Lăstunii în tăriile cerului și politica externă de la Chișinău. Radio Europa Liberă. 22.07.2012.

86

Cine obișnuiește să interpreteze semne ale naturii și să zicem, altitudinea la care zboară lăstunii, sau grămezile de nisip de la porțile gospodarilor, se va fi întrebînd: ce să însemne oare convocarea ambasadorilor la Chișinău? „O adunare de rutină!”, va spune un expert plictisit de vorbăraie televizatâ. „Dovada faptului că în sfîrșit au și ei un tată!”, va zice altul cu minte și gură de cîrcotaș. Al treilea va fi gîndind că poate are Chișinăul să le spună niște lucruri urgente și ieșite din comun care nu pot fi încredințate Skype-ului.

A propos, am auzit că, mai nou, la case mult mai împopoțonate gospodarii au ajuns la concluzia că e mult mai ieftin, și sănătos, să cheltuiești bani pentru utilaje de ținut teleconferințe, decît să te plimbi cu avionul. În fine, m-am întrebat și eu dacă adunarea ambasadorilor are o semnificație anume. Și invitații mei de astăzi urmează să limpezească lucrurile.

Așadar, în studioul de la Chișinău al Europei Libere se află experții Cornel Ciurea și Victor Chirilă. Am să încep cu următoarea întrebare: seamănă foarte mult discursul pe care l-a ținut Vladimir Putin în fața diplomaților (ruși) cu mesajul lui Vladimir Filat, care și-a îndemnat ambasadorii să fie mai perseverenți și îndărătnici în ceea ce privește promovarea imaginii. Atîta doar că posibilitățile ambasadorilor diferă. Domnule Ciurea, nu vi se pare că cineva este plagiator?

Cornel Ciurea: „Plagiator poate să fie doar domnul Filat. După cum ați remarcat, calibrul este diferit. Și genul de politică externă este diferit, amploarea politicii externe. Bun, întrebarea dumneavoastră mă ia prin surprindere. Dacă domnul Filat se conduce de stilul de comportament al politicienilor ruși sau nu, este o întrebare la care nu prea știu ce să răspund. Sper că stilul politicienilor și diplomaților europeni este mai seducător pentru domnul Filat. Cu atît mai mult cu cît se reiterează în permanență că vectorul politicii noastre este orientat spre integrarea europeană”.

Europa Liberă: Nu am vrut să insinuez nimic. Poate să fie o simplă coincidență. Poate nu au ce spune altceva înalții demnitari.

Cornel Ciurea: „Da, eu cred că asemenea gen de întîlniri nu aduc foarte mult nou. Mai ales atunci cînd ele sînt mai mult sau mai puțin publice. Ambasadorii sînt chemați de cîteva ori în timpul exercitării mandatului lor la palat și li se dau indicații mai mult sau mai puțin utile.

În fond, comunicarea aceasta seamănă foarte mult cu niște semnale de avertisment pe care le lansează oficialii de la Chișinău, care doresc niște ambasadori cît mai ascultători, disciplinați. Or, ambasadorii noștri au arătat că nu întoitdeauna sînt foarte disciplinați, după cum vrea Chișinăul. Și atunci domnul Filat le mai arată din deget. În rest, discursul, atît la Moscova, cît și la Chișinău, în dialog cu ambasadorii este cam același pentru că limbajul diplomatic nu îți permite prea mult, din acest punct de vedere”.

Europa Liberă: Domnule Chirilă, li s-a arătat „St. Neculai din cui” ambasadorilor pentru că au avut opinii separate, opinii personale? Dar există o opinie unică, clară, un mesaj pe care ei trebuie să îl ia drept Tatăl nostru și să îl promoveze în capitalele lumii?

Victor Chirilă: „Republica Moldova are un program de guvernare și, așa cum a spus și domnul prim-ministru, ambasadorii trebuie să țină cont de acest program și să promoveze acele priorități fixate în respectivul document. Trebuie să recunoaștem că au fost și unele declarații mai deocheate care nu se încadrează în limita programului de guvernare.

