Lituania nu a uitat pentru nicio clipă faptul că Republica Moldova a fost primul stat care i-a recunoscut independența în 1990, gest cu atât mai valoros cu cât Moscova exercita în acea perioadă presiuni asupra fostelor republici în încercarea de a menține URSS-ul. Imediat după proclamarea independenței, clasa politică din Lituania, atât puterea, cât și opoziția, s-a unit în jurul ideii de integrare în UE și NATO și datorită acestei unități în 2004 țara a aderat la aceste structuri.
Ministrul adjunct al afacerilor externe al Lituaniei, Evaldas IgnataviÄius, spune, într-un interviu pe care ni l-a acordat la Chișinău, că Lituania va continua să susțină Republica Moldova în parcursul european și că există șanse foarte bune ca negocierile pe Acordul de asociere și cele pe liberalizarea vizelor să fie încheiate în a doua jumătate a anului viitor, perioadă în care Lituania va deține președinția UE.
Evaldas IgnataviÄius mai spune de asemenea că Republica Moldova trebuie să continuie reformele, să combată corupția și să îmbunătățească situația din justiție pentru a atrage mai multe investiții și că rolul societății civile trebuie să fie mai important și poate fi chiar determinant în apropierea de UE.
Oficialul s-a aflat la Chișinău cu prilejul aniversării a 20-a de la stabilirea relațiilor diplomatice moldo-lituaniene. Vă propunem în continuare interviul integral realizat cu ministrul adjunct al afacerilor externe al Lituaniei, Evaldas IgnataviÄius.
Lina Grâu: Zilele acestea este marcată aniversarea a 20 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova și Lituania. Cum apreciați relația dintre statele noastre la două decenii de la despărțirea de URSS?
Evaldas IgnataviÄius: Am venit la Chișinău pentru a sărbători o dată foarte importantă în relațiile dintre Lituania și Republica Moldova și 20 de ani de relații diplomatice. Gândindu-ne la această aniversare, nu uităm de faptul că Republica Moldova a fost prima țară și prima republică post-sovietică care a recunoscut independența Lituaniei în martie 1990, ceea ce a fost un lucru foarte important pentru Lituania și sper că și pentru Republica Moldova. Pentru noi a contat foarte mult acest gest al țării dumneavoastră atunci, când, dacă ne amintim acele vremuri, autoritățile de la Moscova încercau să ne blocheze. În acele condiții, a fost foarte important gestul simbolic al Republicii Moldova, o țară mică ce a avut curajul să recunoască prima noul stat Lituania în aceste circumstanțe dificile și chiar înainte ca acest lucru să fie făcut de state mai mari și mai influente. Gestul a fost primit cu foarte mare căldură în Parlamentul lituanian.
Aniversarea de astăzi și 20 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și marchează și ea o altă etapă importantă a istoriei noastre recente. A fost o perioadă în care am stabilit relații politice, am inițiat o bună cooperare economică, am lansat conlucrarea pe segmentul dezvoltării regionale și integrării europene.
Din punct de vedere politic, suntem parteneri foarte apropiați și pentru a ne convinge de acest lucru e suficient să ne uităm pe lista foarte lungă a vizitelor reciproce și întâlnirilor la toate nivelele posibile. Pe parcursul tuturor celor 20 de ani am menținut relații strânse la nivelul șefilor de stat, a primilor miniștri, a miniștrilor și parlamentarilor. Numai anul trecut 48 de deputați, aproape o jumătate din parlamentarii moldoveni, au vizitat Lituania pentru a vedea cum funcționează Parlamentul nostru. Avem diverse comisii și grupuri de lucru la diferite nivele, avem numeroase programe pentru transferul experienței noastre către Republica Moldova.
