai penibilă: tustrei magistrații din lista trimisă de la Chișinău fusese respinsă de CEDO, ca fiind nepotriviți pentru a judeca cauze în cadrul instanței internaționale.
Ce șanse există ca actuala rundă de desemnare a candidaților să fie una ireproșabilă? Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse Juridice pentru Drepturile Omului, CREDO, jurist inclus de curând în comisia de concurs la presiunea societății civile, se arată mai degrabă sceptic:
„Toate temerile pe care le exprimasem anterior rămân valabile. Componența comisiei de concurs este dezechilibrată din punctul de vedere al prezenței acolo unui număr prea mare de politicieni, și mai puține organizații profesionale. Am putea asista, să zicem, la o situație când votul politic va propulsa pe lângă o femeie, care clar că va fi nominalizată pentru că este o cerință expres a CEDO, a încă doi bărbați, dintre care unul va fi foarte bun și altul slab, astfel încât să fie oferită alegerea între o femeie și un candidat bun. Până la urmă o să conteze în cazul dat alegerea politică. Sper să nu se întâmple așa, dar există un mare risc.”
Una din critici se referă la faptul că din comisia de concurs a fost exclus, pentru prima dată, reprezentantul Curții Constituționale. L-am întrebat pe președintele acestei instituții, Alexandru Tănase, ce crede despre această omitere și despre concursul propriu-zis:
„Este o comisie formată pe principii mai puțin profesionale, dar exclusiv politice. Deja planează o umbră asupra acestui proces. Sper că se vor alege persoane cu reputație ireproșabilă. Dar eu nu văd cum poate să examineze candidații un membru de comisie care nu știe ce e Convenția europeană. Avem membri în comisie fără studii juridice… Asta înseamnă că se va recurge la un exercițiu formal, care va avea drept scop desemnarea unei persoane convenabile. Dacă, doamne ferește, lista va fi respinsă, persoana responsabilă de acest proces urmează să suporte consecințele politice.”
Solicitat de noi, cunoscutul avocat moldovean Vitalie Nagacevschi, unul din candidații considerați foarte potriviți pentru această funcție, se arată neîncrezător în capacitatea comisiei actuale de a desfășura un concurs cu adevărat corect și nepărtinitor:
„Îmi fac mai multe griji în legătură cu concursul intern, deoarece nu este exclusă influența politică. Hotărârea guvernului de numite a comisiei de concurs s-a făcut fără a se consulta societatea civilă. Cam de ce? Înseamnă că există anumite interese. Și apoi, concursul intern constă din 3 probe: proba CV-ului, proba scrisă la cunoașterea jurisprudenței și proba la cunoașterea limbilor. Dacă se prezumă că candidează persoane cu notorietate, care este necesitatea probei scrise? Dar dacă așa a decis guvernul…”
Guvernul nu a comentat deocamdată criticile care s-au făcut auzite chiar de la începutul procesului de selectare a candidaților. Unul dintre viitorii examinatori, Ion Păduraru, secretar general al aparatului președintelui și membru al comisiei de concurs, recunoaște însă că autoritățile vor avea o sarcină extrem de dificilă:
„ Convenția asta e una. Dar cunoștințele lingvistice tot nu sunt de neglijat. Ați observat că nu este nici un judecător în lista. Asta înseamnă în primul rând că nu avem judecători care să cunoască la perfecție una din limbile de lucru ale CEDO. Și doi, că poate nu cunosc jurisprudența CEDO. Și apoi, în presa britanică, de exemplu, ei se întreabă foarte des: păi, cum, să ne judece cineva care nu a judecat niciodată, care nu e magistrat? Britanicii de asemenea nu acceptă judecători de 30 de ani acolo….”
În lista celor opt pretendenți moldoveni, cel puțin doi sunt mai tineri de 45 de ani, ceea ce ar putea îngusta și mai mult spațiul de manevră al autorităților. Cel puțin așa sugerează fostul judecător moldovean la CEDO, Mihai Poalelungi, actualmente președinte CSJ:
„Într-adevăr, în legătură cu faptul că în ultimii 2-3 ani au ajuns acolo magistrați cu vârstă foarte fragedă, s-a pus problema ca judecătorii trimiși să aibă cel puțin 45 de ani. Dacă candidații nu vor corespunde acestei exigențe, cred că lista va fi restituită.”
O cerință foarte importantă a Curții de la Strasbourg față de lista de candidați ce urmează a fi desemnați de guvern este ca tustrei să fie relativi egali ca prestație profesională și publică, prin urmare o posibilă descalificare a unuia dintre ei pe aceste două principii ar însemna respingerea întregii liste, ceea ce ar fi pentru Chișinăul oficial o adevărată lovitură de imagine, mai notează reprezentanții societății civile.