Declarațiile făcute de domnul Neguță sînt relevante în acest sens. Ele trimit semnale contradictorii în exterior și acest lucru este nedorit. Mesajul trebuie să fie unic, indiferent unde se află ambasadorii noștri. Din acest punct de vedere cred că avertismentul dat de domnul prim-ministru este corect. Nu văd nici o plagiere în acest sens. Poate este o coincidență, aș spune, cu mesajele pe care domnul Putin le-a trimis ambasadorilor Federației Ruse”.

Europa Liberă: Dar ambasadorii care la o recepție sînt întrebați: „ce se întîmplă cu libertatea presei, parcă am auzit că se închide o televiziune la voi?” Sau despre un sondaj care la un moment dat arată simpatii puternice în favoarea redirecționării Republicii Moldova către Est? Un ambasador ce trebuie să răspundă ca să-și ascundă opiniile proprii?

Victor Chirilă: „Într-adevăr este un rol foarte dificil să fii ambasador al Republicii Moldova, cînd evenimentele interne sînt contradictorii și mesajele care vin din interiorul țării sînt contradictorii. Sigur, în formate neoficiale dînșii își pot permite mai multă libertate în a-și exprima opiniile personale”.

Europa Liberă: Fostul ambasador Alexei Tulbure, într-o apariție televizată, a făcut o destăinuire. El spunea că, atunci cînd exercita misiunea de ambasador, îndemna factori decizionali din exterior să exercite presuni asupra Republicii Moldova. Adica spunea: tunați și fulgerați la adresa Chișinăului! Își poate permite așa ceva un ambasador, domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „Aș vrea și eu să ajung vreodată în această funcție și după asta să îmi dau seama dacă este posibil sau nu una ca asta”…

Europa Liberă: …dacă nu pățești nimic.

Cornel Ciurea: „În mod normal, chiar dacă sînt o persoană cu viziuni ceva mai liberale decît media, aș considera că ambasadorii sînt persoane cu o marjă de manevră și o marjă de libertate extrem de limitată. Și în fond, ei sînt servanții statului și nu prea își pot îngădui luxul să bată cîmpii sau să opineze, să vină cu puncte proprii de vedere. Ei trebuie să se conducă de liniile directoare pe care le trasează guvernul și acei care se află la guvernare la Chișinău. Altminteri politica externă nu poate fi realizată de o manieră eficientă. Și de fapt o să asistăm în asemenea condiții la o polifonie”.

Europa Liberă: Am insistat destul asupra misiunii ambasadorilor pentru ca de fapt să vă întreb dacă s-au schimbat aceste linii directoare în ultimul timp, dacă au intervenit niște lucruri care ar putea debusola ambasadorii sau Ministerul de Externe în general? Vă aduc un singur exemplu: Vladimir Putin vorbește foarte mult despre necesitatea promovării intereselor cetățenilor ruși sau oamenilor care se simt aparținînd la spațiul rusesc. Sau auzim în surdină niște dispute în jurul modului de reglementare a diferendului transnistrean: că ar exista divergențe în jurul posibilei federalizări; că Germnaia și-ar fi asumat un rol mult peste mandatul pe care l-ar fi avut în general Europa și ar fi deranjat cumva Statele Unite. Toate aceste zvonuri, bîrfe trădează oare un fundal care se mișcă de care trebuie să țină cont ambasadorii, Domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „Eu cred că fundalul întradevăr se mișcă, dar ținînd cont de specificul Republicii Moldova, politica noastră externă trebuie să fie cît mai conservatoare, orientată spre menținerea status quo-ului pentru că contextul este foarte complex și noi nu îl putem controla de multe ori fiind un stat mic. Deci eu cred că politica noastră externă și comportamentul factorilor de decizie este orientat spre menținerea acestui status quo. Și aceste mișcări care se produc pe diverse dimensiuni încă nu au condus la definitivarea, la identificarea unor schimbări în politica noastră externă. Am văzut și mesajul domnului Filat, este un mesaj tradițional cu integrarea europeană în capul mesei. Și acest lucru denotă un anume conservatorism care este de salutat”.