În ceea ce privește cooperarea economică, este o zonă foarte importantă unde avem o creștere considerabilă. Anul trecut comerțul bilateral s-a ridicat la 40 milionane euro și creșterea exporturilor moldovenești a fost de peste 16 la sută. Este o creștere impresionantă, chiar dacă volumele totale nu sunt încă foarte mari. Acest lucru se explică și prin distanța destul de mare care există între noi și vorbește despre faptul că mai există un mare potențial care poate fi dezvoltat.
Trebuie dezvoltat de asemenea potențialul pe care îl vedem în domeniul investițiilor reciproce și știu că există producători lituanieni care intenționează să vină în Republica Moldova și să se angajeze în domenii ca industria de prelucrare a produselor alimentare, fabricarea de produse biologice și domeniu în care Lituania este destul de avansată. Și sperăm că această cooperare investițională și tehnologică va constitui și un factor de creștere pentru comertul bilateral.
Și, după cum am menționat, procesele de integrare regională și europeană sunt de asemenea foarte promițătoare. Noi vedem Republica Moldova ca pe o țară-lider al acestor procese și vrem să păstrăm un parteneriat foarte apropiat pe acest segment.
Lina Grâu: Exemplul Țărilor Baltice este invocat de multe ori la Chișinău ca model de depășire a moștenirii și mentalităților sovietice. Țările Baltice și Republica Moldova, ca foste republici sovietice, au pornit de la aceeași poziție de start, iar acum, după 20 de ani, diferența este una foarte mare și Lituania, Letonia și Estonia sunt membre ale UE, iar Republica Moldova de-abia acum câțiva ani și-a determinat în sfârșit cursul strategic. Care au fost factorii determinanți care v-au permis acest parcurs rapid către UE?
Evaldas IgnataviÄius: Nu a fost un proces chiar atât de rapid. Ne-am anunțat interesul nostru pentru a deveni membri în structurile euro-atlantice imediat după declararea independenței în 1990 și recunoașterea independenței în 1991, dar înțelegeam că trebuie să avem în primul rând o recunoaștere internațională și să devenim mai întâi membri ai altor cluburi, cum sunt Națiunile Unite și OSCE, ca precondiție pentru viitoarea aderare la NATO și Uniunea Europeană, să stabilim relații de bună vecinătate cu toți vecinii noștri, semnând tratate de cooperare și de frontieră. Au fost sarcini mari și dificile. Noi înțelegeam și faptul că aveam problema trupelor sovietice și ruse din Lituania, că trebuia să semnăm un nou acord cu Rusia, să nu irităm Rusia cu unele mișcări ale noastre.
Deci, a fost un proces politic foarte complex. Și în în 1994 am aplicat pentru calitatea de membru NATO, iar în 1995 și pentru cea de membru al UE. Dar oricum a mai luat ceva timp până am lansat negocierile propriu-zise pentru aderare. În 2000, negocierile erau deja foarte intense și nu au fost deloc ușoare, au fost destul de multe precondiții politice. Însă în 2002 am finalizat negocierile și în 2004 am devenit membru în ambelor cluburi și atât în NATO, cât și în UE. Deci, a durat 10 ani din momentul depunerii cererii până la aderarea propriu-zisă.
Bineînțeles că am avut parte și de o conjunctură internațională favorabilă în Europa, de un spirit favorabil extinderii Uniunii Europene și NATO. Plus că a fost și o motivație puternică în Lituania și în celelalte state Baltice pentru integrarea europeană. Această motivație s-a datorat în parte și istoriei noastre și ne-am simțit mereu parte a continentului european, a istoriei europene, a culturii europene și a sistemului european de valori. Acestea au fost consolidate în special pe parcursul scurtei perioade de independență de câțiva ani de dinainte de cel de al doilea război mondial.
Acea perioadă a fost foarte importantă și pentru spiritul ne neacceptare a ocupației sovietice care a fost prezent în societatea noastră. Au existat câteva generații care țineau minte această perioadă de independență și care transmiteau această tradiție a independenței copiilor. Eu de exemplu, am auzit de aceste lucruri de la profesorii mei, care și-au primit educația în Lituania independentă. Sigur că la nivel oficial aceste discuții erau interzise, dar acest spirit al Lituaniei independente era în aer, oamenii vorbeau despre asta.
