– De la declararea independenței, țara Dumneavoastră a avut același punct de start pentru modernizarea, înnoirea țării, ca și Republica Moldova. Cât de aproape sau cât de departe suntem astăzi unii de alții pe această cale?
– Vorbind despre istoria Letoniei, intelectualii și patrioții letoni au fost cei care au transpus în realitate visul unei Letonii independente în 1918 și încă odată, după perestroika lui Gorbaciov. Majoritatea acțiunilor care s-au petrecut pe pământul nostru au fost pașnice. Unul din evenimentele importante în calea noastră spre redobândirea independenței a avut loc în august 1989, la aniversarea pactului Molotov-Ribbentrop. Este vorba despre Lanțul Baltic, când oamenii celor trei State Baltice și-au dat mâinile de la Vilnius la Riga la Tallinn, dând dovadă de unitate și determinare. În 1991, Statele Baltice și-au redobândit independența pe care au pierdut-o în 1940, am reușit să părăsim URSS înainte de colapsul ei.
Am luat decizii serioase de a ne alătura instituțiilor europene și am trecut prin reforme anevoioase pentru a corespunde criteriilor înalte ale acelor organizații.
– Unde a greșit sau, din contra, unde nu a greșit țara dumneavoastră pe calea dezvoltării independente? Eventual, comparativ cu Republica Moldova?
– Anii ocupației sovietice ne-au făcut să trăim într-un mod inacceptabil oamenilor din Letonia. Dintotdeauna ne-am considerat o națiune europeană care trebuia restabilită. Vroiam să trăim diferit, să trăim mai bine și am făcut alegerea să lucrăm în direcția integrării europene. Partenerii noștri internaționali ne-au ajutat mult pe parcursul acestor ani.
Înțelegeam bine că atunci când alegi o astfel de cale, trebuie să muncești din greu pentru a îndeplini criteriile de la Copenhaga și cerințele pentru aderare la UE sau dezvoltarea sistemului intern și a celui de apărare, la un nivel acceptabil pentru NATO. Un astfel de scop ne-a ajutat să avansăm mult mai repede. Totodată, lucrurile se învață din practică, iar greșelile sunt inevitabile, cum a fost și în cazul nostru. Încă avem de învățat cum să apăram drepturile și interesele cetățenilor noștri, agenților economici, etc., în organizații. Criza economică din ultimii ani care a afectat multe țări, inclusiv Letonia, ne-a dat multe lecții de valoare. Politica strictă a Guvernului a contribuit la depășirea celei mai complicate perioade și la moment cifrele sunt foarte promițătoare, Letonia fiind în topul țărilor europene cu cea mai mare creștere a PIB.
A venit timpul să-i ajutăm pe alții, să împărtășim experiența și lecțiile învățate atât din perioada de tranziție, cât și după aderarea la UE și NATO.
– După declararea independenței, ca și Republica Moldova, ați avut de ales între câțiva vectori geopolitici, în particular Est sau Vest. Ce v-a motivat alegerea?
– Înainte de căderea Uniunii Sovietice aveam un sentiment național puternic, și o formațiune politică, Frontul Popular, care era susținută de letoni. Restaurarea independenței și suveranității statului erau în gândurile multora de mulți ani și acesta a fost momentului când visul a devenit realitate.
Letonia întotdeauna s-a simțit parte a familiei Europene, respectiv, nu am avut mari dezacorduri în privința orientării. Toate forțele politice care s-au perindat de atunci la putere au ținut această linie, care este foarte importantă pentru dezvoltarea unei țări.
Totodată, trebuie să recunoaștem că Rusia este un vecin important și percepem evoluția relațiilor într-un mod pragmatic, care este reciproc benefic pentru ambele țări. Cooperarea economică și interesele de afaceri sunt foarte importante.
– Cum apreciază țara Dumneavoastră alegerea pe care a făcut-o Republica Moldova în favoarea integrării europene?
– Întotdeauna am susținut totalmente alegerea Moldovei, deoarece nu ne îndoim că Moldova împarte aceeași cultură și aceleași valori europene ca și restul țărilor din Europa.
Observăm că dialogul dintre UE și Moldova progresează cu bine. Eram foarte bine dispuși spre lansarea negocierilor cu privire la Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, cât și dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize. Vedem efortul depus de către Moldova în realizarea Planului de Acțiuni pentru liberalizarea regimului de vize și sperăm că oamenii vor putea vedea rezultatele acestuia în viitorul apropiat.
– Ce fel de încărcătură credeți că poartă la această etapă relațiile dintre țările noastre? Despre relația cu anumite state, în anumite contexte, în Moldova circulă diferite calificative: parteneriat strategic, relații apropiate, relații pragmatice etc…
– Este, fără îndoială, o relație foarte apropiată! Cel mai bun exemplu care caracterizează relațiile excelente dintre Letonia și Moldova este decizia Letoniei, din acest an, de a deschide o Cancelarie aici la Chișinău. Moldova este deja de câțiva ani una din prioritățile politicii noastre externe, și în pofida crizei economice am luat decizia de a avea un diplomat pe baze permanente în Moldova.
Cooperăm în diferite domenii, inclusiv în susținerea creșterii capacității organelor de stat, consolidarea rolului societății civile, în domeniul afacerilor interne, apărării și multe altele. După revizuirea bugetului în domeniul asistenței de dezvoltare, Guvernul Letoniei a ales Moldova ca prioritate de vârf. În acest an ne vom concentra asupra domeniilor de dezvoltare regională și a protecției mediului, precum și a statului de drept. Ne așteptăm la o colaborare fructuoasă cu partenerii noștri internaționali, cum ar fi USAID, în domeniul statului de drept și, prin combinarea eforturile noastre, sperăm să oferim susținerea necesară. Letonia este gata să-și împărtășească experiența și cunoștințele pentru a ajuta Moldova în ocolirea unor etape inutile, și să învețe din greșelile noastre, pentru a nu le repeta.
Valeriu Vasilică, Info-Prim Neo
Notă Info-Prim Neo: Scopul ciclului de materiale la rubrica „Independenți de 21 de ani. Despre noi, ex-sovieticii”, în care înserăm interviuri cu reprezentanți ai statelor ex-sovietice este să identificăm mai clar locul Republicii Moldova în mișcarea ei înainte, pe fundalul experienței statelor care au avut aproximativ aceeași linie de start, dar și să stabilim starea relațiilor dintre țările și popoarele noastre în această perioadă.