Victor Chirilă: „Trebuie să spunem că prioritățiel noastre rămîn aceleași. Și a spus-o primul ministru și programul de guvernare este piatra de temelie a politicii noastre externe, a diplomaților noștri”.

Europa Liberă: Asta însemnînd parcursul european și aceeași parteneri strategici?

Victor Chirilă: „Aceeași parteneri strategici, relații de parteneriat cu vecinii noștri, relații stabile, previzibile cu Federația Rusă, și desigur un accent mai mare pe soluționarea problemei transnistriene”.

Europa Liberă: Domnule Chirilă, dar iată că avem un partener strategic care este România și care a luat o notă proastă de la Uniunea Europeană. Și atunci Chișinăul cum trebuie să se comporte cu acest partener strategic cînd vine (în vizită) primul ministru căruia tocmai i s-a reproșat că vrea să îl demită pe președintele Băsescu prin metode nu tocmai europene? Ce are de făcut în situația acesta ambasadorul Republicii Moldova la București, autoritățile moldovene care trebuie să îi zîmbească premierului român, dar să țină cont și de aportul lui Traian Băsescu la democratizarea Republicii Moldova? Sau acestea sînt lucruri prea fine ca să reacționeze diplomația?

Victor Chirilă: „Bine, politicienii vin și se duc, partidele vin și se duc de la guvernare. Dar interesele naționale rămân. Interesele primordiale ale Republicii Moldova în raport cu România sînt dezvoltarea unui parteneriat strategic, indiferent cine va fi (la guvernare) la București.

Desigur că aceste turbulențe politice de la București crează un anumit context nefavorabil pentru evoluția relațiilor noastre. Dar, în acelaș timp, trebuie să ne promovăm agenda, deja stabilită cu mai multe guverne. Și această agendă are ca punct de pornire consolidarea relațiilor de parteneriat strategic prin proiecte concrete și proiecte infrastructurale, proiecte economice. Să imprimăm mai mult poragmatism, dar să nu uităm în acelaș timp că ne leagă relații culturale, istorice și etnice puternice. Aceste dimensiuni de asmenea trebuiesc promovate în paralel cu proiectele infrastructurale”.

Europa Liberă: Cum ar veni „Regele a murit, trăiască regele!”

Cornel Ciurea: „Aveți dreptate. „Regele a murit, trăiască regele!” Republica Moldova nu este în situația să determine cursul politicii interne a României și nici nu trebuie să o facă. Am auzit un politician de la Chișinău care spunea că sistemul nostru de partide ar trebui să se structureze în baza sistemului de partide din România și fiecare din partidele noastre să aibă un partener în România.

Mi se pare nefericită această idee întrucît relația dintre Republica Moldova și România este de așa natură încît indiferent cine se află la București (la guvernare), și chiar dacă calcă uneori pe greblă, Republica Moldova trebuie să încerce să mențină o relație sănătoasă și chiar cordială cu acest stat. Din această cauză nu ne putem permite partizanate fățișe cu un partid sau altul din România, cu un lider din România sau cu altul. Decît poate partide care se află pe dreapta, așa mai spre extremă”.

Europa Liberă: Nici nu încerc să îmi imaginez că Vladimir Voronin ar avea un partid frate în România.