Poate că în altă țări ale Uniunii Sovietice acest element lipsea și poate că din acest motiv acele țări au acum mai multe probleme politice în procesul de despărțire de acest trecut sovietic și de intrare în alte realități, cele ale globalizării și integrării europene.
Toate procesele necesită timp. Și în Lituania au existat oameni care aveau nostalgii după perioada sovietică, dar majoritatea lituanienilor, peste 80 la sută, văd foarte pozitiv locul în care suntem acum și calitatea de membru al Uniunii Europene. Și cred că această susținere puternică va continua să existe în societatea noastră.
Lina Grâu: Este adevărat că în perioada sovietică în Republica Moldova se vorbea foarte puțin despre identitatea noastră și despre perioada interbelică și acesta era un subiect tabu, iar foarte mulți intelectuali care au încercat să vorbească despre asta au fost sancționați, deportați sau chiar omorâți. Mai este adevărat și faptul că în societatea noastră, inclusiv la nivelul clasei politice, nu există coeziune în ceea ce privește cursul strategic al Republicii Moldova. În Lituania a existat acest consens pentru integrarea europeană și euroatlantică?
Evaldas IgnataviÄius: Societatea noastră a fost aproape unanimă în ceea ce privește orientarea către Uniunea Europeană și NATO. Acest lucru a fost inspirat din amintirile despre Lituania independentă, din istoria noastră care era vie în inimile lituanienilor, chiar dacă în textele manualelor a fost cenzurată.
Cred că și elitele noastre politice au jucat un rol foarte importat. A fost crucial faptul că ambii lideri ai celor două mișcări politice ale Lituaniei independente și SÄ…jÅ«dis și partidul post-comunist condus de fostul președinte Brazauskas și s-au unit pentru a atinge acest scop. Președintele Brazauskas a fost cel care a semnat aplicația pentru aderarea la NATO. La fel, el și partidul lui au jucat un rol important înainte de aderarea la UE și am avut atunci un referendum cu o destul de bună participare și 63 de procente, dintre care 91 la sută au votat pentru aderarea la UE. Au fost și câteva declarații semnate la nivelul liderilor partidelor politice importante privind susținerea aderării la NATO și UE, ca obiecteve majore de politică externă. Deci, am lucrat constant la edificarea consensului politic între partidele noastre politice pe acest subiect. Aderarea la NATO și UE au fost mereu materie de consens și nu au existat dispute privind orientarea strategică și sarcinile majore în politica externă. Și această consolidare n-a fost de un real folos.
Lina Grâu: Ați menționat deja faptul că Republica Moldova este liderul actualelor procese de apropiere de UE. Cum apreciați parcursul european al Republica Moldova și dacă credeți că au fost utilizate toate șansele pe care le-a oferit UE în ultimii ani?
Evaldas IgnataviÄius: Eu cred că Republica Moldova merge foarte bine acum. Rezultatele sunt impresionante și imaginea țării dumneavoastră și atât la Bruxelles, cât și în alte capitale și este extrem de pozitivă. Iar pe parcursul ultimilor luni Republica Moldova a devenit în mod clar un lider al proceselor de integrare europeană și în cadrul Parteneriatului Estic. Sunt progrese reale în negocierea Acordului de asociere, au fost lansate și decurg dinamic și discuțiile pe Acordul de liber schimb, sunt destul de avansate discuțiile pe marginea liberalizării regimului de vize.
Toată această dinamică deschide posibilitatea încheierii acestor negocieri până la sfârșitul anului viitor. Dintr-o întâmplare fericită, Lituania va deține la acel moment președinția UE și vom organiza cel de al treilea summit al Parteneriatului Estic la începutul lunii noiembrie 2013. Și acest lucru va fi o posibilitate de a evalua realizările Parteneriatului Estic și individual ale țărilor membre. Și Republica Moldova are șanse foarte bune pentru a fi considerabil avansată în termenii asocierii, a liberalizării comerțului și liberalizării vizelor, deschizând oportunități pentru integrarea cu UE. Estimarea și așteptările mele în acest sens sunt foarte pozitive.
