Contribuind, pe de o parte, la relansarea negocierilor pentru reglementarea transnistreană, Federația Rusă a reușit în același timp să elimine de pe agenda discuțiilor în formatul 5+2 două subiecte foarte importante și retragerea trupelor ruse din Republica Moldova și transformarea misiunii de pacificare din regiune din una militară în una civilă sub mandat internațional, constată experții Asociației pentru Politică Externă.
În cadrul unui club de presă, directorul executiv al APE, Victor Chirilă, a declarat că, politica „pașilor mici”, adoptată în cadrul formatului de negocieri 5+2, este una salutară pentru moment, însă comportă și pericolul de a acorda pârghii în plus autorităților de la Tiraspol, care au și declarat că scopul pe care îl urmăresc în negocieri este de a obține recunoașterea regiunii separatiste.
„Această politică a „pașilor mici”, dacă nu va fi echilibrată, poate duce inclusiv la federalizarea Republicii Moldova. Pentru că în acest moment, Chișinăul și Tiraspolul merg cu „pași mici” în direcții diferite și Guvernul de la Chișinău face concesii în așteptarea unui răspuns constructiv al Tiraspolului, în timp ce autoritățile de la Tiraspol spun deschis că nu își doresc altceva decât să obțină pârghii în plus pentru a determina o recunoaștere internațională a regiunii. Pentru a evita asemenea evoluții nedorite, Chișinăul trebuie să insiste ca negocierile pentru rezolvarea problemelor economice și sociale să fie sincronizate cu progrese palpabile în plan politic”, spune Victor Chirilă.
Federalizarea graduală se poate produce în contextul în care soluționarea problemelor social-economice va necesita și semnarea unui set de înțelegeri, ceea ce poate crea de facto și de jure o nouă realitate politico-juridică între cele două maluri ale Nistrului. Pentru a evita această situație, Victor Chirilă recomandă ca toate deciziile protocolare semnate între Chișinău și Tiraspol să aibă un caracter provizoriu până la intrarea în vigoare a statutului regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova.
Expertul recomandă de asemenea forțelor politice de la Chișinău să reactualizeze Legea din 22 iulie 2005, care stabilește principiile reglementării statutului raioanelor din stânga Nistrului. Legea spune că negocierile asupra statutului Transnistriei nu pot începe fără demilitarizarea regiunii. Această prevedere limitează flexibilitatea negocierilor moldoveni, pentru că orice încercare de a aborda subiectul viitorului statut al regiunii poate fi calificată drept încălcare a legii de către actuala opoziție sau alte forțe care nu doresc ca discuțiile să avanseze mai departe de problemele sociale sau economice.
„Legea trebuie reactualizată, pentru ca negociatorii noștri să aibă flexibilitatea în tratative și să aibă sprijinul politic puternic al AIE și, de ce nu, al opoziției comuniste care a votat această Lege în 2005. Legea reactualizată trebuie să mențină însă acele „linii roșii” dincolo de care Chișinăul nu este dispus să facă cedări și democratizarea, demilitarizarea regiunii, acordarea statutului juridic special al regiunii transnistrene în cadrul R. Moldova”, spune Victor Chirilă.
În plus, directorul executiv al APE contestă perspectiva potrivit căreia reintegrarea țării este un obiectiv care trebuie atins cu orice preț. „O astfel de abordare este riscantă pentru că poate genera un nou Memorandum Kozak. „Episodul Kozak” a demonstrat că moldovenii nu vor accepta o soluție cu orice preț a conflictului transnistrean. Și nu este vorba doar despre costurile materiale pe care va trebui să le plătim fiecare dintre noi. Sunt puse în joc și temeliile valorice ale viitorului stat reintegrat Republica Moldova. Există mai multe întrebări la care cetățenii ar trebui să răspundă: Vrem să avem un stat democratic? Vrem să avem un stat pro-european sau pro-eurasiatic? Vrem să avem un stat tolerant sau șovin? Vrem să avem un stat unde Smirnov și Antiufeev se vor bucura de imunitate? Sunt mai multe întrebări la care va trebui să răspundem și care în cele din urma indică și prețul real pe care orice cetățean al Republicii Moldova va trebui să-l plătească pentru a vedea Republica Moldova reintegrată”, spune Victor Chirilă.
Printre recomandările formulate în cadrul clubului de presă este și o mai mare implicare a societății civile în discuțiile privind reglementarea transnistreană și principiile fundamentale ale reintegrării. „Societatea trebuie să-și spună cuvântul și ce așteaptă ea de la negocieri și de la formatul 5+2?”, mai spune directorul executiv al APE, Victor Chirilă.