Cornel Ciurea: „Am remarcat în ultimul timp o încurajare pentru Ponta din partea domnului Voronin, dar probabil acest lucru se explică prin acele resentimente pe care le avea el față de domnul Băsescu. Am remarcat și acest lucru că este o încurajare pentru social-democrați (români) din partea comuniștilor noștri. Eu cred că este un pic cam mult. Partidele serioase din Republica Moldova nu trebuie să afișeze partizanate fățișe și să declare sus și tare că ar fi în favoare unui sau altui partid din România. Cred că partidele centriste înțeleg foarte bine acest lucru”.

Europa Liberă: Cît privește subiectul transnistrian. Este adevărat că există gelozii sau competiții în jurul reglementării transnistriene, cine va propune o soluție fezabilă? Sau, dimpotrivă, este ca și cartoful fierbinte pe care îl aruncă unii altora negociatorii occidentali, Domnule Chirilă?

Victor Chirilă: „Nu cred că Germania va veni cu un proiect definitivat de reîntregire a Republicii Moldova. Nici doamna Merkel nu va veni cu un astfel de proiect la Chișinău. Cred că va fi o dezamăgire pentru foarte multă lume care promovează idea federalizării, care doresc să revigorăm aceste discuții, să reîncepem aceste discuții asupra federalizării. Cred că accentul este pus greșit în acest caz. Nu despre federalizare trebuie să discutăm. Trebuie să discutăm despre principiile care vor sta la baza viitorului stat reintegrat Republica Moldova. Despre acest lucru trebuie să discutăm cît mai mult în societate, cu partidele politice, cu guvernanții. Nu trebuie să ne eschivăm de la o astfel de dezbatere. Societatea trebuie să fie implicată, pentru că orice proiect de reîntregire a țării nu va fi viabil atîta timp cît nu va avea o susținere masivă din partea societății. 2003 trebuie să fie un exemplu pentru politicienii noștri.

Cred că în ultimul timp uităm că contextul s-a schimbat. Au început negocierile, sînt niște evoluții pozitive. Întîlnirile cu liderii de la Tiraspol sînt tot mai frecvente. Întîlnirile între grupurile sectoriale și la fel. Semne pozitive că ne îndreptăm către direcția cea bună. În acelaș timp, cred că trebuie să discutăm și despe subiecte mai sensibile, delicate. Precum ar fi demilitarizarea, democratizarea regiunii transnistriene. Fără aceste lucruri orice reintegrare cred că este sortită eșecului”.

Europa Liberă: Dar nu cumva Tiraspolul a reușit să impună o agendă care îi convine și să elimine foarte abil tocmai problemele de demilitarizare, democratizare, pacificare reală în zona de securitate?

Victor Chirilă: „Nu cred că Tiraspolul a impus această tactică. Chișinăul la fel a îmbrățișat această tactică a pașilor mici. O tactică care convine atît Occidentului, cît și Federației Ruse. Desigur mizele sînt diferite. Republica Moldova și Occidentul își doresc ca prin această tactică să ajungem în cele din urmă și la discutarea subiectelor delicate cum ar fi demilitarizarea și democratizarea regiunii, statutul aceste regiuni…

Europa Liberă: … moment în care, spun unii observatori, Tiraspolul va trage cortina și va spune „pînă aici!”

Victor Chirilă: „Sigur că există acest risc fiindcă Tiraspolul dorește altceva. Prin politica pașilor mici dorește să își stabilizeze economia, să se integreze economic și infrastructural cu întreaga regiune, astfel încît să se pună mai bine pe picoare din punct de vedere economic. Acest lucru trebuie avut în vedere, dar nu ar trebui să ne descurajeze. Trebuie să insistăm ca în cele din urmă să discutăm în paralel și subiectele politice, cum ar fi statutul.

Repet, nu trebuie să cădem în capcana așteptării că formatul „5+2” va veni cu o formulă, un proiect de reîntregire a țării. Societatea trebuie să înceapă discuțiile, societatea trebuie să-și impună principiile. Ne putem trezi într-un moment că actorii externi vor veni cu un astfel de proiect și atunci noi nu vom putea să reacționăm”.