Bineînțeles că este foarte important ca Republica Moldova să se mențină pe drumul cel bun, să avanseze cu negocierile și cu reformele. Mai sunt capitole dificile mai ales în negocierea Acordului de liber schimb și din experiența noastră știm că nu este ușor, pentru că vă deschideți piața și trebuie să intrați în competiție cu UE. Trebuie să vă protejați piața și interesele naționale în zonele cele mai sensibile.
Mai aveți și aspectul legat de regiunea transnistreană și de felul în care ar putea fi combinate reintegrarea țării cu procesele de integrare europeană. Cu toate astea, reafirm că estimările privind viitorul european al Republicii Moldova sunt foarte pozitive și noi vom încerca să fim parte a acestui proces și să ne oferim experiența și asistența noastră.
Lituania deja oferă consultanță pentru crearea structurilor care să se ocupe de integrarea europeană în țara dumneavoastră și pentru eficientizarea acestora în așa fel încât să fie obținute rezultate mai bune. Lucrăm pe domenii foarte concrete, cum ar fi vama, standartizarea, veterinaria, fitosanitaria. Toate aceste domenii vor fi foarte importante în momentul în care veți începe implementarea Acordului de liber schimb și veți încerca să accedeți pe piețele europene.
Lina Grâu: Ați amintit de Transnsitria. Este acesta o problemă în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova?
Evaldas IgnataviÄius: Este o chestiune pe care o aveți de rezolvat, atât din punct de vedere politic, cât și practic. Din punct de vedere politic este desigur o chestiune de reintegrare a țării într-o formă sau alta în contextul apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, cu perspectiva de a obține calitatea de membru al UE.
Iar în termeni practici este o chesitiune tehnică care ține de implementarea prevederilor din Acordul de liber schimb de exemplu și aplicarea acestui Acord pe tot teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană și reglementarea vamală, taxarea, alte chesiuni tehnice care trebuie aplicate în egală măsură pe ambele maluri ale Nistrului. La fel și cu Acordul de liberalizare a vizelor și cum va fi acesta aplicat regiunii transnistrene și alte chesiuni practice.
Lina Grâu: Cum apreciați eficiența inițiativei Parteneriatului Estic la trei ani după lansare?
Evaldas IgnataviÄius: Cred că Parteneriatul Estic este un bun răspuns al UE la procesele care se produc în vecinătatea sa estică. Trei ani pentru un asemenea program nu este un termen prea mare și nu trebuie să așteptăm rezultate imediate.
Totuși, există deja rezultate pozitive concrete, cum ar fi Acordurile de asociere, de liber schimb și de liberalizare a vizelor, care sunt în negociere nu doar cu Republica Moldova, dar și cu Ucraina sau Georgia, iar Armenia este și ea pe cale să se alăture acestui proces. Deci, PaE oferă fiecărei țări oportunități de a veni mai aproape de standardele UE.
Iar din perspectiva noastră, privind către cel de al treilea summit al PaE și către președinția noastră în UE, vedem zone foarte importante de cooperare în cadrul acestei inițiative, cum ar fi energia, conexiunea căilor de transport care să unească de exemplu Marea Baltică și Marea Neagră, coridorul de transport Est-Vest și alte domenii conexe cu transportul, cum ar fi managementul integrat al frontierelor și cooperarea în domeniul vamal pentru a asigura o mișcare mai rapidă a bunurilor și a oamenilor.
De asemenea, vedem și alte domenii de cooperare, cum ar fi cultura, moștenirea comună culturală. Aceasta este o modalitate de a demonstra țărilor din Europa de Vest că țările din Parteneriatul Estic au o cultură cu adevărat europeană, au contribuit la cultura și istoria europeană. Este în definitiv o modalitate de a re-crea astfel continentul ca un tot întreg.
