Europa Liberă: Domnule Boțan, tot mai multe regiuni în anumite țări vor să-și proclame independența. Să ne așteptăm la o Europă unită federalizată?
Igor Boțan: „Nu, eu cred că trebuie să ne așteptăm la o Europă consolidată, o Europă a regiunilor, iar problemele cu care se confruntă Marea Britanie, Spania, alte țări din Uniunea Europeană sunt o expresie a crizei prin care trece Uniunea Europeană. Această criză se manifestă de maniera despre care vorbim și astăzi. Dar eu cred că această criză poate fi depășită. Și am convingerea că Uniunea Europeană va depăși această criză.”
Europa Liberă: V-am pus întrebarea pentru că astăzi avem aceste rezultate ale alegerilor din regiunea spaniolă Catalonia. Patru partide pro-independență au fost pe cale să câștige majoritatea.
Igor Boțan: „Este adevărat. Dar nu trebuie să uităm că sistemul spaniol este unul foarte, foarte special. Spania este numită țara autonomiilor. În Spania clasa politică a evitat în permanență să utilizeze noțiunea de federație, pentru că întotdeauna s-a temut de secesiune. De aceea Spania a și devenit țara autonomiilor, țară în care la bază sunt puse câteva principii: principiul autonomiei, așa cum spuneam, a regiunilor. Principiul subsidiarității și principiul bazat pe soluționarea conflictelor de ordin secesionist de către Curtea Constituțională. Eu cred că aceste principii au un potențial foarte mare de a ajuta Spania să depășească și criza cu care se confruntă în prezent.”
Europa Liberă: Și totuși sunt peste 7 milioane de oameni.
Igor Boțan: „7 milioane de oameni într-o regiune care are un grad de dezvoltare mai înaltă.”
Europa Liberă: Se zice că ar avea o economie aproape la fel de mare ca Portugalia.
Igor Boțan: „Da, este adevărat. Și este regiunea care are relații economice și de comerț dezvoltate cu țările Uniunii Europene și cu alte țări ale lumii. Regiune care nu se teme de un eventual boicot din partea celorlalte regiuni din Spania, dar ultimul cuvânt îl va avea de spus Curtea Constituțională a Spaniei. Și trebuie să ne așteptăm la faptul că și Uniunea Europeană va transmite mesaje foarte, foarte clare către Catalonia să nu producă precedente de pe urma cărora va avea de suferit Catalonia și alte țări ale Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Catalonia a câștigat o autonomie semnificativă după revenirea Spaniei la democrație, în 1970. Ar fi o situație comparabilă cu ceea ce există astăzi în Republica Moldova și regiunea secesionistă, Transnistria?
Igor Boțan: „Nu cred că putem compara Spania, țară a autonomiilor cu Republica Moldova, unde această secesiune cu care ne confruntăm și astăzi este efectul colapsului unui imperiu ideologic. Noi am avut probleme secesioniste, le mai avem și astăzi, care au un cu totul alt caracter decât cel din Spania. Sunt lucruri absolut diferite. Este adevărat că și eu, acum 10 ani, am scris articole în favoarea unui model spaniol pentru Republica Moldova, transformarea Republicii Moldova într-un stat al autonomiilor, tocmai pentru a evita temerile legate de federalizare, mai cu seamă că nu cred că Republica Moldova are potențial pentru aplicarea unui sistem atât de sofisticat și atât de complicat cum este federalizarea. Nu avem nici experiență, nu avem nici posibilități, pentru a realiza acest lucru în Republica Moldova. Dar, revenind la Catalonia, Euronews a pus pe post un interviu cu fostul ministru de finanțe al Cataloniei care spunea că soluția secesiunii nu este cea mai bună, că Spania, în mod normal, ar trebui să se îndrepte spre un sistem federal, care este foarte complicat și chiar domnia sa menționa că acest sistem foarte sofisticat, complicat merită să fie aplicat acum în Spania, pentru a evita formula foarte drastică cum este cea a secesiunii. Părerea mea este că Spania va trece peste acest pericol. Și țara va rămâne integră și apreciată, adorată de mulți care respectă cultura acestei țări.”
Europa Liberă: Domnule Boțan, și pentru că făceam paralela aceasta cu situația din Republica Moldova și regiunea transnistreană, totuși ce statut ar trebui să ofere Chișinăul Transnistriei, dacă ziceți că spre o federalizare mai degrabă nu?
Igor Boțan: „Mai degrabă nu, pentru că nu putem compara Republica Moldova cu Spania. Dacă vă întreb cine stă în spatele Spaniei și a Cataloniei în procesul secesionist, veți strânge din umeri și veți zice: „Este o întrebare care este oarecum stranie”. În cazul Transnistriei, știm foarte bine cine stă în spate, ce resurse are Moscova pentru a menține pe linia de plutire și pentru a convinge Transnistria să ridice ștacheta cerințelor din partea Chișinăului. De aceea, odată pornită pe calea cedărilor, nu știm care va fi limita la care eventual s-ar putea opri Moscova. Știam că anterior pledau pentru o federație după modelul lui Kozak, una foarte periculoasă pentru Republica Moldova, care prevedea dreptul de veto al Transnistriei (care putea duce la un colaps) și păstrarea intactă a împuternicirilor pe care le are guvernul de la Tiraspol.”
Europa Liberă: Și staționarea armatei.
Igor Boțan: „Da. Dislocarea a două mii de soldați ruși, pentru asigurarea implementării acestui plan. Astfel de condiții sunt inacceptabile pentru Republica Moldova. Cred că deocamdată Republica Moldova poate rămâne în situația în care se află și să continue procesul de reglementare cu măsuri de încredere, după care, pas cu pas, să treacă la integrarea economică și, într-un viitor previzibil, s-ar putea trece și la soluționarea problemelor de ordin politic.”
Europa Liberă: Deși acuma se insistă tot mai mult că, mai întâi, politic trebuie soluționate și după aceasta pas cu pas problemele de ordin economic, social.
Igor Boțan: „Nu este chiar așa. Se propune ca în paralel cu problemele umanitare, economice, comerciale să fie discutate și problemele foarte importante pentru Republica Moldova, problemele politice de negociere a unui statut pentru Transnistria, în cadrul constituțional existent, de modificare a formulei de pacificare și de retragere a prezenței militare rusești.”
Europa Liberă: Ceea ce respinge atât Tiraspolul, cât și Moscova.
Igor Boțan: „Mai cu seamă Moscova, care acum invocă argumente noi. Deci nu putem compara nici pe departe situația din Spania cu cea din Republica Moldova, iar modelul spaniol, la care mă refeream ca unul pozitiv, cred că nu poate fi exclus. Deci, transformarea Moldovei într-o țară a autonomiilor, Găgăuzia are autonomie, Transnistria poate obține un grad de autonomie foarte înalt, astfel încât țara să nu rămână divizată. Cel puțin, trebuie să încercăm diferite abordări, să vedem care din aceste diferite abordări poate da un rezultat pozitiv.”