Europa Liberă: Societatea nu are această obligație. Guvernarea are această obligație în primul rînd. Domnule Ciurea, la Chișinău, la recepții, pe străzi vă întîlniți probabil cu aceeași mesageri ai Occidentului, ambasadori, diplomați și nu doar, și auziți ca și mine aceleași nedumeriri. Unora dintre ei li se crează impresia că de fapt autoritățile moldovene nu au un punct de vedere pe care să îl pună pe masă și să spună: „Asta este opțiunea noastră! Clară, univocă și irevocabilă!”

Cornel Ciurea: „Stați puțin. În primul rînd nu am prea auzit asemenea lucruri din partea persoanelor cu care mă întîlnesc. Din simplul motiv că aș spune că Republica Moldova are un punct de vedere asupra chestiunii transnistriene”.

Europa Liberă: Cel adoptat în iulie 2005?

Cornel Ciurea: „Da, celebra lege. Este un punct de vedere care nu este acceptat deocamdată de partea transnistreană, dar este singurul punct de vedere oficial exprimat”.

Europa Liberă: Adică stat unitar și nonfederal.

Cornel Ciurea: „Exact”.

Victor Chirilă: „Din punctul meu de vedere, legea respectivă practic este caducă, deși oficial ea este în vigoare. Ea presupunea o anumită etapizare a procesului de dialog cu regiunea transnistriană: democratizarea, demilitarizarea. Și apoi, în baza acestor etape, începera discuțiilor asupra viitorului statut. Or, noi am început deja dialogul. Noi am început deja negocierile, fără să realizăm aceste etape, pentru că situația, contextul s-a schimbat și am fost nevoiți să ne adaptăm la acest context, să adoptăm o altă tactică”.

Cornel Ciurea: „Este adevărat, dar în lege sînt exprimate anumite linii roșii, care indiferent de context și de etapizare, rămîn valabile pentru toată lumea. Statutul unitar rămîne în această lege înscris foarte clar. Mai mult decît atît, politicienii noștri, chiar negociatorul-șef susține că legea din 2005 este ultima redută de care el se conduce. Deci în continuare această lege are un impact, chit că este în vigoare”.

Europa Liberă: Bine, negociatorul nu-și poate permite să spună că ar da înapoi. Dar societatea la care face apel domnul Chirilă își poate permite luxul să vorbească la modul teoretic despre toate variantele posibile, inclusiv federalizarea, ca să vadă prin ce este vicioasă această variantă.

Victor Chirilă: „Întradevăr este ultimul bastion, pentru că în respectiva lege se vorbește despre statutul de autonomie specială și nu despre federalizare. Domnul Carpov este însuși el un basion al acestei poziții. În momentul în care domnul Carpov va pleca din această funcție, credeți-mă că există riscul unui eventual plan de federalizare a Republicii Moldova. Deci va fi primul semnal că întradevăr ne îndreptăm spre această cale”.

Cornel Ciurea: „Sîntem pe aceeași lungime de undă. Mai mult decît atît, susțin cu tărie cuvîntul risc. Pentru că de fapt vorbim despre un mare risc și nu știm deocamdată cum să blocăm acest risc. El depinde de o singură persoană, de domnul Carpov. Pentru că înțelegem și și asta deduc și din cuvîntările anumitor persoane, că sînt mulți alți oameni influenți care ar merge în direcția federalizării.

Din această cauză desigur că susțin idea unei dezbateri ample pe această temă doar cu o singură condiție: societatea civilă și societatea politică în cele din urmă să ajungă la o înțelegere că federalizarea, într-un format în care ni se poate propune acum, este un proiect extrem de primejdios pentru suveranitatea statului nostru. De fapt, din punctul meu de vedre, dezbaterile nu trebuie să conducă spre o multitudine de rezultate, dezbaterile trebuie să conducă spre un singur numitor comun: federalizarea este o primejdie”.