În ceea ce privește cel de al treilea summit al Parteneriatului Estic care va avea loc în noiembrie 2013, planificăm un șir de eveniemente importante, cum ar fi un Business Forum, Forumul Societății Civile, Forumul Regiunilor și Forumul Tineretului, evenimente care să creeze conexiuni între oameni. Astfel vedem viitorul continentului și prin ștergerea liniilor de divizare care încă mai există.
Lina Grâu: Republica Moldova este considerată a fi un loc destul de bun din punct de vedere geografic pentru a investi într-o afacere. Pe de altă parte, investițiile nu sunt atât de multe aici precum s-ar dori. Ce trebuie de făcut pentru a îmbunătăți climatul de afaceri din Republica Moldova?
Evaldas IgnataviÄius: Climatul de afaceri este un element foarte important în dezvoltarea unei țări. În ceea ce privește Republica Moldova, sunt câteva lucruri pozitive care pot fi menționate, de exemplu calitatea de membru al Organizației Mondiale a Comerțului, la fel ca și procesele conexe integrării europene. Noi sperăm că Acordul de liber schimb, atunci când va fi finalizat, va crea de asemenea un climat mai pozitiv pentru investiții.
Dar mai sunt necesari și alți pași. Am avut ceva discuții cu unii oameni de afaceri care vor să investească în Republica Moldova și aceștia au menționat că aici mai trebuie adoptate unele legi, de exemplu cu privire la protecția investițiilor străine.
Sigur că o problemă foarte importantă în Republica Moldova, la fel ca și în alte țări de altfel, ține de existența corupției la diferite nivele și acest lucru este un obstacol important pentru atragerea investițiilor și companiilor străine. În plus, am menționat mai sus câteva domenii concrete care trebuie îmbunătățite și funcționarea serviciilor vamale, a instituțiilor de standartizare, a serviciilor de vetirinărie și fitosanitarie și domenii unde Lituania a investit mai multe proiecte, a trimis experți și a facilitat adoptarea legilor și deja putem vedea rezultate pozitive.
Mai există de asemenea necesitatea ajustării, armonizării sistemului legislativ și judecătoresc la cel care funcționază în majoritatea țărilor lumii. Avem un consilier care lucrează pe aceste domenii aici, la Ministerul Justiției din Republica Moldova. Acesta își propune să transfere întreg sistemul electronic al legislației din Parlamentul lituanian către instituțiile din Republica Moldova. Acest gen de introducere a unui grad din ce în ce mai mare de transparență în sistemul legal trebuie să creeze un climat mai pozitiv pentru investiții, să ofere mai multă securitate investițiilor.
Lina Grâu: Spuneați că intenționați să organizați un Forum al Societății Civile în cadrul viitoarei președinții a Lituaniei în PaE. În Lituania, care este rolul societății civile, are ea cu adevărat un cuvânt de spus în procesele care au loc în țară?
Evaldas IgnataviÄius: În Lituania societatea civilă are un rol foarte important și politicienii înțeleg că dacă vor să fie aleși, trebuie să țină cont de ceea ce cred oamenii despre situația în țară, despre activitatea lor. În plus, societatea civilă are pârghii reale de a influența situația, mergând chiar până la posilibitatea de a organiza referendumuri în chestiuni de interes major pentru societate. Devine greu pentru Guvern și pentru politicieni să adopte decizii fără a ține cont într-un fel sau altul de ceea ce crede societatea civilă.
Suportul societății civile în integrarea europeană și euroatlantică a Lituaniei a fost un element foarte important și fără acest suport aceste procese pur și sumplu nu ar fi fost posibile. Iată de ce una din sarcinile importante și pentru guvenarea de la Chișinău este de a angaja societatea civilă în procesul de luare a deciziilor.
Lina Grâu pentru europa.md
