Premierul României Victor Ponta a anunțat că în zece zile va veni la Chișinău, unde vor fi semnate mai multe acorduri bilaterale. Despre importanța relațiilor moldo-române Europa Liberă a discutat cu Nicu Popescu, director de program la Consiliul European pentru Relații Externe de la Londra.
Nicu Popescu: „Relația dintre România și Moldova este extrem de importantă. Or, România este unul dintre cei mai importanți și influenți prieteni ai Republicii Moldova în Uniunea Europeană. România este la fel de importantă pentru realizarea acelor proiecte de infrastructură, care vizează conectarea Republicii Moldova la spațiul european și în primul și primul rând în domeniul energetic, atât interconectările de gaz, cât și electricitatea, dar și pe mai multe dosare politice, comerciale, de securitate. La fel de importantă este cooperarea în gestionarea frontierei, care bineînțeles va facilita și va permite Moldovei să se miște cu viteza cuvenită spre liberalizarea vizelor cu UE. Deci, în sensul acesta, România este practic cel mai important stat și partener al Republicii Moldova din interiorul Uniunii Europene, asta chiar lăsând la o parte evident aspectele simbolice, istorice și identitare ale acestei relații.”
Europa Liberă: Premierul român, Victor Ponta, anunța în cadrul unei videoconferințe cu omologul său de la Chișinău, Vlad Filat, că România ar putea în toamnă să se bucure de semnarea acordului privind spațiul Schengen. Se va răsfrânge cumva aceasta asupra cetățenilor din Republica Moldova?
Nicu Popescu: „Aderarea României la Schengen cred că va avantaja Republica Moldova din mai multe motive. În primul rând nu cred că aderarea României la Schengen va complica și mai mult situația cu trecerea frontierei în România, sau eliberarea vizelor românești. Or, în acest sens politicile României sunt deja destul de restrictive și nu cred că ele vor deveni și mai restrictive. Din contra, odată cu aderarea României cred că și România va putea să se relaxeze un pic, nu va mai trebui să dea dovadă la Bruxelles că este mai catolică decât papa de la Roma și s-ar putea relaxa măcar pe anumite segmente și atât pe politicile de vize, cât și de traversare a frontierei.”
Europa Liberă: Devine mai importantă acum administrarea integrată a frontierei de stat?
Nicu Popescu: „Da evident, pentru Republica Moldova acest lucru devine mai important și mai importantă ar fi cooperarea cu România. Însă iarăși, printre avantaje aș mai vrea să menționez și faptul că odată cu aderarea României la Schengen viza românească va fi viza Schengen, care va permite cetățenilor Republicii Moldova cu viză românească sau viză Schengen în viitorul apropiat să călătorească în toată Europa. Deci, în acest sens, zeci și chiar sute de mii de cetățeni, care au și vor avea vize românești, vor putea merge cu acele vize în toate statele Schengen, nu doar în România. Cu siguranță, și spațiul Schengen va deveni mai accesibil pentru zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova prin faptul că România înseși aderă la spațiul Schengen și se vor scoate controalele la frontiera dintre România și alte state Schengen.”
Europa Liberă: Șeful Executivului de la București spunea că dacă se reușește să se adopte în Guvern proiecte economice comune, odată cu venirea sa la Chișinău aceste acorduri ar putea fi semnate. Ce documente ar fi?
Nicu Popescu: „Este important că în România există un consens politic larg în favoarea menținerii relației cu Republica Moldova pe post de prioritate pentru guvernele de la București, atât de stânga, cât și pe dreapta eșichierului politic de la București și din perspectiva Republicii Moldova este extrem de important ca disensiunile dintre președintele Băsescu și primul ministru Ponta să nu afecteze activismul și angajamentul României pe dosarul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: În baza dosarului Republicii Moldova, Victor Ponta își poate face PR? Pentru că totuși imaginea lui în România este afectată acum.
Nicu Popescu: „Da, Victor Ponta va dori să obțină careva beneficii din imaginea din relația pe care o va avea cu Republica Moldova, dar acest lucru este absolut normal pentru orice politician.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ați lăsat să se înțeleagă că prioritățile nu se schimbă din partea Bucureștiului în relația cu Chișinăul?
Nicu Popescu: „Eu sper că nu se vor schimba. Eu sper că România, inclusiv acest Guvern va fi la fel de activ și angajat în relația cu Republica Moldova, în dezvoltarea acestei relații. Cred că un lucru care nu este chiar finalizat dar totodată ridică careva semne de întrebare este atitudinea noului Guvern românesc față de extragerea gazelor de șist din România. Evident că exista speranța în întreaga Europă și inclusiv în Republica Moldova că niște state ca România sau Polonia vor dezvolta noi modalități de a extrage gazul din sol. Și în acest sens, independența, inclusiv energetică a unui stat ca România va crește și că treptat, într-o perioadă de cinci sau zece ani și România se va putea conecta la aceste noi surse de resurse energetice. De exemplu, politica externă energetică a noului Guvern, inclusiv a relațiilor României cu statele din Caucazul de Sud, cu Azerbaidjanul, discuțiile privind construcția unui nou terminal sau de gaz lichefiat în România, dezvoltarea gazelor de șist, deși sunt lucruri foarte importante, inclusiv pentru Republica Moldova, ceea ce va face Guvernul de la București cu timpul, sperăm, că va ajuta și Republicii Moldova să-și diversifice resursele energetice.”
Europa Liberă: Proiectele energetice moldo-române ar fi de importanță europeană?
Nicu Popescu: „Evident că ele sunt mult mai importante pentru Moldova și România, dar evident că și Uniunea Europeană dorește ca statele membre, și statele vecine ale Uniunii Europene, în primul rând Moldova, să-și diversifice resursele energetice, ceea ce duce la o mărire a marjei de manevră externă, inclusiv în cazul unor state ca Republica Moldova. Uniunea Europeană sprijină nu doar prin declarații politice, ci și prin expertiză, participare instituțională, dar și bani proiectele de diversificare energetică a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Sunt voci care spun că în relația moldo-română nu există deficit de vorbe bune, ci mai degrabă deficit de fapte.
Nicu Popescu: „Orice relație bilaterală poate fi mai intensă, mai bună și mai rapidă în implementarea planurilor și în acest sens este absolut evident să ne dorim mai mult de la relația cu România. Viteza de mișcare în această relație nu este pe măsura intențiilor declarate atât la București, cât și la Chișinău. Evident că acei care-și doresc o ancorare mai strânsă a Republicii Moldova în spațiul european, își doresc inclusiv ca Bucureștiul să se miște mult mai rapid de la vorbe la fapte în relația cu Republica Moldova.”