Europa Liberă: Dar în condițiile în care sfătuitorii din Occident ne spun că și Statele Unite sînt o federație, că există o sumedenie de federații funcționale europene, cum poți să convingi societatea?

Victor Chirilă: „Partenerii externi întradevăr nu fac presiuni asupra Chișinăului ca să adopte un anumit model de reintegrare la etapa actuală. Nu vorbesc direct despre federalizare. Dar ne îndeamnă să fim flexibili, să fim creativi, să avem o mai bună imaginație cu privire la procesul de negocieri. Sînt niște mesaje mult mai subtile. Există și parteneri care nu sînt mulțumiți de domnul Carpov pentru că nu demonstrează o astfel de flexibilitate. Am auzit astfel de sugestii, observații”.

Cornel Ciurea: „Tocmai din cauza asta trebuie să îl susținem pe domnul Carpov”.

Victor Chirilă: „Trebuie să îl susținem pe domnul Carpov, neapărat. Dar idea mea nu este despre discutarea, începerea unor discuții ample cu privire la federalizare. Dar despre principiile viitorului stat Republica Moldova reintegrat. De ce insist asupra acestui lucru? În momentul în care ne vom pomeni cu un plan extern de reintegrare a țării, trebuie să avem contraargumentele noastre. Și de data aceasta contraargumentul nu va fi o revoluție populară în stradă. Actuala Alianță de Integrare Europeană nu își va putea permite un astfel de lux. Și dacă se va întîmpla o astfel de evoluție, atunci probabil că ne vom pomeni izolați și abandonați chiar de partenerii noștri occidentali pentru foarte mult timp”.

Europa Liberă: Am o întrebare tranșantă, directă și de loc diplomatică. Președintele Traian Băsescu, președintele suspendat, mereu spunea că federalizarea este inacceptabilă. Și acum, la cea mai recentă întîlnire cu jurnaliștii (moldoveni) parcă mi s-a părut că Traian Băsescu a deveni mai maleabil, a spus că „o să acceptăm ceea ce va accepta Chișinăul” și nu e nevoie să ne explice (Chișinăul) de ce opteaztă pentru una sau alta. Chiar dacă tot în acest context a spus că în Uniunea Europeană este imposibilă repetarea cazului Cipru. Adică ajungem în UE doar cu problema transnistriană reglementată. La care cineva a zis: sau cu „coada de șopîrlă” tăiată, fără Transnistria. Acum să vă întreb: totuși de dragul integrării europene se va accelera reglementarea transnistriană? Sau dimpotrivă această „piatră de moară”, o Transnistrie neadusă acasă, va împiedica cursul european, domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „Sînt două lucruri diferite: „coada de șopîrlă” și „piatra de moară”. Cu siguranță Transnistria este o „piatră de moară” care ne trage la fund și ea în continuare o să ne tragă. De fapt noi sîntem ostaticii Transnistriei și nu Transnistria este ostateca noastră. Aceasta este o constantă a contextului geopolitic și o constrîngere asupra politicii noastre externe”.

Europa Liberă: Dar tot mai mulți oameni spun: „de ce să tot ducem piatra asta în gît dacă putem să tăiem coada și să plecăm?”

Cornel Ciurea: „Dar nu prea putem tăia coada. Chiar și tehnic este foarte dificil pentru că hotarul nu trece pe Nistru, exact pe Nistru. Sînt o sumedenie de chestiuni tehnice chiar pentru a trage un hotar”.

Europa Liberă: Adică trece pe la Cocieri, dar și pe la Bender.

Cornel Ciurea: „Tighina, evident, Benderul. Toate aceste chestiuni fac extrem de delicată chestiunea divorțului civilizat. Și aș mai da un răspuns: noi nu ne integrăm în Uniunea Europeană. Noi sîntem în proces de integrare în Uniunea Europeană. Deci este un proces care durează, este o tendință, este un semnal pe care noi îl transmitem și partenerilor din Est”.

