Europa Liberă: Bună dimineața. Așadar, încă un eveniment istoric astăzi – vizita președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, și Republica Moldova mai are ceva vreme ca evenimentele istorice să devină un fel de rutină… La Chișinău, dl Barroso va ține un discurs la Palatul Național, va avea întrevederi cu premierul Vlad Filat, cu speakerul Marian Lupu și Președintele Nicolae Timofti, se va întâlni cu liderii fracțiunilor parlamentare… Înainte de toate: în afară de vizita în sine, de festivismul evenimentului, autoritățile moldovene mai pot nutri și alte așteptări față de aflarea dlui Barroso în Chișinău?
Eugen Revenco: Eu cred că ar trebui să pornim de la faptul că pentru oricare diplomație asemenea vizite sunt importante, pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale, dar vorbește și despre un anumit grad de acces și vizibilitate în instituția care este invitată. În cazul dat vorbim despre un grad înalt de acces și credibilitate în Comisia Europeană, pentru că președintele a acceptat până la urmă să vină în țara noastră într-o vizită. Noi suntem o țară mică, cu capacități limitate și rămânem a fi cea mai săracă țară în Europa, de aceea vizita are partea ei de festivism, dar atrage și atenția asupra țării noastre. Barroso nu este un țar care să vină cu daruri. Barroso este șeful unei instituții destul de complexă funcțional, care are și structura sa ierarhică, în cazul UE. Dar ca conținut, aș scoate în evidență în primul rând calitatea relației dintre Chișinău și Comisia Europeană. Vreau doar să spun că noi nu avem formate de întâlniri cum ar fi summitul șefilor de state sau summitul UE-Rusia, UE-Ucraina, de aceea este cu atât mai importantă vizita pentru noi. Deci, simbolismul probabil că ar fi primul element. Al doilea element cred că ar trebui să ținem cont că diplomația moldovenească este chemată să facă lobby, să promoveze țara și interesele și știm că în anul care vine vrem să obținem o perspectivă europeană, și vrem să obținem regim liberalizat de vize. Ambele fac parte din programul de guvernare și ambele sunt așteptate de către cetățeni.
Europa Liberă: O precizare, domnule Revenco. Faptul că Republica Moldova este o țară mică, precum ați precizat și dvs. acum, este mai degrabă un avantaj sau dezavantaj pe drumul ce duce spre calitatea de candidat măcar la aderarea la UE?
Eugen Revenco: Eu cred că în acest proces dimensiunile nu trebuie să subestimeze calitatea procesului. Da, este mai ușor pentru o țară mică să-și introducă reformele, dar o țară mică nu are ponderea de a deschide ușile, nu are capacități și nu are valoarea mare a pieței, de ce nu este o atracție numaidecât. Deci, sunt avantaje și sunt și dezavantaje. Este important ca țara, oricare ar fi ea, mică sau mare, să fie consistentă în acțiunile pe care le face. De exemplu, Ucraina a fost într-un moment campion al reformelor, sau speranța, campion la speranțe, și Georgia a fost printre lideri, dar la un moment dat s-a schimbat ceva, alegerile au schimbat puțin macazul politic și țara a mers pe regres. De altfel și Republica Moldova a fost prima țară care a aderat la Consiliul Europei în 1995, ceea ce nu a împiedicat comuniștii să vină la putere în 2000 și atunci am văzut regresele în instituțiile democratice care s-au produs. Deci, este un proces ceva mai lung și contează mai mult decât dimensiunile țării.
Europa Liberă: Președintele Comisiei Europene va ține un discurs în Palatul Național… Ar fi exagerat să se aștepte ca în acest discurs el să menționeze măcar articolul 49 al Tratatului UE, care se referă la obținerea calității de membru al Uniunii, mai ales după declarațiile domnului Fule că am putea pretinde și la calitatea de membru, nu doar de partener?
Eugen Revenco: Odată ce comisarii europeni, în special comisarul Fule, a pomenit la Berlin și a făcut campanie pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova, nu văd de ce președintele Comisiei Europene nu ar adresa în aceiași termeni optimism și încurajare în acordarea acestei perspective, numai că recunoașterea acestei perspective este valoroasă aici, dar promovarea ei este importantă în țările UE.
Europa Liberă: Am auzit, în comentarii despre semnificațiile și așteptările față de vizita demnitarului european și aprecieri că și UE are nevoie de Republica Moldova, nu numai viceversa, că sosirea dlui Barroso ar confirma din plin acest lucru… De ce ar avea nevoie UE de o țară ca Republica Moldova, o țară despre existența căreia, cred, că o majoritate fermă a rezidenților UE probabil că habar nu au?