Europa Liberă: Dar odată bătînd la ușă ești întrebat: ce piatră de moară ai tu în spate?

Cornel Ciurea: „Păi da, dar ei știu foarte bine ce „piatră de moară” și noi știm. Toată lumea știe. Lucrurile nu se spun. Da, posibil cu o Transnistrie în felul în care este ea astăzi nu o să fim acceptați în Uniunea Europeană.

Dar deocamdată scopul nostru este de a insista, nu de a fi acceptați. Vedeți că noi nici nu punem în mod presant condiții.

Noi sîntem în proces, noi trimitem semnale, noi îndeplinim anumite condiționalități. Și asta este ceea ce facem. Vom fi sau nu vom fi în Uniunea Europeană noi nu știm, pentru că sîntem conștienți de constrîngerile geopolitice. Dar noi facem un efort. Și vom vedea în cele din urmă unde vom ajunge”.

Victor Chirilă: „Eu vreau să îl susțin aici pe colegul meu. Noi ne pregătim de procesul de integrare europeană. Sîntem în faza preparatorie. Pentru că adevărata integrare europeană va începe pentru Republica Moldova în momentul în care va avea un acord de asociere, o zonă de comerț liber, aprofundată și comprehensivă, cu Uniunea Europeană, regim liberalizat de vize cu statele membre ale Uniunii Europene.

Iată atunci putem spune că deja sîntem la linia de start a acestui proces foarte complicat pentru noi. Și avînd în vedere contextul actual din Uniunea Europeană, cred că, din păcate, acest proces va dura mult mai mult timp decît ne-am imaginat. Acest lucru ne oferă și libertatea de a fi mult mai răbdători și mai calculați în soluționarea problemei transnistriene.

Da, este o „piatră de moară” problema transnistreană, dar nu cred că este un obstacol insurmontabil, atîta timp cît încă nu se pune problema aderării complete la Uniunea Europeană. În momentul cînd va veni ziua cînd se va decide soarta noastră să aderăm sau nu la Uniunea Europeană, dacă această problemă nu va fi soluționată, atunci fără îndoială că va trebui să decidem: tăiem „coada”, lăsăm „piatra”, dacă nu vom progresa. Dar sper eu că în procesul de integrare europeană, pe măsură ce vom obține mai multe beneficii materiale din partea Uniunii Europene, calitatea vieții se va îmbunătăți cu siguranță și regiunea transnistriană își va schimba optica asupra procesului de integrare europeană. Dar deocamdată nu sîntem în această poziție”.

Europa Liberă: Vreau să mai citez din Traian Băsescu, pentru că este un om direct și sînt relevante judecățile dînsului. Mai ales acum cînd a recunoscut că este mai liber să vorbească. Iarăși, întrebat fiind despre subiectul transnistrian, a zis: întruniți toate condițiile pe care le pune Uniunea Europeană și apoi o să aveți sprijinul masiv al Uniunii Europene pentru reglementarea transnistreană. Traian Băsescu a accentuat în mod special, „experiența Uniunii Europene de a vorbi cu Rusia este suficientă pentru a vă ajuta în subiectul transnistrian”. De aici vă întreb: întradevăr are Uniunea Europeană „ac de cojocul” Rusiei, ținînd cont și de relațiile speciale cu Germania? Întradevăr oare atunci cînd Republica Moldova va dovedi că este un potențial membru al Uniunii Europene Brusselul, țările membre se vor antrena mai puternic în apărarea intereselor Republicii Moldova vizavi de Rusia și în special cu reglementarea transnistriană? Domnule Ciurea, cum credeți?

Cornel Ciurea: „Nu sînt întrutotul convins de avărul spuselor domnului Băsescu. Eu cred că Uniunea Europeană ca instituție totuși nu se ridică la nivelul politicii externe a unor state mari și consacrate precum este Rusia. Dar asta nu înseamnă că statele Uniunii Europene nu ar putea să o facă.

De exemplu, acum cîteva zile am citit niște materiale despre eșecul „Parteneriatului Estic”, atît unii polonezi, cît și unii nemți vorbesc despre acest lucru. Deci vorbesc despre eșecul anumitor politici la nivelul Uniunii Europene, însă nu vorbim despre eșecul politicilor statelor care promovează cu insistență ori „ostpolitik” ori politica „prometeiană” a Poloniei. Deci, nu sînt cu totul convins, repet, că Uniunea Europeană este o contrapondere egală ca putere și ca greutate față de Rusia, deși Uniunea Europeană ar putea fi un factor stabilizator, un factor care să domolească apetiturile Rusiei. Nu însă în măsură de una singură să blocheze anumite acțiuni ale Rusiei”.

Europa Liberă: Domnule Chirilă, comentariul dumneavoastră?

Victor Chirilă: „ Uniunea Europeană a demonstrat că are destule mijloace pentru a influența asupra procesului de soluționare a problemei transnistriene. Rolul ei a crescut enorm în ultimii șapte ani. Și administrațiile de la Tiraspol sînt mai atente față de declarațiile care vin din partea oficialilor Uniunii Europene. Sunt deschiși către asistența care vine de la Uniunea Europeană, care este destul de infimă în comparație cu asistența care vine din partea Federației Ruse. Dar această asistență va crește și mai mult în următorii ani pe măsură ce avansăm în procesul de soluționare a acestei probleme. Cred de asemenea că Uniunea Europeană are instrumentariul necesar de a determina Rusia să fie mai flexibilă, doar dacă există o atmosferă de dialog, de parteneriat între acești doi actori. În momentul în care există un context conflictual, Uniunea Europeană este în dezavantaj în raport cu Federația Rusă. Deacea ea insistă pe găsirea unei platforme de cooperare comună în domeniul securității. Și aici vedem o mai mare insistență din partea Germaniei. Cred că trebuie să avem în vedere acest lucru și să promovăm niște relații previzibile cu Federația Rusă care să ne ajute în acest sens și să ajute și Uniunea Europeană ca să își promoveze interesele în această regiune”.

Europa Liberă: Pentru aceasta să trimitem măcar un ambasador, nu-i așa, domnule Chirilă?

Victor Chirilă: „Desigur avem nevoie de un ambasador proeuropean, un ambasador care este respectat la Moscova”.

Europa Liberă: Și nu se găsește atîta timp? Ce-i cu pauza asta jenantă?

Victor Chirilă: „Cred că sînt destui, nu știu dacă toți vor să devină ambasadori”.

Europa Liberă: Credeți că asta este problema?

Victor Chirilă: „Cred că și aici este o problemă, dar mai e și problema din interiorul Alianței. Observ că nu există comunicare la acest subiect. Domnul prim-ministru a anunțat că s-a găsit o astfel de candidatură, că are experiență diploamtică”.

Europa Liberă: În sfîrșit a anunțat după ce a trecut ceva vreme.

Victor Chirilă: „Dar a surprins pe ceilalți actori”.

Europa Liberă: Domnule Ciurea, de ce nu se trimite un ambasador la Moscova atîta timp, din primăvară?

Cornel Ciurea: „Păi noi avem foarte multe funcții care nu sînt ocupate din cauza acestor discuții în interiorul Alianței. Tot ieri s-a discutat despre Consiliul Național de Integritate. Asta este situația”.

Europa Liberă: Adică nu se pun de acord liderii?

Cornel Ciurea: „Nu se pun de acord. Avem viceminiștri care nu sînt numiți. Din păcate Alianța este așa cum este, incapabilă de multe ori să identifice niște soluții pentru probleme destul de serioase. Și cu asta trăim, de asta am și votat Alianța ca să avem după asta probleme”.