Eugen Revenco: Da, lucrurile pot fi și mai complicate, dar haideți să încercăm să vedem: politica europeană de vecinătate a UE include țari ca Belarus, Ucraina, Moldova, țări din Parteneriatul Estic, dar și țări din Africa de Nord. Am văzut schimbările care s-au produs în primăvara arabă și sunt sângeroase prin părțile Siriei acum. Am văzut regresele care s-au întâmplat în Ucraina de exemplu. Neclar, incert într-un fel este și viitorul Georgiei. De aceea, succesul Republicii Moldova încurajează și politicile europene de vecinătate, pentru că demonstrează că este posibilă o schimbare în estul Europei, că este posibilă o stabilizare și o dezvoltare în estul Europei și că politica europeană de vecinătate poate da roade. Doar că nu trebuie să ne grăbim pentru că Republica Moldova încă este în primul ciclu și nu știm cum vom ieși. Când spun primul ciclu mă refer la ciclu electoral, pentru că avem o putere care a intrat în 2009 și mai are ceva timp înainte. Dar vedem că deja în clasa politică nu mai este un consens în ceea ce ține de vectorul integrării europene. Spre deosebire de 2005, când declarația acestui vector a fost susținută de toate partidele parlamentare , iar acum nu mai avem acest consens în parlament cel puțin.
Europa Liberă: În ce măsură autoritățile moldovene sunt capabile să se ferească de situația în care ar profita de situația că și pentru UE ar fi penibil să abandoneze „proiectul moldovenesc”?
Eugen Revenco: Cred că UE are alte mari dosare care țin de securitate și vorbește pe alte dimensiuni,. UE vrea să negocieze un cord de comerț liber cu SUA, volumul schimburilor comerciale cu SUA este incomparabil cu ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Comunicarea cu Rusia, situațiile în Orientul Mijlociu și sunt dosare unde noi nu suntem nici pe aproape. Așa că să nu exagerăm. Stabilitatea în Parteneriatul Estic, cu Moldova, poate avea o istorie de succes, dar Parteneriatul Estic fără Ucraina poate rămâne fără conținut. Deci, este importantă Moldova, dar țările membre ale UE nu au voie să facă nimănui cadouri pur și simplu de aceea că suntem cum suntem. Și nu au interese geostrategice majore ca să credem că în orice circumstanță vom fi înghițiți. Și, în orice caz, indiferent cum merge apropierea noastră de UE, există reformele care trebuie făcute și ele sunt cele mai necesare aici, în țară, pentru calitatea vieții. Într-un moment, calitatea vieții comparată cu alte țări nu este în progres și cred că aici este un lucru mult mai serios pe care autoritățile trebuie să-l abordeze. Pentru că nu la Bruxelles se vor face alegerile viitoare, dar la Chișinău.
Europa Liberă: Ce păcate sau, eșecuri de reformă ar putea să i se reproșeze în primul rând guvernării de la Chișinău, dacă admitem totuși că această vizită nu va avea doar un caracter festivist, de încurajare repetată a guvernării considerată istorie de succes?
Eugen Revenco: Este greu să spunem că vor fi făcute reproșuri. Eu nu cred că se vor discuta reforme propriu-zis. Probabil că la corupție se va mai atrage atenție, posibil la climatul investițional. Dar astea sunt mai mult supoziții. Ceea ce cred că e important este că președintele Comisiei Europene va trebui să vadă un consens în clasa politică pentru integrarea europeană. Pentru că a face advocacy, lobby pentru Moldova în afara hotarelor, în țările care sunt mai puțin optimiste, este nevoie să fii sigur că clasa politică din Chișinău este consolidată și își dorește acest lucru
Europa Liberă: Și în ochii opoziției ar trebui să-l vadă, domnule Revenco?
Eugen Revenco: Desigur. Opoziția este un element foarte important al procesului democratic și opoziție trebuie să fie parte la acest proces. Indiferent dacă este mai sceptică sau nu, opoziția trebuie să participe la acest proces.
Europa Liberă: Apropo, cât se va mai trăi aproape exclusiv din renta unei politici externe foarte bune? Când se va putea bizui și pe o politică internă de un succes neîndoielnic?
Eugen Revenco: Știți, a produce rezultate în politica externă este mai ușor decât a produce rezultate în politicile interne, pentru că aici așteptările pentru rezultate imediate sunt foarte mari. În țara noastră sunt așteptate probabil mai multe rezultate imediate, de aceea să vezi schimbările la față este mult mai greu. Apoi mai este un lucru: este nevoie și de dibăcie de a ști cum să implementezi aceste reforme ca rezultatele scontate să vină cât mai repede. Și trei: este nevoie ca și populația să fie educată pe măsură, să poată folosi oportunitățile care i se oferă, ce folos că se creează oportunități, iar beneficiarii nu vor să le folosească sau preferă metodele vechi. Atunci procesul poate fi compromis. Este altceva că diplomația de la Chișinău și-a concentrat corect atenția spre Bruxelles și nu-i putem reproșa nimic în ceea ce ține de viteza apropierii de UE și de promovare a Republicii Moldova peste hotare. Chiar dacă a fost un climat favorabil în exterior.
Europa Liberă: Să sperăm că, măcar atunci când va deveni pensionar, dl Barroso va putea să viziteze un nou membru al UE și Republica Moldova, un loc care nu va avea cum să nu-i placă…
